Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: REAVĂN

  Vezi și:REDEȘTEPTA, REVENIRE, TEHNOCRAȚIE, ÎNFIRIPA, ÎNTOARCE, ÎNVIA, ÎNVIORA, ALTERNA, AMINTI, ARC ... Mai multe din DEX...

REVENI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REVENÍ^1, pers 3 revenește, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. și refl. (Despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. 2. Refl. (Despre timp) A se răcori. - Din reavăn.

Sursa : DEX '98

 

REVENÍ^2, revín, vb. IV. Intranz. 1. A veni din nou, a se întoarce. ** A apărea iar; a se manifesta din nou. 2. A se întoarce la o stare anterioară (obișnuită); a-și recăpăta echilibrul sufletesc, forța etc. * Expr. A reveni la viață = a scăpa cu viață dintr-o boală grea. A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...; a relua. ** A rectifica, a revoca. 4. A i se atribui un bun cuiva. ** A fi de datoria (cuiva), a incumba. ** A i se cuveni. 5. A renunța la cele spuse, promise, a nu mai respecta. 6. A costa. - Din fr. revenir.

Sursa : DEX '98

 

REVENÍ vb. v. jilăvi, răci, răcori, umezi.

Sursa : sinonime

 

REVENÍ vb. 1. v. reîntoarce. 2. a reapărea, (rar) a se reivi. (Actorul a \~ la rampă.) 3. a recădea. (A \~ în poziția inițială.) 4. v. întoarce. 5. (FIZ.) a se întoarce, a se răsfrânge, a se reflecta, a se repercuta, (înv.) a se refrânge. (Unda sonoră \~ la întâlnirea unui obstacol.) 6. v. recidiva. 7. v. răzgândi. 8. a se dezmetici, a se reculege, a se regăsi, a se trezi, (înv.) a se dezmeți, a se recuceri, a se remite, (rar fig.) a se dezbăta. (Și-a \~ destul de repede și a acționat normal.) 9. (livr.) a incumba. (Îți \~ o datorie de onoare.) 10. a i se cădea, a i se cuveni, (înv. și reg.) a-i veni. (-mi partea care-mi \~.) 11. v. costa.

Sursa : sinonime

 

revení (a veni din nou) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. revín, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. revínă

Sursa : ortografic

 

revení (a se umezi) vb., ind. prez. 3 sg. revenéște, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. reveneáscă

Sursa : ortografic

 

A REVENÍ revín intranz. 1) A veni din nou; a se întoarce. 2) A-și recăpăta starea normală; a se redresa; a se reface; a se regenera. Pacientul își revenea treptat. * \~ la viață a) a scăpa de o boală grea; b) a renaște. 3) A (i) se atribui drept datorie (cuiva); a incumba. 4) (despre sarcini, bunuri materiale etc.) A aparține în mod firesc; a se cuveni; a se impune; a se incumba; a se cădea. 5) A se ocupa din nou de ceva; a relua ceva. 6) rar A valora în bani; a costa. /re- + a veni

Sursa : NODEX

 

A SE REVEN//Í pers. 3 se \~éște intranz. 1) (despre aer, pământ etc.) A-și mări canti-tatea de umezeală; a deveni reavăn. 2) (despre timp) A pierde din căldura inițială; a deveni mai rece; a se răcori. /Din reavăn

Sursa : NODEX

 

REVENÍ vb. IV. intr. 1. A veni îndărăt, a se întoarce. ** A se ivi din nou. 2. A se ajunge din nou la aceeași stare (sufletească); a-și recăpăta echilibrul (sufletesc). 3. A relua (un subiect, o idee). 4. A i se cădea, a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. A revoca. [P.i. revín și revíu, conj. -vină. / cf. fr. revenir].

Sursa : neologisme

 

REVENÍ vb. intr. 1. a veni înapoi, a se întoarce. * a se ivi din nou. 2. a se ajunge din nou la aceeași stare, a-și recăpăta echilibrul (sufletesc). 3. a relua (un subiect, o idee). 4. a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. a revoca. (< fr. revenir)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREVENI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentruREVENI.

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

... în clăi uriașe. Un peisaj neînsemnat mă oprește. Zările sînt umede, viorii, și aburi ușori se-nalță, dezvelind orizontul dispus în coline. Parcă un miros reavăn de pămînt te obsedează, și nu e nimic cu toate acestea care să-ți oprească ochiul. Sînt contururi vagi, e o expresie a naturii ...

 

Gelu Vlașin - Genunchiul stâng

... Gelu Vlașin genunchiul meu stâng aplecându-se ca-ntr-o rugăciune îndurerată peste caldarâmul cu miros de portocală putredă genunchiul meu atingând cu tandrețe pământul reavăn

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ...

 

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Procedee electorale de Ion Luca Caragiale Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce președeți. Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu ...

 

Matilda Cugler-Poni - Întoarce înc-o dată

Matilda Cugler-Poni - Întoarce înc-o dată Întoarce înc-o dată de Matilda Cugler-Poni Întoarce înc-o dată spre mine fața ta. Dă-mi înc-o dată mâna, s-o strâng în mâna mea Ș-apoi rămâi cu bine! Tu vezi că eu nu plâng? Ce vrei? Așa trec toate și stelele se sting. Pe drumul vieții mele amar, întunecos, Un scurt moment lucit-a surâsul tău duios. Eu nu știam atuncea că multe viețe sunt, Ce nu le-i scris să aibă vr-un bine pe pământ. Tu nu erai de vină și tu nu m-ai trădat. O tainică putere pe tine te-a purtat Și chinurile mele, tot răul ce-ai făcut, În cartea soartei scrise erau, când te-ai născut. Mă duc de unde nime nu poate reveni! Mă duc și-n astă lume nu ne-om mai întâlni. Nu mă uita cu totul! Moartea-i atât de grea Când știi, că nici un suflet nu plânge-n urma ta!  

 

Panait Cerna - Din depărtare

Panait Cerna - Din depărtare Din depărtare de Panait Cerna Nu ți-am vorbit vreodată, și pe ferești deschise Nu ți-am trimis buchete, stăpâna mea din vise, Ci numai de departe te-am urmărit adese, Iluminat de gânduri nespuse, ne-nțelese... Înfioratu-mi suflet nu s-a-ntrebat vreodată Făptura ta de zee pe cine îl îmbată; Ce frunte se-nnorează, gândind că steaua lină Împarte și la alții bogata ei lumină?... Nimic nu știu de tine senina mea iubire Dar ochii mei, în cale-ți culeg numai uimire; Cărarea mea pustie se umple de lumină. Încât mă-mpac cu viața-mi și uit că mi-ești străină... Ce vrea și unde merge un fulger? Cui ce-i pasă!... Destul că face noaptea, o clipă mai frumoasă. Dar uneori, când luna e prea strălucitoare, Din adâncimea serii vin vrăji turburătoare Aș vrea să cânt, să cuget, dar nu mă-ndemn... nu pot... Și-atât mă simt de singur, că mă-nfior, de teamă, Și ochii mei, din umbră, lumina ta o cheamă... Atunci, m-abat pe drumuri de sufletul tău pline, Și sufletul meu prinde din nou să se-nsenine, De cum te-arăți privirii setoase, de ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată După această întâmplare minunată de Mihai Eminescu ........................................ ...După această întâmplare minunată, Cavalerul meu își grăbi calul spre măgura unui deal depărtat, ca să treacă bălțile și mlaștinele periculoase ale Bugeagului. Dar abia isprăvise jumătatea drumului și drumuri multe veneau în cruce și ori încotro se-ntorcea nu vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea la pământ. Stătu multă vreme astfel, când auzi parecă, încet, dogit, adânc un sunet de clopot... el tresări. Își întoarse ochii de unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ...

 

Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel)

Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel) Nicolae Iorga de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 18—19—20, mai-iunie-iulie 1911, p. 389—394. Vorbim de un om care astăzi a sfîrșit prin a fi popular, iar mîne sau mai tîrziu va deveni mitic și va trece, desigur, în lumea legendelor. Astăzi ni se pare firesc să fie așa cum este, fiindcă toți îl cunoaștem sau credem că-l cunoaștem, îi măsurăm activitatea, ne lovim pretutindeni de universalitatea lui. Azi e concret, peste haina lutului, înveștmîntă ca noi toți, un sacou ori redingotă în zile de sărbătoare, poartă pe genialu-i occiput o panama sau un sombrero. Cînd însă toate acestea vor deveni inutile și vestmîntul de ștofă va dispărea împreună cu cel de lut și de celule, atunci numai se va reîntoarce și va răsări pretutindeni, la capătul tuturor răscrucilor, de unde pornesc cărările, ca supraomenescul Bosco, care era semnalat deodată la cele patruzeci de bariere ale unui tîrg. Legendara figură a lui va reveni nălucitoare din paginile tuturor cărților și manuscriselor, din infoliile tuturor jurnalelor de pretutindeni și de peste tot locul. Amintindu-se figura lui și cercetîndu-i-se opera, ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul fruct, după trei ani de gimnaziu, s-a simțit destul de copt și, revoltat contra unei discipline stupide de programă, s-a dezlipit cu dispreț de craca sa pentru a veni să-și debiteze savoarea în vastul târg al Capitalei. Este un tânăr ca de vreo optsprezece ani, copil de văduvă; tatăl, fost impiegat comunal în orașul său, a murit de mult; mama, scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul meu îmi spune cu oarecare ton de compătimire că aceia, ca niște mediocri ce sunt, vor să termine cursul și să caute a intra unul în seminar și altul în liceu ca bursieri ai statului; el nu s-ar fi înjosit niciodată să se facă bursier; e prea independent pentru asta, și apoi nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREVENI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentruREVENI.

REDEȘTEPTA

REDEȘTEPTÁ , redeștept , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) destepta , a ( se ) trezi din nou , a face să - și revină sau a - și reveni în fire , a readuce sau a reveni la viață . 2. Tranz . A aminti , a evoca . - Re ^1 - +

 

REVENIRE

REVENÍRE , reveniri , s . f . Acțiunea de a reveni ^2 și rezultatul ei , întoarcere . - V.

 

TEHNOCRAȚIE

TEHNOCRAȚÍE s . f . 1. Orientare sociologică potrivit căreia , în societatea contemporană , rolul de conducere ar reveni specialiștilor din domeniul tehnicii . 2. Sistem de guvernare în care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialiști din domeniul

 

ÎNFIRIPA

ÎNFIRIPÁ , înfiripez , vb . I . 1. Tranz . A alcătui ceva din elemente puține , disparate sau necorespunzătoare ; a înjgheba . 2. Refl . A - și reveni în puteri ; a se reface după o boală , a se întrema . [ Prez . ind . și : înfiríp . - Var . : înciripá vb .

 

ÎNTOARCE

ÎNTOÁRCE , întórc , vb . III . I. 1. Refl . și tranz . A se înapoia ^2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat ; a reveni ^2 sau a face să revină . 2. ( Pop . ) A - și schimba sau a face pe cineva să - și schimbe părerea , a se răzgândi sau a face pe cineva să se răzgândească . 3. ( Pop . ) A ( se ) transforma , a ( se ) modifica , a ( se ) preface . S - a întors ploaia în ninsoare . II. 1. Tranz . A învârti , a suci , a răsuci ( de pe o parte pe alta ) . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca , a ( - și ) orienta corpul sau o parte a corpului , p . ext . privirea în altă direcție decât cea inițială . III. Tranz . 1. A schimba poziția unui obiect , așezându - l invers față de poziția anterioară sau față de poziția firească 2. A da îndărăt , a

 

ÎNVIA

ÎNVIÁ , învíi , vb . I . Intranz . și tranz . 1. A reveni sau a readuce la viață . 2. Fig . A da sau a căpăta putere , vlagă , a ( se ) umple de viață ; a ( se ) înviora , a ( se ) anima . [ Pr . : - vi - a - . - Prez . ind . și : înviez ] - În +

 

ÎNVIORA

ÎNVIORÁ , înviorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face ( mai ) vioi ; a ( se ) trezi din amorțeală ; a ( se ) dezmorți , a reveni sau a face să - și revină în simțiri ; p . ext . a ( se ) însufleți , a ( se ) înveseli ; a ( se ) îmbărbăta . [ Pr . : - vi - o - ] - Et .

 

ALTERNA

ALTERNÁ , alternez , vb . I . Intranz . și tranz . 1. A reveni sau a face să revină succesiv , a lua pe rând unul locul altuia , a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale . 2. Intranz . ( Despre sunete ) A se schimba prin alternanțe (

 

AMINTI

AMINTÍ , amintesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A - i reveni în minte un fapt , un lucru din trecut . 2. Tranz . A face pe cineva să - și aducă aminte de ceva . 3. Tranz . A pomeni , a menționa ceva sau pe

 

ARC

ARC , arcuri , și ( 2 ) arce , s . n . 1. Armă ( primitivă ) de aruncat săgeți , alcătuită dintr - o vargă flexibilă ușor încovoiată și o coardă prinsă de extremitățile vergii . 2. Porțiune dintr - o circumferință sau dintr - o linie curbă . Arc de cerc . 3. Organ metalic elastic al unei mașini sau al unui mecanism , care are proprietatea de a reveni la forma inițială după ce a fost supus unei solicitări . Arc de automobil . 4. ( În sintagma ) Arc electric ( sau voltaic ) = descărcare electrică foarte luminoasă care are loc între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate . 5. ( Fiziol . ; în sintagma ) Arc reflex = ansamblul elementelor nervoase care asigură realizarea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...