Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:REVOLUȚIONAR, CARMANIOLĂ, GIRONDIN, POSTPAȘOPTIST, ALB, ANTIREVOLUȚIONAR, BONETĂ, COMUNEROS, ENCICLOPEDIST, GERMINAL, HIPERBOLOID ... Mai multe din DEX...

REVOLUȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REVOLÚȚIE, revoluții, s.f. I. 1. (Fil.) Ansamblul transformărilor calitative profunde care cuprind fie un sistem în întregime, fie unul sau mai multe subsisteme ale acestuia. 2. Schimbare bruscă și de obicei violentă a structurilor sociale, economice și politice ale unui regim dat. 3. (Pop.) Răscoală, revoltă. 4. Fig. Schimbare, transformare radicală într-un anumit domeniu. * Revoluție industrială = procesul înlocuirii radicale a producției manufacturiere (manuale) cu producția bazată pe mașini. II. 1. Mișcare periodică continuă a unui corp având ca traiectorie o curbă închisă. * Perioadă de revoluție = timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge întreaga sa orbită. 2. (Geom.) Mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe. ** (Mec.) Rotație completă a unei roți în jurul osiei sale. [Var.: (înv.) revoluțiúne s.f.] - Din fr. révolution, lat. revolutio, -onis, germ. Revolution.

Sursa : DEX '98

 

REVOLÚȚIE s. v. răscoală, răsculare, răzme-riță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.

Sursa : sinonime

 

revolúție s. f. (sil. -ți-e), art. revolúția (sil. -ți-a), g.-d. art. revolúției; pl. revolúții, art. revolúțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

REVOLÚȚI//E^1 \~i f. 1) Etapă a dezvoltării în care se produc transformări sociale profunde în toate domeniile vieții. 2) filoz. Acțiune organizată și condusă de o clasă progresistă (care antrenează la luptă masele populare), având adesea ca rezultat o schimbare radicală a vieții economice, sociale și politice. 3) Schimbare radicală într-un domeniu de activitate (în știință, tehnică, artă etc.). [G.-D. revoluției; Sil. -ți-e] /révolution, lat. revolutio, \~onis, germ. Revolution

Sursa : NODEX

 

REVOLÚȚI//E^2 \~i f. 1) astr. Mișcare completă de rotație a unui corp ceresc în jurul altui corp ceresc. * Perioadă de \~ timp nece-sar unui corp ceresc pentru a parcurge în-treaga sa orbită. 2) geom. Mișcare de rotație a unui corp care parcurge o curbă închisă. 3) tehn. Mișcare completă a unui corp în jurul axei sale. [G.-D. revoluției; Sil. -ți-e] /révolution, lat. revolutio, \~onis, germ. Revolution

Sursa : NODEX

 

REVOLÚȚIE s.f. I. 1. Schimbare bruscă, prin salt, a unui fenomen, care trece de la o stare calitativă veche la o stare calitativă nouă, superioară. 2. Transformare radicală în raporturile social-economice și politice ale unei societăți și care constă în trecerea puterii politice din mâinile vechii clase dominante, în mâinile unei clase noi, precum și în sfărâmarea vechilor relații de producție și instaurarea unor relații de producție noi, corespunzătoare nivelului de dezvoltare a forțelor de producție. 3. (Fig.) Schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală. ** (În ideologia marxistă) Revoluție culturală = parte componentă a revoluției socialiste, cuprinzând schimbările pe care aceasta le aduce în planul moral-spiritual. II. 1. Mișcare periodică a unui corp ceresc; timpul în care un corp ceresc parcurge întreaga sa orbită. 2. (Geom.) Mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe. 3. Schimbare geologică a scoarței terestre. 4. (Fiz.) Mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă. ** Mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale. [Gen. -iei. / cf. fr. révolution, lat. revolutio].

Sursa : neologisme

 

REVOLÚȚIE s. f. I. 1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid. o ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială. 2. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice. 3. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală. II. 1. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia. 2. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe. 3. schimbare geologică a scoarței terestre. 4. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă. * mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale. (< fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREVOLUȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentruREVOLUȚIE.

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F

... — Ei! pentru ce nu mergi de-a dreptul? pân Piața Teatrului, pân Știrbei-vodă... — Nu se poate, coconașule; pe-acolo e revoluție... — Iar?... — Revoluție mare! Cu toată cunozitatea ce am să asist la așa spectacole, de astă dată m-am gândit că nu e vreme de petrecere: trebuie să ... n adevăr la una dintre secții. Dau fuga. Comisarul respectiv îmi spune că blajinul fecior al Păunei-văduvii a făcut isprăvi mari la revoluție, și acum e ținut la secret sub învinuiri grave... Acum doarme în arest. A avut mare noroc d. Niță cu mine: cunoșteam personal ... dântâi vorbă a fost: — M-a omorât, domnule... — De ce? — Am fost și eu... — Unde? — La revoluție... — Cine te-a pus, nenorocitule, să te amesteci?... — Dracul!... nici eu nu știu... ceasul rău! Am ajuns acasă... Am chemat degrabă ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

... a plecat numaidecât la Varna." — Puțin îmi pasă de palatul prințului Ferdinand! zic eu. Și dacă e vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... a plecat numaidecât la Varna." — Puțin îmi pasă de palatul prințului Ferdinand! zic eu. Și dacă e vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... putere, fericire, mărire, glorie! Frericiți nepoții noștri! Și noi fericiți că am putut, bine ori rău, contribui la acest lucru. Abia ieri am aflat despre revoluție. De patru săptămâni m-am pierdut în Ungaria și în Banat, unde, vai! libertatea nu este decât un nume! Dragul meu, am puțin timp să ...

 

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Prietenii românilor de Vasile Alecsandri Când mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat cu bărbăție atâtea furtuni grozave și cum se mai află încă astăzi pe picioare! Năvăliri de limbi străine, războaie crâncene și necurmate, împilări de tot soiul, înrâuriri fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează minții omenești la priveliștea acestui negru tablou de calamități: cea întâi, că mult greșiți au fost romanii în ochii dumnezeirii, dacă, după atâtea veacuri, strănepoții lor sunt încă astfel pedepsiți; cel al doilea, că dumnezeirea pregătește un mare viitor acestui neam strecurat prin atâtea chinuri, ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

... Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

... 1815 le a adus la număr de douăzeci și două. Cât pentru Wilhelm Tell, care luasă o parte atât de înseninătoare în această revoluție, după ce îi găsim urma pe câmpul bătăliei de Laupen, unde s-a luptat ca un simplu arbaletier, cu șapte sute oameni din ...

 

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei oraşului Bucureşti Istoria fondărei orașului București de Dimitrie Papazoglu 1891 Scala descrierilor conținute în această istorie Precuvântare Iubiții mei cetitori! Scala Către domnii cititori Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Capitolul 12 Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15 Capitolul 16 Capitolul 17 Capitolul 18 Ceva despre revoluția din 1848 Fostele trei

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREVOLUȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruREVOLUȚIE.

REVOLUȚIONAR

... REVOLUȚIONÁR , - Ă , revoluționari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de revoluție , care este în legătură cu revoluția , care aderă la revoluție sau propagă revoluția . 2. S . m . și f . Partizan , adept al revoluției ; participant la o revoluție

 

CARMANIOLĂ

CARMANIÓLĂ , carmaniole , s . f . 1. Cântec și dans francez din timpul Revoluției Franceze din 1789 - 1794 . 2. Vestă scurtă purtată în timpul Revoluției

 

GIRONDIN

GIRONDÍN , girondini , s . m . Membru al unei grupări politice din Franța în timpul Revoluției de la 1789 - 1794 , care , preluând puterea , s - a situat pe poziții moderate , împotriva exceselor

 

POSTPAȘOPTIST

POSTPAȘOPTÍST , - Ă , postpașoptiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) din generația de după Revoluția de la 1848 din țările române . 2. Adj . Al perioadei de după Revoluția de la 1848 din țările române . - Post ^1 - +

 

ALB

ALB , - Ă , albi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care are culoarea zăpezii , a laptelui ; ( despre culori ) ca zăpada , ca laptele . 2. Incolor , transparent . 3. Fig . Limpede , luminos . 4. Fig . Nevinovat , curat , pur , candid . 5. ( Despre versuri ) Fără rimă . II. S . m . Denumire dată , după revoluția franceză , contrarevoluționarilor și conservatorilor . III. S . n . 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei ; culoarea descrisă mai sus . 2. Obiect , substanță etc . de culoare albă ( I 1 ) . ( Pop . ) Albul ochiului = sclerotică . Alb de plumb = carbonat bazic de plumb , folosit în industria vopselelor ; ceruză . Alb de zinc = oxid de zinc ( folosit în vopsitorie ) . Alb de titan = bioxid de titan . IV. S . m . Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă ( I 1 ) cu prolificitate și precocitate ridicate , crescute pentru producția de carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de

 

ANTIREVOLUȚIONAR

ANTIREVOLUȚIONÁR , - Ă , antirevoluționari , - e , adj . Contrar revoluției ; contrarevoluționar . [ Pr . : - ți -

 

BONETĂ

BONÉTĂ , bonete , s . f . 1. Acoperământ de cap confecționat din pânză sau din stofă , fără boruri sau cozoroc , purtat de femei , de copii , de bucătari , medici , laboranți , militari etc . 2. ( În sintagma ) Bonetă frigiană = un fel de căciuliță de lână cu vârful îndoit înainte , devenită în timpul Revoluției Franceze ( 1789 - 1794 ) simbol al

 

COMUNEROS

COMUNÉROS s . m . pl . 1. Denumire a orașelor libere din Castilia , care s - au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520 . 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă . 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă ( 1820 - 1823 ) , care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii . - Cuv .

 

ENCICLOPEDIST

ENCICLOPEDÍST , - Ă , enciclopediști , - ste , subst . , adj . 1. S . m . pl . Nume dat gânditorilor , savanților și scriitorilor francezi precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec . XVIII , care s - au grupat în scopul editării unei enciclopedii . 2. Adj . , s . m . și f . ( Rar ) ( Persoană ) care are cunoștințe

 

GERMINAL

GERMINÁL s . m . A șaptea lună a anului , de la 21 martie la 18 aprilie , în calendarul adoptat în timpul Revoluției Franceze din 1789 -

 

HIPERBOLOID

HIPERBOLOÍD , hiperboloizi , s . m . ( Mat . ) Suprafață rezultată din revoluția unei hiperbole în jurul uneia dintre axele

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...