Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNFRUNTA, ȚINE, ACIDOREZISTENȚĂ, CAPĂ, CEDA, CLEMĂ, CUIRASĂ, DUCE, FRIGUROS, GINGĂȘIE ... Mai multe din DEX...

REZISTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REZISTÁ, rezist, vb. I. Intranz. A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare. - Din fr. résister, lat. resistere.

Sursa : DEX '98

 

REZISTÁ vb. 1. a se împotrivi, (înv.) a (se) nevoi. (Au \~ până la ultimul om.) 2. a se ține. (A \~ bine până la sfârșitul cursei.) 3. a dura, a se păstra, a ține. (O încălțăminte care \~ mult.) 4. a (o) duce, a ține. (O haină care \~ la tăvăleală.)

Sursa : sinonime

 

rezistá vb., ind. prez. 1 sg. rezíst, 3 sg. și pl. rezístă

Sursa : ortografic

 

A REZISTÁ rezíst intranz. 1) (despre per-soane) A manifesta tărie; a nu se lăsa învins. \~ în luptă. 2) (despre materiale) A nu se modifica sub acțiunea factorilor externi. /résister, lat. resistere

Sursa : NODEX

 

REZISTÁ vb. I. intr. A nu ceda loviturii unui alt corp. ** (Fig.) A se împotrivi, a nu ceda, a nu se lăsa învins. ** (Despre idei, afirmații etc.) A se menține, a se susține prin temeinicie. [P.i. rezíst. / < fr. résister, it., lat. resistere - a se ține tare].

Sursa : neologisme

 

REZISTÁ vb. intr. 1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp. 2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda. * (despre idei, afirmații etc.) a se menține, a se susține prin temeinicie. (< fr. résister, lat. resistere)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREZISTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentruREZISTA.

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei Apa Bârsei de Dimitrie Bolintineanu Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii și tătarii somnului se dau; Ungurii, la mese, grijile-nșelau. Astfel prin furtună, printre nopți, pe mare Lopătarii varsă tânăra cântare. Dar Șerban nu doarme, căci dulcele somn Rar răsfață geana unui mare domn. Grijile, în horă, turbure se duce Încotro lumina mai splendidă luce. Către astea, cântul păsării prin flori Spune că se varsă fragedele zori. Domnul către ceruri-nalță rugăciune, Apoi dă semnalul, trompeta răsună. Lupta se începe, cetele tătare Pasă înainte, strigă cu turbare. Turcii le sprijină; turcii și tătari Se îndes, s-amestec... Sprinteni armăsari Nechează, spumează... Armele răsună; Tremură pământul... Muntele detună, Soarele pălește... Apele roșesc... Păsările-n aer zborul lor opresc. Omul se îmbată d-omenescul sânge... Muma către sânu-i copilașul strânge. Ungurii rezistă furiei cei vii, Dar cum în suflarea negrei vijelii Arborii rezistă, câteva minute, Apoi își sfărâmă crăcile bătute, Astfel stau maghiarii cu-nfocatul dor, Cu puterea dalbă sufletelor lor. Dar-necați d-a noastră crâncenă putere, Iată că se pleacă, bărbăția piere. Dar atunci începe cruda măcelare. Furia scăpată, urlă cu turbare. Caii ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

... nopțile bietului bătrîn nimeni nu știe. Uitat și părăsit zile întregi, fără mîncare, nespălat și murdar, așa trăia sărmanul. Vigoarea ce era însă în el rezista cu o uimitoare putere. Ca un arc se încovoiase uriașul trup, nenumărate erau zbîrciturile și ieroglifele pe tîmplele și în jurul ochilor lui. Umflate, vinele ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... de vreo forță apăsătoare, nici de goala mizerie; acest adevăr l-au dovedit mulți poeți nenorociți de prin mansardele lor întunecate. Am scris, deci, neputând rezista. Opurile mele cele mai multe le-am publicat în limba rusească, pentru că am fost crescut și deprins cu această limbă, a cărei ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... Să stai, ce dulce mai e numele tău, hodină ! Să fii imuabil ca o piramidă peste care trece vremea, și cu toate acestea să poți rezista urîtului, eternului cotidian, veșnicilor întîmplări mărunte și să n-ai putința de a evada sau curajul de a te sinucide. Să ...

 

Ion Luca Caragiale - Cele trei zeițe

Ion Luca Caragiale - Cele trei zeiţe Cele trei zeițe de Ion Luca Caragiale Poemă pedagogică Junele Mișu Guvidi dă examenul de clasa VII... Trei profesori infami îl persecută. Mișu cade la trei obiecte: la Matematice, la Istorie și la Morală. Junele Mișu declară mamiții că e hotărât a se sinucide. Dar Mișu are trei zeițe protectoare: una mai mult decât acheii, două mai mult decât troienii. Trei zeițe: pe Juno, pe Minerva și pe Venus. * Juno e mamița lui; Minerva, sora mai mare a mamiții, și Venus, sora ei mai mică. Și câtetrele zeitele țin sfat. Și mândra Juno zice: — Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care nu-i împământenit și care dorește a fi; eu am un bărbat care e deputat, orator, Jupiter Tunătorul. Mă însărcinez cu d-l Popescu! Și a plecat mândra zeiță; și l-a găsit pe Popescu, și scurt: Popescu a schimbat pe 5 în 6. E așa de ușor a face pe șase din cinci! * Minerva cea cu socoteală a zis: — Știu bine că Vladimirescu, profesorul de Matematice, a ...

 

Ion Luca Caragiale - Temelia

Ion Luca Caragiale - Temelia Temelia de Ion Luca Caragiale Atâta muncă fără preget! Încet-încet, de-atâția ani, De jos, din temelia stâncii, casmaua smulge bolovani, Și macaraua suie-n muche, și dalta-n feluri îi cioplește, La rând ciocanul îi așează, frumos mistria-i rostuiește; Și — lucru vrednic de mirare din răsărit până-n apus! — Un grandios castel, d-asupra, spre nori se-nalță și tot crește: Pe cât jos se scobește stânca, pe-atât se-mpodobește sus... ...Mai trebuie frontonul splendid, alegoria triumfală, Și-i opera desăvârșită — e gat-a unui secol fală!... Un ultim bloc enorm, acuma, trosnind, e smuls din grop-adâncă Și ridicat din greu pe scripet... Dar blocul ultim nu-i sus încă, Și, din afund, din măruntaie, răcnește stânca: „Nu mai potâ€� „Proptele iute! Merg de râpă! mă surp cu fala-vă cu tot!â€� Morala Ades, visând prea vesel, ai deșteptare tristă... „Să nu te rezemi, Doamne, decât pe ce rezistă!â€� (Convorbiri Critice, anul I, nr. 14-77, din Iulie-Septembrie

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... de tărâțe, produse de dejecțiunile acelor gângănii, părea pe dinafară întreg ca și cum ar fi conținut dosarele neatinse. Lemnul cel mai tare nu poate rezista la atacul termitelor. La scara cancelariilor prefecturii, era o bârnă groasă de stejar vechiu; un impiegat alunecând pe scară, dă ă se proptească în mână ...

 

Marius Marian Șolea - Prin noaptea asta albă

Marius Marian Şolea - Prin noaptea asta albă Prin noaptea asta albă de Marius Marian Șolea Prin noaptea asta albă ca un praf politicienii umblă în haite negre și prelungi. eu am să mai trec înalt printre voi cu pomeții plini de sclipici poetic. femei singure coboară pe străzi înspre margini și vor fericire. fără să știe de ce. văd lumea arzând și poezia pieptănându-se trist. au îmbătrânit arborii orașului printre lucrurile noi, strălucitoare. rădăcinile au ieșit afară din asfaltul care a crescut până dincolo de genunchii zidăriilor. casele vechi și oamenii vechi au devenit mai mici. orașul s-a turtit. arta a devenit forma de protest a handicapaților, alteori noua artă turtește orașul. să reziști, să înțelegi, să nu faci nimic – acestea sunt marile gesturi din lumea bătută în cap de timp, de curente și de ăștia toți care umblă prin

 

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt Caragiale, pe scurt de Paul Zarifopol Douăzeci de ani de la moartea lui. Nu toți oamenii sunt egal de vii. Niciodată nu am simțit atât de tare acest fapt, cum l-am simțit la moartea lui Caragiale. Nevoit să petrec în locuința lui a doua noapte după acea în care murise, am vegheat decuseară până la ziuă fără să-mi pot lua ochii de la draperia care ascundea o jumătate a camerei de cealaltă. Draperiile pot fi mult mai rafinat perfide decât pereții sau ușile; se pot mișca ușor. Nu am nici cea mai mică vocație pentru înregistrarea supranaturalului; însă anularea unei ființe cu vitalitate excepțională este, la început, adânc neverosimilă. E o răsturnare violentă a unei experiențe prea bogate, ale cărei elemente poartă accente puternice de sentiment, anume acordate și sistematizate. E un învăț greu. Nu se putea să nu aștept, noaptea întreagă, să iasă Caragiale de după covorul care-mi atârna în față și să vorbească. Îndeosebi, cu tăcerea definitivă a lui Caragiale nu vroiau să mi se deprindă așteptările urechii și așteptările spiritului. Câți îl cunoșteam de aproape, știam bine că omul nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREZISTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruREZISTA.

ÎNFRUNTA

... față cu alții ; a certa , a ocărî . 2. A ține piept , a da piept , a rezista

 

ȚINE

... dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1 ...

 

ACIDOREZISTENȚĂ

... ACIDOREZISTÉNȚĂ s . f . Proprietate a unor bacterii de a rezista

 

CAPĂ

... de protecție aplicat la mașini , ferăstraie etc . pentru a preîntâmpina accidentele . 3. ( Mar . ) Orientare a unei nave pentru a rezista

 

CEDA

... a renunța . 3. Intranz . ( Despre boli ) A scădea din intensitate , a se ameliora . 4. Intranz . ( Despre lucruri ) A nu rezista

 

CLEMĂ

CLÉMĂ , cleme , s . f . Dispozitiv cu ajutorul căruia se asamblează laolaltă două sau mai multe piese sau elemente , astfel încât această îmbinare să reziste la solicitări relativ

 

CUIRASĂ

CUIRÁSĂ , cuirase , s . f . 1. Armătură formată din plăci de oțel special , cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă . 2. Îmbrăcăminte de piele , din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din antichitate și din evul mediu și păstrată până în sec . XIX ; platoșă . [ Pr . : cu - i - . - Var . : chiurásă s .

 

DUCE

... 3. Fig . A trece ; a dispărea . 4. A muri ; a se sfârși . III. Intranz . A rezista

 

FRIGUROS

FRIGURÓS , - OÁSĂ , friguroși , - oase , adj . 1. ( Despre locuințe ) Care se încălzește greu și insuficient , care nu păstrează căldura , care nu apără de frig . 2. ( Despre ființe ) Care rezistă greu la frig , care nu suportă bine

 

GINGĂȘIE

... Calitate a ceea ce este gingaș , plăpând , firav , delicat , fin ^1 ; frăgezime , grație , delicatețe . 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...