Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RIDICA

  Vezi și:RIDICA, RIDICĂTOR, RIDICĂTURĂ, SUI, URCA, ÎNĂLȚA, ÎNALT, CABRA, RIDICARE, SCULA ... Mai multe din DEX...

RIDICAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RIDICÁT^2, -Ă, ridicați, -te, adj. 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. ** (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte); tras. ** (Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. ** (Despre oameni) Sculat în picioare; Fig. însănătoșit, înzdrăvenit. 2. Care stă drept, în poziție verticală, îndreptat în sus. ** Înalt. 3. Fig. (Despre prețuri) Care depășește plafonul normal, obișnuit; mărit, sporit, urcat. ** (Despre voce) Tare, intens. * Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor. ** (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior; înaintat. [Var.: (înv.) aridicát, -ă adj.] - V. ridica.

Sursa : DEX '98

 

RIDICÁT^1 s.n. Ridicare. - V. ridica.

Sursa : DEX '98

 

Ridicatcoborât, scăzut

Sursa : antonime

 

RIDICÁT s. 1. v. ridicare. 2. culegere, cules, ridicare, strângere, strâns. (\~ul unei hârtii de pe jos.) 3. îndepărtare, înlăturare, ridicare. (\~ul unui colț din văl.) 4. v. suflecare.

Sursa : sinonime

 

RIDICÁT adj. 1. sculat. (Nu stă jos, ci \~.) 2. înălțat, săltat. (Cu capetele puțin \~e.) 3. v. înalt. 4. v. suflecat. 5. v. însănătoșit. 6. v. sporit. 7. v. majorat. 8. v. exorbitant. 9. v. mare. 10. v. puternic. 11. v. aspru. 12. înalt, superior. (Nivel \~ de trai.)

Sursa : sinonime

 

ridicát s. n.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RIDICAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 894 pentru RIDICAT.

Mihai Eminescu - De pe ochi ridici...

Mihai Eminescu - De pe ochi ridici... De pe ochi ridici... de Mihai Eminescu De pe ochi ridici închisă Languroasa, lungă geană, Rai de fericiri promise Și de tainică dojană. Și-ți pui degetul pe gură, Sfătuiești și ameninți Și îmi dai învățătură Să ne facem mai cuminți. Atunci brațul meu cuprinde Mlădiosul tău grumaz: ,,Mâni vom fi cum vei pretinde, Dar cum sunt mă lasă azi." Astfel lupt cu-a ta mustrare Ceasuri, zile, săptămâni, Și mereu a mea-ndreptare O amân de azi pe

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... o primește pe deasupra ca domnul Panteonului. Ce păcat că acel mic cap-d'operă de arhitectură servea, precum se spune, de bucătărie! Biserica se ridica mai în mijlocul ogrăzii. Ea seamănă cu Biserica Goliei din Iași. Pe zidul dinlăuntru, deasupra ușii, sunt zugrăvite portreturile lui Duca-vodă și al familiei ...

 

Ion Luca Caragiale - Moartă!...

Ion Luca Caragiale - Moartă!... Moartă!... de Ion Luca Caragiale Baladă Danga-langa, sună clopot... O îngroapă pe-o regină Dintr-o nobilă tulpină... Cine vine iute-n tropot? Danga-langa, sună clopot. La sicriuel se așează: “O! mai zi-mi o vorbă numa! Ah viața e ca spuma Ce o clip-abia durează...â€� La sicriuel se așează. Ea...stă, mută, nemișcată... El... oplânge scrâșnitor... E pierdut nebunu-amor! Ochii ei la el nu cată... Eastă mută nemișcată. În castelul cel cernit, Plâng și zidurile mute, Se bocesc pietre tăcute... E un plânset nesfârșit În castelul cel cernit. Picură din ceară picuri... Plâng și jalnicele torțe, Ele istovit de forțe... Zile! nopți! timp! ce nimicuri! Picură din ceară picuri! “O! te-ndură, Doamne sfinte! ... Poate-n lume să trăiască Un viermuș clocit în iască. Și ea nu?... crude părinte! O! te-ndură, Doamne sfinte!â€� Un episcop psalmodie Lângă capul junei fete Adornat în blonde plete... Ah! ce crudă parodie! Un episcop psalmodie... “Ah! te blestem, provedință! Doamne! crud îngrozitor!... Mi-ai răpit al meu amor... Mi-ai distrus a mea credință: Ah! te blestem, provedință! Stinsă-i scumpa ei viață Și nimic n- ...

 

Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți

... așa, și privind în jurul lui, nu se putea dumeri cum de fac alții cari rămân cu mâinile albe toată viața, și nu ți-ar ridica singuri un pai de jos, și au de toate, ba încă merg până să te și umilească cu prisosul unui gologan, când ai întinde mâna ... moș bătrân și zise : — Uite, vezi tu, ăsta-i palatul noroacelor, și dacă vrei să vezi care-i norocul tău, așteaptă până s-o ridica soarele și se vor deschide porțile ca să poți pătrunde înăuntru. Apoi moșul se făcu nevăzut și omul rămase prin întuneric până ce stea după ...

 

Ioan Slavici - Scormon

Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene, scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... înalte. După unsprezece secole, Ștefan a ridicat spada sângeroasă care căzuse din mâna lui Decebal. Cine oare va fi chemat a ridica

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

Ion Luca Caragiale - Petiţiune Petițiune de Ion Luca Caragiale E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi? Sunt 7 ceasuri fără 10 minute de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au trecut; dar peste câteva momente iar încep cu mai multă tărie și insistență. Impiegatul dinăuntru se uită iar la ceas: 7 fără 2 minute. Dă din umeri, se șterge de sudoare și-și urmează gândurile intime… Ciocăniturile se-ndoiesc cu violență… În sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

... o galerie mare și spațioasă în mijlocul căreia el zări un om îmbrăcat în fier și armat pe deplin care, cu fața sinistră și cumplită, ridica cu o mână sabia și-și arăta cealaltă, trunchiată și sângerândă. Cavalerul sări cu curaăj î la ea, dar ea dispăru deodată, lăsând să-i ...

 

Alexandru Vlahuță - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu

Alexandru Vlahuţă - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu La statua lui Ioan Eliade Rădulescu de Alexandru Vlahuță Codru-i mort. Copacii cu ramuri putrede și înnegrite Se-ncovoaie; și pe șirul de schelete-nțepenite, Ca pe niște coarde-ntinse, trist arcuș vântul ce bate Cântă epopeea morții, jalea crăngilor uscate. Gâzii cu ochi plini de focul poftelor nemistuite Lung se uită la aceste adăposturi năruite Și rânjesc... Ah, unde-i rodul și frunzișul tău umbros, Crăngile cu freamăt dulce, paserea cu cânt duios, Unde sunt? Odinioară sub stejarii tăi măreți Găzduiai și dedeai umbră obosiților drumeți. Astăzi fiarele și moartea stăpânesc cuprinsul tău. Vânt cumplit de pustiire a trecut ca un duh rău Și te-ai stins. Al putrejunei vierme roase-a tale ramuri, Sub care prielnic dat-ai adăpost atâtor neamuri!... Totul îi azi din rădăcină până-n vârf, din miez în coajă Putregai...     Ba nu! Deodată se ridică ca prin vrajă Dintr-un colț obscur de codru, de sub vreascuri, un vlăstar, Ce văzând cu ochii crește, crește... iată-l nalt stejar... Ridicându-și a lui ramuri sus, deasupra codrului. Și un glas atunci puternic s-auzi din vârful lui Răsunând: ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde

... condamne să supraviețuiești ruinei tale. Așa mă gîndeam eu, dar el își urma visul său, rigid și absent, ca din piatră făcut. Și cînd se ridica, tîrziu, cu înalta sa statură, ca să plece, ce-l ce-și pierduse aripile privea uimit la mine și nu știa desigur că un suflet ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RIDICAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 252 pentru RIDICAT.

RIDICA

... A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o ... sociale , morale etc . , p . ext . oameni . 4. Tranz . A mări , a spori , a face să crească . A ridica producția . 5. Tranz . A construi , a clădi locuințe , case etc . 6. Tranz . A da naștere ; a pricinui ...

 

RIDICĂTOR

... RIDICĂTÓR , ridicătoare , s . n . Dispozitiv folosit la combinele de cereale pentru ridicarea și adunarea plantelor căzute sau a celor tăiate în timpul recoltării . - Ridica

 

RIDICĂTURĂ

... RIDICĂTÚRĂ , ridicături , s . f . 1. Înălțime , proeminență . 2. Faptul de a ridica ( lucruri grele ) . - Ridica

 

SUI

... așeza pe ceva ridicat ; a ( se ) urca , a ( se ) cățăra . 3. Refl . A se înălța , a se ridica ( în văzduh ) . 4. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A crește , a urca , a se mări , a se ...

 

URCA

... tranz . A ( se ) sui și a ( se ) așeza pe ceva mai ridicat . 3. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) ridica ( până la o înălțime oarecare ) ; a ( se ) înălța ( în văzduh ) . 4. Refl . și intranz . ( Despre temperatură , presiune atmosferică ; p . ext . despre termometre sau ... ori a indica valori mai mari în comparație cu cele obișnuite sau anterioare . 5. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A se ridica la . . . , a se mări . 6. Refl . ( Despre voce , glas sau ton ; p . ext . despre cântece ) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai înalt . 7. Refl . și intranz . A merge îndărăt în timp până la . . . , a ...

 

ÎNĂLȚA

... ÎNĂLȚÁ , înálț , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) îndrepta în sus ; a ( se ) ridica . 2. Refl . A deveni mai înalt ; a crește . 3. Refl . ( Despre clădiri , monumente etc . ) A apărea , a se ... ivi ( în toată înălțimea ) . 4. Tranz . A construi , a clădi . A înălța o casă . 5. Tranz . A ridica vocea , tonul� pronunța tare . 6. Tranz . A ridica

 

ÎNALT

ÎNÁLT , - Ă , înalți , - te , adj . 1. Care se ridică mult în sus ; foarte ridicat . 2. ( Despre sunete ) Ascuțit ^2 , subțire , acut . 3. ( Despre tensiunea curentului electric , despre presiuni ) Care are valoare sau măsură mare . 4. Fig . Care este situat pe o treaptă ridicată în scara valorilor sau a importanței ; superior ; deosebit , important ; distins ,

 

CABRA

... CABRÁ , cabrez . vb . I . Intranz . 1. ( Despre unele patrupede , mai ales despre cai ) A se ridica pe picioarele dinapoi . 2. A se încorda ; a se ridica . 3. ( Despre avioane ) A se ridica

 

RIDICARE

... RIDICÁRE , ridicări , s . f . Acțiunea de a ( se ) ridica și rezultatul ei ; ridicat ^1 . - V. ridica

 

SCULA

... I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) trezi din somn , a ( se ) deștepta . 2. Refl . și tranz . A ( se ) ridica în picioare , a ( se ) ridica de jos . 3. Refl . ( Pop . ) A se ridica să plece ; p . ext . a începe o acțiune , a se apuca de o treabă . 4. Tranz . Fig . A mobiliza ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...