Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CULT, RITUALIC, ÎNMORMÂNTARE, ÎNVEȘMÂNTA, ȘAMANISM, ABLUȚIUNE, APOSTOL, BIGOT, BOCET, BOTEZ ... Mai multe din DEX...

RITUAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RITUÁL, -Ă, (1) rituali, -e, adj., (2) ritualuri, s.n. 1. Adj. Care ține de rituri, privitor la rituri; care se face după anumite rituri; ritualic. 2. S.n. Rânduială a unei slujbe religioase; ceremonial religios. ** Ceremonial, desfășurat după reguli tradiționale, cu prilejul nașterii, căsătoriei, morții, cu prilejul semănatului sau al culesului etc. [Pr.: -tu-al] - Din fr. rituel, it. rituale.

Sursa : DEX '98

 

RITUÁL adj., s. 1. adj. (rar) ritualic. (Dansuri \~.) 2. s. (BIS.) canon, tipic, (înv.) trebnic. (După \~ul ortodox.) 3. s. v. ceremonial.

Sursa : sinonime

 

rituál adj. m. (sil. -tu-al), pl. rituáli; f. sg. rituálă, pl. rituále

Sursa : ortografic

 

rituál s. n. (sil. -tu-al), pl. rituáluri

Sursa : ortografic

 

RITUÁL^1 \~ă (\~i, \~e) Care ține de rituri; privitor la rituri; care se face după anumite rituri. Dansuri \~e. Procedură \~ă. [Sil. -tu-al] /rituel, lat. ritualis, \~e, germ. Ritual

Sursa : NODEX

 

RITUÁL^2 \~uri n. 1) Rânduială după care decurge o slujbă religioasă. După \~ ortodox. 2) (la naștere, la căsătorie, la înmormântare etc.) Ceremonial desfășurat conform unor reguli tradiționale. [Sil. -tu-al] /rituel, lat. ritualis, \~e, germ. Ritual

Sursa : NODEX

 

RITUÁL, -Ă adj. Referitor la rituri, făcut după anumite rituri. // s.n. Rânduială a unei slujbe religioase. ** Ceremonial religios cu implicații folclorice, care se desfășoară, după anumite reguli, în momentele importante din viața comunității. [Pron. -tu-al, pl. -luri. / cf. it. rituale, fr. rituel].

Sursa : neologisme

 

RITUÁL, -Ă I. adj. referitor la rituri; făcut după anumite rituri; ritualic. II. s. n. punerea în scenă a unui eveniment sacru sau a unui mit; ceremonial religios. * act magic cu implicații folclorice, având ca obiect orientarea unei forțe oculte, malefice sau benefice, către o acțiune determinată, după anumite reguli; rit (1). (< fr. rituel, it. rituale, lat. ritualis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRITUAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruRITUAL.

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... Al. Amzulescu / I. Taloș / Manuscriptum / V. Latiș / P. Bilțiu / Biblioteca Miorița â–  Secolul XXI. Globalizarea culturii 2. Ipoteze. Teorii. Interpretări Geneza I. Reflectarea unui mit/ ritual antic. A. Mitologia altor culturi și civilizații. 1. Mitologia greacă. Cântecul lui Linos - Al. Odobescu / Sacrificarea unui tânăr. Rit eleuzian – R. Sfințescu ... Razeș / Vinovăția ciobanului. Judecata pastorală – R. Vulcănescu, M. Coman / Moartea unui cioban. Bocet. Colindă de doliu – O. Bîrlea. 2. Situații/ rituri/ mituri pastorale. Ritual pastoral inițiatic – Al. Amzulescu, V. Latiș, D. Suiogan / Legenda mioarei năzdrăvane – D. Caracostea / Creație spontană pastorală – M. Eminescu / Etnomit. Mitul Marii Treceri ... existenței. VI. Testamentul Puterea Cuvântului / Opțiunea pentru decapitare. Ipoteza confruntării ciobanilor. Ipoteza executării unei sentințe. Fulga. Șalga. Rădăcini mitologice. Cultul Cabirilor. Cartea inițierii – Performarea ritual-simbolică a morții. Inițierea în societatea tradițională. Procedee de inițiere. Portretul fizic al maramureșenilor. Scopul final al inițierii. Tripla revelație. Mitul Marii Treceri ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

... Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece umed de ebonită în fața ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... lume ardzând Spune, măiculiță, spune Frunză verde-a codrului IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă Descântec de deochi Descântec de dragoste Mătrăguna Ritual de Sânzâiene Descântec de a duce orânda pe sus Descântec de gând necurat Descântec de soare Descântec de șopârlariță Descântec de uimă Descântec ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRITUAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentruRITUAL.

CULT

CULT ^2 , - Ă , culți , - te , adj . 1. Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe ; instruit . 2. ( Despre manifestări ale oamenilor ) De care dă dovadă omul cult ( 1 ) ; care are caracter savant , cărturăresc . 3. ( În opoziție cu popular ; despre muzică , poezie , literatură etc . ) Creat de un autor instruit . CULT ^1 , culte , s . n . 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase ; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale ; totalitatea ritualurilor unei religii . 2. Sentiment exagerat de admirație , de respect , de venerație , de adorație față de cineva sau de ceva . 3. Religie ,

 

RITUALIC

... RITUÁLIC , - Ă , ritualici , - ce , adj . ( Rar ) Ritual . [ Pr . : - tu - a - ] - Ritual

 

ÎNMORMÂNTARE

ÎNMORMÂNTÁRE , înmormântări , s . f . Ceremonia , ritualul așezării în mormânt ; îngropare , înhumare , îngropăciune , mormântare . - V.

 

ÎNVEȘMÂNTA

... I . Tranz . A îmbrăca pe cineva , a pune cuiva un veșmânt ( cu pompă , în vederea unei solemnități , a unui ritual

 

ȘAMANISM

... ȘAMANÍSM s . n . Religie animistă , primitivă , care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr - un ritual special , manifestat prin extaz religios , prin dansuri și prin formule magice , practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei , de diverse triburi de eschimoși ...

 

ABLUȚIUNE

ABLUȚIÚNE , abluțiuni , s . f . 1. Spălare rituală pe corp sau pe o parte a lui , prescrisă de unele religii pentru purificare . 2. Spălare sau îmbăiere cu ajutorul dușului . [ Pr . : - ți -

 

APOSTOL

... fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos . 2. Adept și propagator înflăcărat al unei idei , al unei doctrine etc . II. ( La sg . ) Carte de ritual

 

BIGOT

BIGÓT , - Ă , bigoți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii ; ( om ) habotnic ;

 

BOCET

BÓCET , bocete , s . n . 1. Plâns zbuciumat , însoțit de vaiete , strigăte , tânguiri ; jalet , vaiet . 2. Lamentație improvizată , de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie , care face parte din ritualul înmormântărilor ( la țară ) ; cântare de mort . - Boci + suf . -

 

BOTEZ

... BOTÉZ , botezuri , s . n . 1. Ritual creștin de primire a cuiva printre credincioșii bisericii , însoțit de atribuirea unui prenume ; p . ext . petrecere care are loc cu acest prilej ; cumetrie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...