Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IARBĂ, MERIȘOR, PORTOCALIU, ROȘIOR, RODIE, ÎNCHEGĂȚICĂ, ȘOPÂRLAIȚĂ, ACAJU, AIȘOR, ALBINISM, ALBIT ... Mai multe din DEX...

ROȘIATIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ROȘIÁTIC, -Ă, roșietici, -ce, adj. Care bate în roșu, în care predomină nuanța de roșu. [Pr.: -și-a-. - Var.: roşiétic, -ă, roșiátec, -ă, roșátic, -ă, roșátec, -ă adj.] - Roșu + suf. -atic.

Sursa : DEX '98

 

ROȘIÁTIC adj. 1. v. roșcat. 2. arămiu, roșcat, roșcovan, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț. (Cu părul \~.) 3. frez, roșcat, trandafiriu. (O rochie \~.)

Sursa : sinonime

 

roșiátic adj. m. (sil. -și-a-), pl. roşiétici (sil. -și-e-); f. sg. roșiátică, pl. roșiétice

Sursa : ortografic

 

ROȘIÁTIC \~a (roșiétici, roșiétice) Care bate în roșu; cu nuanță roșie. Rochie \~ă. [Sil. -și-a-] /roșu + suf. \~atic

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruROȘIATIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruROȘIATIC.

Alexei Mateevici - Pe Varava ori pe Hristos%3F

... și verzile grădini, A căror cărturarii bogați erau stăpâni. Pe uliți prăfuite, arzând de asfințire, Nu încăpea norodul cel mult și zgomotos, Apusul roșiatic în marea de lucire Înfierbânta și drumul cel aspru și pietros. Era de nerăbdare mulțimea toată plină, Umplea cu glasuri multe apunerea senină. Cu îndoială ...

 

Gelu Vlașin - 23:10

... â†� 23:00 23:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:20 →→ vreau să te am ca pe un hamburger gustos vălul roșiatic cu sos de muștar franțuzesc să-mi îngroșe saliva degetele curgând printre feliile de pâine prăjită bucuria perversă cu nuanțe de gri te-așterni peste ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

... care se buclează natural, fără nici un artificiu, un boboc de trandafir gata să se desfacă la razele lui Phoebus, armonizându-se plăcut cu tonul roșiatic al flăcărilor ușor estompate de vălul de fum. Trec peste multe alte frumuseți al căror nume îmi scapă. Apoi un buchet de tinere fete, proaspete ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

 

Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie

Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Ioan Slavici - Pădureanca

Ioan Slavici - Pădureanca Pădureanca de Ioan Slavici Tribuna , nr. 63, 1/13 iulie - 11/23 august 1884 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII I Fă trei cruci și zi „Doamne-ajută!â€� când treci pragul casei, fie ca să ieși, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuiește, iar întâmplarea e noroc ori nenorocire, și nimeni nu știe dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-și pune de gând. Busuioc însă, bogătoiul, era om care știe ce voiește. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ară cu patru pluguri zece zile de-a rândul și seamănă brazdele numai cu grâu bob ales, și de aceea se putea simți destoinic a scoate la capăt lucruri pe care alții nici măcar de gând a și le pune nu se încumetau. Se ivise holeră-n țară, iar Busuioc ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruROȘIATIC

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruROȘIATIC.

Genesa Capitol 25

Genesa Capitol 25 Genesa 24 Genesa Capitol 25 1 Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. 2 Ea i -a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah. 3 Iocșan a născut pe Seba și pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Așurimii, Letușimii și Leumimii. - 4 Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia sînt fiii Cheturei. 5 Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. 6 Dar a dat daruri fiilor țiitoarelor sale; și, pe cînd era încă în viață, i -a îndepărtat de lîngă fiul său Isaac înspre răsărit, în țara Răsăritului. 7 Iată zilele anilor vieții lui Avraam: el a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8 Avraam și -a dat duhul, și a murit, după o bătrîneță fericită, înaintat în vîrstă și sătul de zile; și a fost adăugat la poporul său. 9 Isaac și Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, Hetitul, care este față în față cu Mamre. 10 Acesta ...

 

Leviticul Capitol 14

Leviticul Capitol 14 Leviticul 13 Leviticul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curățirii lui. Să -l aducă înaintea preotului. 3 Preotul să iasă afară din tabără, și să cerceteze pe cel lepros. Dacă leprosul este tămăduit de rana leprei, 4 preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curățit, două păsări vii și curate, lemn de cedru, cărmîz și isop. 5 Preotul să poruncească să se junghie una din aceste păsări într`un vas de pămînt, în apă curgătoare. 6 Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cărmîzul și isopul, și să le moaie, împreună cu pasărea cea vie, în sîngele păsării junghiate în apa curgătoare. 7 Să stropească de șapte ori pe cel ce trebuie curățit de lepră. Apoi să -l declare curat, și să dea drumul păsării celei vii pe cîmp. 8 Cel ce se curățește, trebuie să-și spele hainele, să-și radă tot părul, și să se scalde în apă; și va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămînă șapte zile afară din cort. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruROȘIATIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 102 pentruROȘIATIC.

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

MERIȘOR

MERIȘOR ^1 , merișori , s . m . 1. Diminutiv al lui măr ^1 . 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor , cu flori melifere ; a ) arbore originar din Siberia , cu frunze aproape rotunde , cu flori albe sau roz , cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață ( Pirus baccata ) ; b ) ( reg . ) scoruș . 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi , cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile ; smirdar ( Vaccinium vitis idaea ) . 4. Cimișir . - Măr ^1 + suf . - ișor . MERIȘÓR^2 , merișoare , s . n . 1. Diminutiv al lui măr ^2 . 2. Fructul merișorului ^1 ( 2 ) , de mărimea unei cireșe sau a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea întrebuințat pentru dulceață . 3. Fructul merișorului ^1 ( 3 ) , cu aspect de bacă roșie , comestibil . - Măr + suf . -

 

PORTOCALIU

... PORTOCALÍU , - ÍE , portocalii , adj . , s . n . 1. Adj . De culoarea portocalei ^1 ( 1 ) coapte ; galben - roșiatic

 

ROȘIOR

ROȘIÓR , - OÁRĂ , roșiori , - oare , adj . , subst . I. Adj . Diminutiv al lui roșu . II. S . f . 1. ( La sg . ) Soi de viță de vie cu struguri mici de culoare roșiatică , puțin răspândit în cultură . 2. Pește cu corpul turtit lateral și acoperit cu solzi mari , cu ochii și cu înotătoarele roșietice ( Scardinius erythrophthalmus ) . III. S . m . ( La pl . ) Corp de elită al cavaleriei în organizarea mai veche a armatei române ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de cavalerie . [ Pr . : - și - or ] - Roșu + suf . -

 

RODIE

... rodii , s . f . Fructul rodiului ^1 , comestibil , de mărimea unui măr , cu coaja groasă , roșiatică și cu numeroase semințe , înconjurate de un înveliș cărnos și roșiatic

 

ÎNCHEGĂȚICĂ

ÎNCHEGĂȚÍCĂ , închegățele , s . f . Plantă erbacee cu florile galbene și cu tulpina roșiatică , păroasă , răsfirată pe pământ ( Potentilla rubens ) . - Închegat + suf . -

 

ȘOPÂRLAIȚĂ

ȘOPÂRLÁIȚĂ , șopârlaițe , s . f . 1. ( Pop . ) Anghină difterică . 2. Numele a două plante erbacee ; a ) plantă meliferă cu tulpina dreaptă , cu frunzele ovale sau ascuțite și cu florile albastre , rar roz , folosită în medicina populară ( Veronica orchidea ) ; b ) mică plantă cu flori mari , albe , rar roșietice , și cu fructul o capsulă ( Parnassia palustris ) . [ Pr . : - la - i - ] - Șopârlă + suf . -

 

ACAJU

ACAJÚ s . m . invar . , adj . invar . 1. S . m . invar . Arbore din regiunea tropicală a Americii , al cărui lemn , de culoare roșiatică , este întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux ; mahon ( Swietinia mahagoni ) . 2. Adj . invar . Maro - roșcat , de culoarea lemnului de acaju (

 

AIȘOR

AIȘÓR , aișori , s . m . ( Bot . ) 1. Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane , roșietice și cu flori galbene - aurii ( Allium ammoophilum ) . 2. Usturoiță . 3. Ghiocel . [ Pr . : a - i - ] - Ai ^4 + suf . -

 

ALBINISM

ALBINÍSM s . n . Anomalie congenitală care constă în lipsa totală sau parțială de pigmenți în celulele inferioare ale pielii , manifestată prin culoarea albicioasă a pielii și a părului și uneori prin culoarea roșiatică a

 

ALBIT

... 1. Făcut sau devenit ( mai ) alb ( 1 ) ; înălbit ^2 . 2. ( Despre părul oamenilor , p . ext . despre oameni ) Cărunt . - ALBÍT^1 s . n . Mineral lăptos , verzui , roșiatic

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...