Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BORMAȘINĂ, FREZĂ, FULARE, MĂTURĂTOR, PIUĂ, ROTATIV, ROTOPLAN, TAHOMETRU, TURNANT ... Mai multe din DEX...

ROTITOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ROTITÓR, -OÁRE, rotitori, -oare, adj. (Despre piese, elemente, obiecte etc.) Care se roteşte. - Roti + suf. -tor.

Sursa : DEX '98

 

ROTITÓR adj. v. turnant.

Sursa : sinonime

 

rotitór adj. m., pl. rotitóri; f. sg. și pl. rotitoáre

Sursa : ortografic

 

ROTIT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) Care se roteşte. /a roti + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruROTITOR

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruROTITOR.

Ștefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor

Ştefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor Ucenicul vrăjitor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Iar s-a dus în târg batrânul Maistru vraci, și-s eu stapânul! Hai, că pun eu azi la cale Toate duhurile sale! Știu pe dinafară Farmecele lui, Și minuni, ca dânsul, Fac, fără să-i spui. Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Iată-mi-l fugind pe cale! Umple donițele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarnă, Un potop de valuri toarnă, Pleacă, vine iară! Colcăie-n bazin, Saltă, crește apa, A, dar este plin! Ho! străine! Scalda-i plină La hodină, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și vine- ...

 

Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor

Johann Wolfgang von Goethe - Ucenicul vrăjitor Ucenicul vrăjitor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Iar s-a dus în târg batrânul Maistru vraci, și-s eu stapânul! Hai, că pun eu azi la cale Toate duhurile sale! Știu pe dinafară Farmecele lui, Și minuni, ca dânsul, Fac, fără să-i spui. Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Iată-mi-l fugind pe cale! Umple donițele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarnă, Un potop de valuri toarnă, Pleacă, vine iară! Colcăie-n bazin, Saltă, crește apa, A, dar este plin! Ho! străine! Scalda-i plină La hodină, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

Mihai Eminescu - Muşatin şi codrul Mușatin și codrul de Mihai Eminescu Saracă Țară-de-Sus, Toată faima ți s-a dus! Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai... Împrejur nășteau pustii, Se surpau împărății, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se treceau Și cetăți se risipeau Numai codrii tăi creșteau. Verde-i umbra nepătrunsă Unde-o lume e ascunsă Și în umbra cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de izvoare. Bistrița în stânci se zbate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde apa-abia clipește, Și deodată vede că Apa i se-mpiedică Și de stânci i se iezește; Ea s-adună și tot crește, Se iezește-n mândru lac Ale cărui ape tac, Iar copacii umbră-i fac, Pe deasupra frunza deasă În adânc apa veghează Iar stejari din mal în mal Pe deasupră-i se prăval, Vârfuri sprijin deolaltă Și îmi fac o boltă naltă, De vârfuri ei se-mpletesc Și în umbră stăpânesc Și în vecinică răcoare Undele-s scânteietoare. Dintr-un mal la celălalt A căzut un trunchi înalt, Mi-a căzut de-a curmezișul, De îi spânzură frunzișul, Punte lungă de- ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul şi heruvimul Serafimul și heruvimul sau Mângâierea conștiinței și mustrarea cugetului de Ion Heliade Rădulescu Blând serafim! o, înger! ce este-a ta solie? Care îți este slujba? Ce vrei aicea jos? Pacea vestești tu lumii? Pacea aduci tu mie? Ce flăcări pui în sânu-mi, o, serafim frumos?!   Ochii tăi... e seninul,   Buza ta e zâmbirea,   Fața ta e blândețea,   Ca pieptu-ți nu e crinul;   Dragoste ți-e privirea,   Totul ești frumusețea.   Ființa-ți luminează,   Mărirea te-nconjoară,   Liniștea te-nsoțește:   Pasu-ți de naintează,   Slava-mprejuru-ți zboară,   Preajma-ți pace vestește.   Frumos serafim! îmi place   La tine a mă uita,   În ochii tăi a căta;   Lumina lor este lină!   În ochi-mi izbește plină   Blânda lor, senina pace.   Tu mă înveți cântarea,   Tu îmi însufli pieptul,   Tu îmi arăți cărarea   Care merge d-a dreptul   La fiica armoniei.   Lira ta e cerească,   Glasul ei m-aripează,   Ființa-mi pământească   În zborul său cutează   La scaunul veciei. Și-n somnu-mi, și aievea ființa-ți mă-nsoțește; Chipu-ți mi-e faț-oriunde, în preajma mea el zboară Din soare se repede, din lună ...

 

Mihai Eminescu - Din Odiseea

Mihai Eminescu - Din Odiseea Din Odiseea de Mihai Eminescu Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, alor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toat-a lui grijă. Singuri ei gătiră pieirea prin fărădelege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu al Lui Hyperion, încât le luă a-ntoarcerii ziuă ­ De-aste vorbește-ne asemeni puțin a Cronidului fiică. Toți ceilalți precât de pieire-au scăpat, pre acasă Ei erau, mântuiți de războaie și de apele mării. Numai pre el, doritul de patrie și de soție Nimfa măreață-l oprea, minunata zână Calipso-n Peștera cea boltită, râvnind de bărbat ca să-l aibă. În rotitoarea plinire de vremuri trecut-au un an azi, De când zeii-ntoarcerea-n țară îi rânduise În Itaca și tot de nevoie el mântuit nu-i La iubiții lui. Toți zeii-l plâng. Poseidaon Singur ține mânie într-una el lui Odisseus, Celui de-o samă cu zeii, nainte de- ...

 

Mihai Eminescu - Satira IV

Mihai Eminescu - Satira IV Satira IV de Mihai Eminescu Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită, somnoros suspin-un grier... E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul... Singur numai cavalerul suspinând privea balconul Ce-ncărcat era cu frunze, de îi spânzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl îmbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara "O, arată-mi-te iară-n haină lungă ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea IV

Mihai Eminescu - Scrisoarea IV Scrisoarea IV de Mihai Eminescu Stă castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înaltă în tăcere dintre rariștea de brazi, Dînd atîta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Cînd în cercuri tremurînde, cînd în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită somnoros suspin-un grier… E atîta vară-n aer, e atît de dulce zvonul… Singur numai cavalerul suspinînd privea balconul Ce-ncărcat era de frunze, de îi spînzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl imbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara; „O, arată-mi-te iară- ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruROTITOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruROTITOR.

BORMAȘINĂ

... BÓRMAȘINĂ , bormașini , s . f . Mașină de găurit metale , piatră etc . cu ajutorul unui burghiu rotitor

 

FREZĂ

... a lemnului și a altor materiale dure ; frezor ^1 . 2. Mașină de frezat . 3. Mașină agricolă având organul activ format dintr - un ax rotitor prevăzut cu gheare și cuțite , care rupe bucăți din pământ , le sfărâmă și le amestecă . 4. ( Urmat de determinarea " rutieră " ) Mașină de lucru rutieră folosită ...

 

FULARE

... fulări , s . f . Acțiunea de a fula ; mișcare pendulară față de un plan perpendicular pe axa de rotație a unui corp rotitor

 

MĂTURĂTOR

... cu măturatul străzilor . 2. S . f . Vehicul cu tracțiune mecanică , prevăzut cu o mătură mare circulară și cu o perie în formă de sul lung rotitor

 

PIUĂ

PÍUĂ , pive , s . f . 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într - un mediu cald și umed . 2. Vas de lemn , de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi , cu pereții și cu fundul gros , în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide . 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu . 4. Scobitură în piesa unei instalații , care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă . 5. ( Înv . și reg . ) Mortier . 6. ( Pop . ; în expr . ) A se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă . [ Pr . : pi - uă . - Pl . și : piue . - Var . : ( înv . și reg . ) : pívă s .

 

ROTATIV

ROTATÍV , - Ă , rotativi , e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre mișcări ) Circular . 2. Adj . ( Despre sisteme tehnice sau despre elemente ale acestora ) Care poate efectua o mișcare de rotație parțială ; care are părți rotitoare . 3. S . f . Mașină pentru tipărirea ziarelor și a publicațiilor de mare tiraj , care are forma de imprimare și suprafața de presiune

 

ROTOPLAN

ROTOPLÁN , rotoplane , s . n . Aparat de zbor la care forța portantă apare pe un sistem de aripi

 

TAHOMETRU

TAHOMÉTRU , tahometre , s . n . Instrument de măsurat viteza unghiulară și turațiile unei piese

 

TURNANT

... TURNÁNT , - Ă , turnanți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . Care se învârtește în jurul unui ax central ; rotitor . 2. S . f . Mică bibliotecă care se poate învârti în jurul unui ax central . 3. S . f . Loc unde cotește ( în forma unui arc de ...