Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ALBIGENZI, CRUD, CRUNT, FEROCE, MĂCEL, MASACRU, SÂNGERAT, SÂNGERATIC, SÂNGERIU, VENDETĂ ... Mai multe din DEX...

SÂNGEROS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SÂNGERÓS, -OÁSĂ, sângeroși, -oase, adj. 1. (Despre oameni și manifestările lor) Gata de a vărsa sânge; crud, fioros, nemilos, crunt, sângeratic. ** (Despre evenimente) însoțit de măceluri; plin de cruzime. 2. (Rar: despre oameni) Care are mult sânge; cu temperament sangvin. 3. (Rar) Care sângerează, plin de sânge. ** (Despre ochi) Injectat, congestionat. 4. Fig. Roșu (ca sângele); sângeriu, sângerat^2 (3). - Lat. sanguinosus.

Sursa : DEX '98

 

SÂNGERÓS adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. înverșunat. 3. adj. v. îngrozitor.

Sursa : sinonime

 

SÂNGERÓS adj. v. congestionat, injectat, irascibil, iritabil, înroșit, însângerat, nervos, roșu, sangvin, sangvinic, sângerat, sângeriu, supărăcios.

Sursa : sinonime

 

sângerós adj. m., pl. sângeróși; f. sg. sângeroásă, pl. sângeroáse

Sursa : ortografic

 

SÂNGER//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care se caracterizează prin vărsări de sânge. 2) (despre ochi) Care este injectat cu sânge. 3) (despre răni, plăgi etc.) Care elimină sânge. 4) fig. Care este de culoarea sângelui; roșu ca sângele; roșu-aprins. /<lat. sanguinosus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSÂNGEROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentruSÂNGEROS.

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo — Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo — Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

... Cai sirepi ce fug ca vântul De cutremură pământul! Mulți sunt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării Într-un suflet păcătos, Într-un cuget sângeros!... Sai, române, pe omor, Fă-te fulger răzbitor, Fă-te Dunăre turbată, Fă-te soartă ne-mpăcată, Căci potopul iată-l vine Și-i amar ... ne-ncetat Pe stăpânu-i jos culcat. Soarele își schimbă locul! Și apune roș ca focul, Întinzând pe cea câmpie O văpseală purpurie Ca un sângeros veșmânt Peste-un lung și trist mormânt! Iar în naltul cerului, Deasupra mormântului, Țipă vulturul cu fală Și-n rotirea-i triumfală Încunună cu-al ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Noaptea de martie de Alexandru Macedonski Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece, Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat, Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat. Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile... Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată     Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, -- Și-mi făcusem datoria de-a voi ...

 

Alexandru Macedonski - Pe sânurile

Alexandru Macedonski - Pe sânurile Pe sânurile de Alexandru Macedonski Era-ntr-o vreme depărtată, apusă, dusă de atunci... Era-n odaia unui palid student abia pe pragul vieții, Dar pestetot, răscolitoare, plutea mireasma tinereții, Și ai venit a te supune la zdrobitoare și dulci munci... Era-ntr-o vreme depărtată, apusă, dusă de atunci. Și ai sunat, de bunăvoie, la poarta mea întunecoasă... Nici te-așteptam, nici te chemasem, dar gândul meu     te aducea, Și te-ai predat hipnotizării ce fără voie poruncea, Și ți-am răpit, de bunăvoie, o pubertate îndoioasă, De bunăvoia ta sunaseși la poarta mea întunecoasă. Și sânurile tale macre cu al meu piept le-am frământat... Din creștet până la picoare te-am sărutat, frumoasă floare, Ș-ai plâns cu lacrimi sângeroase ce-au curs mai jos de     cingătoare... Dar Eros, meșter vecinic dulce, sub spasmul lui te-a leșinat, Și sânurile tale macre ca un satir le-am frământat. Eram frumos, dacă ții minte, pe sânurile tale macre... Sfiala te împalidase, plăcerea mă cutremura; Voiseși ș-apoi nu voiseși; porniseși chiar a tremura, Aveai albeți ca ale lunii, aveai roșeți ce erau sacre, Dar m-ai răbdat, ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul podului de onix

Alexandru Macedonski - Rondelul podului de onix Rondelul podului de onix de Alexandru Macedonski Pod de onix se-ncovoaie, Arcuind o boltă naltă; Cade foaie după foaie Peste-azurul de pe baltă. Dinspre-apusul ce tresaltă Sângeroase curg șiroaie; Pod de onix se-ncovoaie Arcuind o boltă — naltă. Mandarini, stând laolaltă, Spun că semne sunt de ploaie; Iar o luntre, cam greoaie, Printre ape se tot saltă, Pe sub pod ce se-

 

Alexandru Macedonski - Stepa

Alexandru Macedonski - Stepa Stepa de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I În zadar, asupritoare, omenirea-naintează, Stepa largă e și astăzi un domen necucerit; N-o despintecă nici pluguri, nici orașe n-o brăzdează. Pe sub iarba mătăsoasă, cu talaz nețărmurit, Se revarsă, fără margini, printre locuri mlăștinoase, Și de ceruri se izbește alergând spre răsărit. În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase,     O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. II Și sub aripa ciudată ce mi-o simt trecând pe frunte, Mă revăd băiatul tânăr cu superbe-nsuflețiri, Blond copil, care cutează preursirile să-nfrunte. Liberat de-orășenismul subțiatelor simțiri, Diezată nu mai țipă nici o voce pătimașă, Stepa, stepa se îmbracă cu solare răzlățiri. Verdea papură vuiește pe câmpia uriașă Flori albastre și flori roșii, libelulă și țânțar, Scânteiază ca-ntr-un cântec de idilă drăgălașă,     Și întinderea sclipește, și sunt singurul ei țar. III Părul meu aprins de soare este tot o scânteiere... Caldul sânge prin artere năvălește, întețit... Pentru calul strâns în pulpe sunt sălbatică durere. ...

 

Alexei Mateevici - În dimineața duminicii

Alexei Mateevici - În dimineaţa duminicii În dimineața duminicii de Alexei Mateevici S-au dus dintâi acele două Mironosiți cu mirul lor; Era-ntuneric și prin rouă Mergeau cu pasul grăbitor. Vorbeau de cele petrecute, De zile pline de dureri, De pacea dimineții mute, În ziua sfintei Învieri. Și le era o groază mare Rușinea crucii s-amintească, A jidovilor blestemare, Nemulțumirea omenească. Batjocorirea relei goane Și plânsul celor credincioși, Ș-a crucii lui Hristos piroane, Și ghimpii frunții sângeroși... Își aduceau atunci aminte Cum L-au luat de la ostași Și în mormânt fără cuvinte L-au pus — departe de oraș. Trecut-a sâmbăta-n mâhnire, Și noua zi în cer zorește; Acum prin tainica scârbire Un gând dorit ne mângâiește... De prin desimile grădinii, Din rouratica verdeață, Le râd voios de-acuma crinii Ascunși în scutece de ceață. Dar ce-i aceasta? Ceața deasă Ca printr-un poruncit se pierde Ș-o strălucire luminoasă Aprinde-mprejurimea verde... Ce strălucire minunată! Venit-au. Iată și mormântul... Dar piatra lui îi răsturnată Și iar li se trezește gândul... O, unde-i El? Înuntru nime... Ce oare s-au fi săvârșit? Tăcere prin împrejurime... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSÂNGEROS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruSÂNGEROS.

ALBIGENZI

... ALBIGÉNZI s . m . pl . Adepți ai unei secte rigoriste și antiecleziastice , cu centrul în orașul Albi din sudul Franței , reprimată sângeros

 

CRUD

... Despre unele materiale ) Brut , neprelucrat . II. Fig . 1. ( Despre ființe și manifestările lor ) Care simte plăcere când vede pe altul suferind ; neomenos , nemilos . 2. Violent , sângeros

 

CRUNT

... Despre oameni și manifestările lor ) Însetat de sânge , de fapte crude ; violent , crud , inuman . 2. Care inspiră groază ; groaznic , înfiorător . 3. ( Despre războaie , lovituri etc . ) Sângeros

 

FEROCE

... FERÓCE adj . invar . Crud , nemilos , sălbatic , violent , sângeros

 

MĂCEL

MĂCÉL , măceluri , s . n . Acțiune sângeroasă , îndreptată de obicei împotriva unei mulțimi fără apărare ; omor ( în masă ) ; masacru ,

 

MASACRU

MASÁCRU , masacre , s . n . Acțiune sângeroasă îndreptată de obicei asupra unei mulțimi fără apărare ; omor ( în masă ) , măcel ,

 

SÂNGERAT

... sânge ; care sângerează ( 1 ) ; însângerat . 2. ( Reg . ; despre îmbrăcăminte , obiecte etc . ) Pătat de sânge , plin de sânge . 3. Fig . De culoarea sângelui ; roșu - aprins , sângeriu , sângeros

 

SÂNGERATIC

... SÂNGERÁTIC , - Ă , sângeratici , - ce , adj . ( Înv . ) Sângeros

 

SÂNGERIU

... SÂNGERÍU , - ÍE , sângerii , adj . De culoarea sângelui , roșu ( ca sângele ) ; sângerat ^2 ( 3 ) , sângeros

 

VENDETĂ

VENDÉTĂ , vendete , s . f . Act de răzbunare sângeroasă pentru o injurie , un omor , divulgarea unui secret etc . , frecvent în Corsica și Sicilia , care se extinde și se transmite asupra tuturor rudelor victimei , obligate să se răzbune cu orice preț ; p . ext . ură puternică , sete de răzbunare