Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SAPĂ, SĂPĂTURĂ, SĂPARE, DRAGA, SĂPĂTOR, ȘĂNȚUI, ADÂNCI, BORDEI, CALCOGRAFIE, CAZMA, CONTRAESCARPĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SĂPA: SAPĂ, ȘAPA, SAPA, ȘAPĂ.

 

SĂPA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SĂPÁ, sap, vb. I. Tranz. 1. A lucra, a fărâmița cu sapa^1 (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa^1 (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa^1 ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ** Tranz. și refl. Fig. A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a ruina, a dărâma, a nimici. ** Tranz. și refl. recipr. Fig. A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca (-și) facă rău. - Lat. sappare.

Sursa : DEX '98

 

SĂPÁ vb. v. fixa, rămâne, scormoni, scurma, submina, uzurpa.

Sursa : sinonime

 

SĂPÁ vb. 1. v. excava. 2. v. prăși. 3. v. roade. 4. v. eroda. 5. v. sculpta. 6. a imprima, a întipări. (Vremea a ~ brazde adânci pe fruntea lui.)

Sursa : sinonime

 

săpá vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sg. și pl. sápă; conj. prez. 3 sg. și pl. sápe

Sursa : ortografic

 

A SĂPÁ sap tranz. 1) (solul) A lucra cu sapa (hârlețul sau alte unelte agricole). 2) (gropi, șanțuri etc.) A face prin adâncire în pământ și aruncarea lui în afară. 3) (cartofi, morcovi, sfeclă etc.) A scoate din pământ cu sapa (hârlețul sau alte instrumente agricole). 4) (desene, figuri, litere) A grava în piatră, în lemn etc. 5) fig. A face se întipărească; a imprima. \~ urme adânci. 6) (maluri, dealuri etc.) A deteriora printr-o acțiune îndelungată și sistematică; a distruge treptat; a măcina; a roade. 7) fig. (persoane) A supune pe ascuns unor acțiuni de compromitere. /<lat. sapare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 170 pentruSĂPA.

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac)

Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Muncitorul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție „Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată     Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ;     Dar, vai ! l-a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte,     De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace     La bunu-ți Creator !» Și biata maică-atuncea, în lacrimi și sudoare, Cu mine-nsărcinată, privea la el cum moare.     Apoi groapa-i săpă... Fără nimic de hrană rămase-n văduvie, Și nu putea să lupte cu iasma Sărăcie,     Ce și mai rău turbă... Puțin după aceasta, în ziua sorocită, Prin munci m-aduse-n lume, flămîndă, părăsită,     Săraca măiculiță ! Plîngea pe două paie pe care mă născuse ; Căci n-avea fașe, mica ; acum întîi făcuse ;     N-avea nici cîrpuliță ! Apoi vărsa ea lacrimi cu mult și mai amare, Văzînd că-i seacă pieptul, că ...

 

George Coșbuc - În spital

... steag al lor! Și el n-are, n-are-o mână, Că-n bucăți l-ar destrăma Și cu mâinile-n țărână Groapă i-ar săpa! I-ar săpa-o-n stânci cu dinții, Și-ar muri apoi râzând! Iată, Doamne-al biruinții, Tu i-ai dat un gând: Steagul său, de lângă cruce ...

 

George Crețeanu - Orfanii

... ne'mpăcată Fu pentru ei umană, duioasă ca o sor: Căci nu voi, sîrmanii, lung timp să-i mai despartă De mama lor; la ambii săpa mormîntul lor, Acum ei dorm în pace, de mama lor aproape; Acum ferice 'n ceruri toți trei s'au întrunit; Precum la cimitir unite sînt ...

 

Vasile Alecsandri - Ileana

... Mai stai, stai pân' s-a culca Și cocoșul a cânta, De la sânu-i c-oi scăpa, Buruiana c-om săpa

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ...

 

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

Constantin Negruzzi - Cârjaliul Cârjaliul de Constantin Negruzzi Cârjaliul era de neam bulgar, în limba turcească cârjali însemnează brav, îndrăzneț, adevăratul lui nume nu îl știu. Cârjaliul cu faptele lui adusese groaza în toată Moldavia. Pentru ca să dau oarecare idee de el, voi povesti una din izbândele lui. într-o noapte el și arnăutul Mihalache au năpădit amândoi pe un sat bulgăresc. L-au ars, puind foc de ambe capetile, și au început a umbla din colibă în colibă. Cârjaliul tăia și Mihalache prăda, amândoi striga: Cârjali! Cârjali! Sătenii da om piste om. Când Alexandru Ipsilant proclamă revuluția și începu a-și aduna oaste, Cârjaliul îi aduse și el câțiva vechi d-ai săi camarazi. Adevăratul scop a Eteriei, lor le era neștiut, dar războiul le înfățoșa prilejul de a se îmbogăți cu cheltuiala turcilor și poate și a moldavilor—și aceasta lor le părea destul de înțeles. Alexandru Ipsilant era brav personalic, dar nu avea însușirile trebuitoare pentru rolul de care se apucase cu atâta foc și atâta nesocotință. El nu se putea învoi cu oamenii cu care era silit a comanda. Ei nu avea către ...

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea. Soru-sa și ea îndată La bărbatul său a spus, Și el, fără judecată, De frate-său n-au ascuns. Frăte-său la altul iară Să o spuie au putut Și așa mai toți aflară Și tot satul au știut. Deci cel ce găsește banii, Trăgînd c-urechea prin sat, Văzînd că știu și dușmanii De ceea ce s-a-ntîmplat, Pricepu că vestea asta ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere Cea dintâi durere de Emil Gârleanu Am crescut pe ulița boierească a Iașului, pe Podul-Verde, cum i se zicea odată, în fața grădinii lui Mihai-vodă Sturza și-n coasta pădurii Copoului. Am crescut pe ulița din capătul căreia privirea pătrundea până departe, spre șesul întins, în fundul căruia Cetățuia se ridica deodată, ca înălțată de niște brațe uriașe, mândre că pot scălda în razele soarelui un asemenea giuvaier. Am mai apucat încă pe cei de pe urmă boieri, îmbrăcați totdeauna în haină neagră, cu pălării înalte, rătăcind pe sub aleile de tei, cu ochii pierduți în urmărirea unui vis ce nu se poate îndeplini. Îmi aduc aminte cum ascultam, toată ziua, trâmbițele, al căror glas războinic făcea să răsune cazărmile ce ne înconjurau casa. Toată lumea militărească era tăbăruită lângă noi, la deal. Nu o dată am rămas uimit, în poartă, când regimentul de linie pornea la paradă, cu tamburul-major în frunte, un țigan cât un munte, purtând în cap o căciulă de urs, cât o baniță de mare, haine numai aur, și-n mână un buzdugan pe care îl azvârlea în aer de se rotea de două ori, ...

 

Vasile Alecsandri - Mihu copilul

Vasile Alecsandri - Mihu copilul I La dealul Bărbat, Pe drumul săpat, Merge hăulind, Merge chiuind Mihu copilaș, Mândru Păunaș, Păunaș de frunte, Copilaș de munte. [1] Merge el cântând, Din cobuz sunând, [2] Codrii dezmierdând Din cobuz de os Ce sună frumos. Merge cel voinic Pe-un murgușor mic Prin mezul nopții, Prin codrul Herții. [3] Mult e frunza deasă, Noaptea-ntunecoasă, Și calea pietroasă! Dar când se urca Și murgul călca Piatra scăpăra, Noaptea lumina, Noaptea ca ziua. Merge, mări, merge, Ș-urma li se șterge Printre frunzi căzute Pe cărări pierdute. Merge tot mereu Voinicelul meu, Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind Și mereu grăind: ,,Hai, murgule, hai, Pe coastă de plai, Ce lași tu drumul Ș-apuci colnicul? Ori zaua te-apasă, [4] Ori șaua te-ndeasă, Ori frâul cu fluturi, Ori scumpele rafturi, Ori armele mele Ce lucesc ca stele, De duci așa greu Trupușorul meu?" ,,Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă, Frâul nu mă strânge, Chinga nu mă frânge, Dar ce mă apasă Și-n drum nu mă lasă, Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci, Cincizeci fără cinci De haiduci levinți [5] Duși de la părinți De când erau mici ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruSĂPA.

Genesa Capitol 26

Genesa Capitol 26 Genesa 25 Genesa Capitol 26 1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` 4 Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată 5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.`` 6 Astfel Isaac a rămas la Gherar. 7 Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă- ...

 

Exodul Capitol 28

Exodul Capitol 28 Exodul 27 Exodul Capitol 28 1 Apropie de tine pe fratele tău Aaron și pe fiii săi, și ia -i dintre copiii lui Israel și pune -i deoparte în slujba Mea ca preoți: pe Aaron și pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2 Fratelui tău Aaron, să -i faci haine sfinte, ca să -i slujească de cinste și podoabă. 3 Vorbește cu toți cei destoinici, cărora le-am dat un duh de pricepere, să facă veșmintele lui Aaron, ca să fie sfințit, și să-Mi împlinească slujbă de preot. 4 Iată veșmintele pe cari le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5 Să întrebuințeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și subțire. 6 Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7 Să aibă doi umerari uniți cu el; la cele două capete ale lui, să fie legat de ei. 8 Brîul să fie de ...

 

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

 

Isaia Capitol 5

Isaia Capitol 5 Isaia 4 Isaia Capitol 5 1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 ,,Acum dar, -zice Domnul-locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ...

 

Numeri Capitol 21

Numeri Capitol 21 Numeri 20 Numeri Capitol 21 1 Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s`a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruință, și a zis: ,,Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.`` 3 Domnul a auzit glasul lui Israel, și a dat pe Cananiți în mînile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvîrșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină). 4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și -a perdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, și ni s`a scîrbit sufletul de această hrană proastă.`` 6 Atunci Domnul a trimes împotriva poporului niște șerpi înfocați, ...

 

Deuteronomul Capitol 6

Deuteronomul Capitol 6 Deuteronomul 5 Deuteronomul Capitol 6 1 Iată poruncile, legile și rînduielile pe cari a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, să vă învăț să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpînire; 2 ca să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, în toate zilele vieții tale, tu, fiul tău, și fiul fiului tău, toate legile și toate poruncile Lui pe cari ți le dau, și să ai zile multe. 3 Ascultă-le dar, Israele, și caută să le împlinești, ca să fii fericit și să vă înmulțiți mult, cum ți -a spus Domnul, Dumnezeul părinților tăi, cînd ți -a făgăduit țara în care curge lapte și miere. 4 Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. 5 Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. 6 Și poruncile acestea, pe cari ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipărești în mintea copiilor tăi, și să vorbești de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca și cînd te vei scula. 8 Să le legi ca ...

 

2 Cronici Capitol 3

2 Cronici Capitol 3 2 Cronici 2 2 Cronici Capitol 3 1 Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, Iebusitul. 2 A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui. 3 Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, în coți de măsura cea veche a coților, era de șasezeci de coți, iar lățimea de douăzeci de coți. 4 Pridvorul dinainte avea douăzeci de coți lungime, cît era de lată casa, și o sută douăzeci de coți înălțime; Solomon l -a acoperit pe dinlăuntru cu aur curat. 5 A îmbrăcat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit -o cu aur curat, și a săpat pe ea finici și împletituri de lănțișoare. 6 A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoabă; și aurul era aur din Parvaim. 7 A acoperit cu aur casa, bîrnele, pragurile, pereții și ușile, și ...

 

Ieremia Capitol 18

Ieremia Capitol 18 Ieremia 17 Ieremia Capitol 18 1 Cuvîntul vorbit de Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 ,,Scoală-te și pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!`` 3 Cînd m`am pogorît în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care -l făcea n`a izbutit, -cum se întîmplă cu lutul în mîna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i -a plăcut lui să -l facă. 5 Și Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 6 ,,Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mîna olarului, așa sînteți voi în mîna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că -l voi smulge, că -l voi surpa, și că -l voi nimici. 8 dar dacă neamul acesta, despre care am vorbit astfel, se întoarce dela răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău de răul pe care Îmi pusesem în gînd să i -l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre ...

 

Zaharia Capitol 3

... Odrasla. 9 Căci iată că numai spre piatra aceasta pe care am pus -o înaintea lui Iosua, sînt îndreptați șapte ochi; iată, Eu Însumi voi săpa ce trebuie săpat pe ea, zice Domnul oștirilor; și într`o singură zi, voi înlătura nelegiuirea țării acesteia. 10 În ziua aceea, -zice Domnul oștirilor ...

 

1 Imparati Capitol 7

1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ...

 

Genesa Capitol 21

Genesa Capitol 21 Genesa 20 Genesa Capitol 21 1 Domnul Și -a adus aminte de cele ce spusese Sarei, și Domnul a împlinit față de Sara ce făgăduise. 2 Sara a rămas însărcinată, și a născut lui Avraam un fiu la bătrîneță, la vremea hotărîtă, despre care -i vorbise Dumnezeu. 3 Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i -l născuse Sara, numele Isaac. 4 Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu. 5 Avraam era în vîrstă de o sută de ani, la nașterea fiului său Isaac. 6 Și Sara a zis: ,,Dumnezeu m`a făcut de rîs: oricine va auzi, va rîde de mine.`` 7 Și a adăugat: ,,Cine s`ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da țîță la copii? Și totuș i-am născut un fiu la bătrîneță!`` 8 Copilul s`a făcut mare, și a fost înțercat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua cînd a fost înțercat Isaac. 9 Sara ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentruSĂPA.

SAPĂ

... SÁPĂ^3 , sape , s . f . ( La cai sau , mai rar , la alte animale ) Crupă . SÁPĂ^2 s . f . ( Pop . ) Faptul de a săpa . SÁPĂ^1 , sape , s . f . 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit , alcătuită dintr - o lamă de oțel plană sau puțin concavă , fixată aproape perpendicular ...

 

SĂPĂTURĂ

... SĂPĂTÚRĂ , săpături , s . f . 1. Săpat . 2. ( Concr . ) Groapă , adâncitură făcută în pământ cu sapa ^1 sau cu alte unelte ori mașini de săpat . - Săpa

 

SĂPARE

... SĂPÁRE , săpări , s . f . Acțiunea de a ( se ) săpa ; săpat , săpătură . - V. săpa

 

DRAGA

... DRAGÁ , draghez . vb . I. Tranz . 1. A săpa

 

SĂPĂTOR

... ocupă cu săpatul , care muncește cu sapa ^1 . 2. S . m . Persoană care sapă în lemn , în piatră etc . 3. S . f . Mașină de săpat . - Săpa

 

ȘĂNȚUI

... ȘĂNȚUÍ , șănțuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A săpa

 

ADÂNCI

... ADÂNCÍ , adâncesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face mai adânc , a ( se ) săpa în adâncime . 2. Refl . A pătrunde în adâncime , a înainta spre interior ; a se face nevăzut . S - a ...

 

BORDEI

BORDÉI , bordeie , s . n . 1. Încăpere săpată ( pe jumătate ) în pământ și acoperită cu pământ , paie sau stuf . 2. P . ext . Locuință mică , rudimentară , sărăcăcioasă . - Et .

 

CALCOGRAFIE

CALCOGRAFÍE s . f . 1. Procedeu de reproducere grafică prin tipar a unor imagini gravate pe clișee de zinc săpate în adâncime ; tipar adânc . 2. Metodă microscopică de studiu a unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere opace cu ajutorul luminii

 

CAZMA

CAZMÁ , cazmale , s . f . 1. Unealtă de săpat pământul , asemănătoare cu lopata , alcătuită dintr - o lamă metalică , ușor concavă , cu muchie ascuțită , fixată la o coadă dreaptă de lemn ; hârleț . 2. ( Reg . ) Târnăcop . 3. Lovituri de cazma ( 1 ,

 

CONTRAESCARPĂ

CONTRAESCÁRPĂ , contrasecarpe , s . f . Baraj antitanc săpat pe contrapanta unui teren înclinat , în scopul măririi înclinării acestuia pentru a provoca răsturnarea tancurilor inamice ce ar încerca să treacă . [ Pr . : - tra -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...