Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CALICIE, CHIU, DEZMOȘTENIT, FRAZEOLOGIE, GOLĂTATE, INDIGENȚĂ, LIPSĂ, MIȘELIE, MIZERIE, NEAVERE, NEVOIE ... Mai multe din DEX...

SĂRĂCIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SĂRĂCÍE, sărăcii, s.f. 1. Lipsa mijloacelor materiale necesare existenței; starea, viața celui sărac (1). * Expr. Sărăcie lucie (sau cu luciu, neagră) = sărăcie mare, totală. A-și vedea de sărăcie = a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în afacerile altuia. 2. Starea unui loc sărac, neproductiv. 3. Aspect sărăcăcios. 4. Cantitate mică, nesatisfăcătoare (din ceva); lipsă. 5. (Fam.) Epitet depreciativ sau injurios dat unui lucru sau unei persoane fără valoare. - Sărac + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

Sărăcieavere, belșug, bogăție, bunăstare, îndestulare

Sursa : antonime

 

SĂRĂCÍE s. v. văduvie.

Sursa : sinonime

 

SĂRĂCÍE s. 1. mizerie, (pop.) scăpătare, (înv. și reg.) ticală, (înv.) scăpăciune, scăpătăciune. (A murit în \~.) 2. lipsă, mizerie, nevoie, (livr.) indi-gență, penurie, privațiune, (înv. și pop.) calicenie, calicie, neavere, (înv. și reg.) niștotă, scumpete, ticăloșie, (reg.) sărăpanie, (înv.) meserătate, mișelătate, mișelie, neputință, nevoință, scădere, scumpătate. (O acută \~ bântuia pe atunci.) 3. v. lipsă. 4. nefertilitate, neproductivitate, nerodnicie, sterilitate, (rar) sterpăciune. (\~ unui teren.)

Sursa : sinonime

 

sărăcíe s. f., art. sărăcía, g.-d. art. sărăcíei; (lucruri fără valoare) pl. sărăcíi, art. sărăcíile

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSĂRĂCIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 174 pentruSĂRĂCIE.

Constantin Mille - Cătră sărăcie

... Constantin Mille - Cătră sărăcie Cătră sărăcie de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Sărăcie, Sărăcie, Blăstămatu-te-am eu oare Când cu buza-ți arzătoare Sărutai gâtul și fruntea Și de mână mă duceai Ca să trec în grabă puntea ... Fără mamă, fără tată, Dus de vițiuri, dus de rele, De-ai desfrâului iuți cai, N´am mânjit zilele mele Bându-ți apa ta sălcie Sărăcie, Sărăcie! Sărăcie, Sărăcie, Cu-al tău vin plin de acrime A avuților lungi crime Le-am udat și blăstămat Și sărac, purtat de grijă, De puternici ... de viții ai păzit... Când prin glasul lung de spijă Anunța-vor c´am murit, Ca un geniu mult iubit, Chipul tău deasupra-mi fie Sărăcie, Sărăcie

 

Mihai Eminescu - Urât și sărăcie

... Mihai Eminescu - Urât şi sărăcie Urât și sărăcie de Mihai Eminescu Urât și sărăcie sunt acei doi tovarăși, A căror urme crude le aflu pururi iarăși Pe orice chip și-n orice-ndrăznii de a iubi ... cântul, voit-am a robi Cu el un suflet dulce, al meu întreg să fie... Zburat-au chip și cântec ­ urât și sărăcie! Căci ce nu ai în clipa în care ai dorit Se schimbă-n rău cu vremea, de farmec sărăcit. S-arată înainte-ți o schele ... cum trec cu toate... și făr- să le oprească Nimic... Astfel te-ntuneci o stea în vecinicie Și ce-ți rămâne-n urmă? vreme și sărăcie. Da, vreme! numai vreme să aibi să simți deplin Ce mult puteai în lume, și cât, cât de puțin Ți-a fost dat ... P-astă dramă și soarta ta cea mare. Din astă cumpănire de drept și datorie, Ce ți-a rămas la urmă? Urât și sărăcie. Iubit-ai?... Ah! un caier de cânepă nu-i moale, Nu-i blond cum e podoaba cea dulce-a frunții sale! Cu gura ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia Sărăcia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Sărăcia cea flămândă Ca pușcașul stă la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget o mișcare, Glonțul zboară cu turbare Și vânatul a picat! Munca tare, munca deasă Numai dânsa nu mă lasă Zbuciumându-mă să pier: Tocmai astfel altădată O cămașă ferecată Apăra p-un cavaler! Dar junia mea, o, Doamne, Face loc zbârcitei toamne: Bătrânețele-au sosit! Zile reci și fără soare, Ca un negru șir de cioare Pe cadavrul părăsit! Munca geme și suspină Și se roagă la odină, - Invalid neputincios, Care după lungi campanii, Când apar din nou dușmanii, Fără voie cade jos! În zadar ca mai-nainte Îmi azvârl trudita minte Colo-n sferele de sus: Ea se-nalță o bucată, Și s-afundă desperată, Ca lumina în apus! Totuși, surdă la durere, Lumea strigă, lumea cere, Lumea strânge birul ei! Dându-i spirit pentru pâine, Ea-ți dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul, Scuipă ca-ntr-o cârpă rea; Căci pe lume n-o atinge Că fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei

Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe

 

Heinrich Heine - Aș pune cruce sărăciei

Heinrich Heine - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe

 

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... mulțumim de bunătate. Să spui cumătrului multă sănătate și să auzim de bine. Și, luând lâna din mâna argatului, intră în casă, merse drept către Sărăcie și, cu grai țanțos, îi zise: - Dă-te Sărăcie, la o parte, că am să pui lâna asta acolo. Sărăcia nu se îndura, neiculiță, să iasă din culcușul ce și-l făcuse acolo. Rânji ... cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se către Sărăcie, îi zise: - Dă-te, Sărăcie, la o parte, că am să pui burduful ăsta în locul tău. - Da unde să mai mă dau? răspunse Sărăcia. - Ieși afară, dacă n-ai ... viitoare, mielul de la oaia finului se făcuse mare. Acum îi aduse două lâne. Țăranul intră cu amândouă în mână și bufnind și răzbufnind pe Sărăcie, o pofti să iasă afară cu nepusă în masă. Sărăcia, dacă văzul zorul, dete dosul pe ușă afară, și să te ții, pârleo, îi sfârâia ... împuște și ei câte vro babușcă de nu știu care păsărică. Neagoe începu a bate în pinteni de bucurie, că se cotorosise de ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... orice trebuință își are-al său hotar: Greșește cine-l trece și cine nu-l ajunge. Și dascălul lui Neron ce-avere grămădise Trăind în sărăcie, fu numai un nebun; Și cel ce într-o bute viețuia flămând Voind a-și da un nume de filosof cu fală, La ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... nu mai cântă cu o sută de băieți într-un glas: O daĂ¡tă-i una, uĂșna! doĂ³rdoĂ³ paătrĂș! Nunta de azi se cheamă sărăcie la sărăcie , botezul, din cumetrie cu chef și lăutari, se numește belea la capul omului . Grânarii au ajuns la două mârțoage de cai și nu mai pun ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

... am uitat la fericiți... I-am văzut nemulțumiți E orice zădărnicie. Cei pe care-i vezi în slăvi Adăpați sunt cu otrăvi; Cei trăiți în sărăcie Plâng pe-a lor nemernicie; Cei mai mândri împărați Sunt de chinuri zbuciumați E orice zădărnicie. Vai, născut ești să trăiești, Nencetat să ... Ești de-același vierme ros; Traiul crud și nempăcat Te sfărâmă nencetat, Să te soarbă are pripă, Nu-ți dă pace de o clipă. Bogăție, sărăcie, E orice zădărnicie. Sănătate, tinerețe, Minte, suflet, frumusețe, Tot ce-a fost, ce-are să fie, E orice zădărnicie. Fiți, trăiți, dar nu ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul înălțimilor

Alexandru Macedonski - Rondelul înălţimilor Rondelul înălțimilor de Alexandru Macedonski În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. -- Geniu-și reazemă pe-o mână Fruntea lui de tânăr zeu. Zilnic soarta și-o amână, Zilnic duce-al vieții greu. -- În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. Dar prea mult nu este până Va urca în empireu... Se și crede-n Eliseu, Și el stă de-o săptămână În mansarda lui

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSĂRĂCIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruSĂRĂCIE.

Proverbele Capitol 30

... mincinos. - 7 Două lucruri Îți cer; nu mi le opri, înainte de moarte! 8 Depărtează dela mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie. 9 Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul ...

 

2 Corinteni Capitol 8

2 Corinteni Capitol 8 2 Corinteni 7 2 Corinteni Capitol 8 1 Fraților, voim să vă aducem la cunoștință harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. 2 În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie, au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor. 3 Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, și chiar peste puterile lor. 4 Și ne-au rugat cu mari stăruințe pentru harul și părtășia la această strîngere de ajutoare pentru sfinți. 5 Și au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s`au dat mai întîi pe ei înșiși Domnului, și apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse. 7 După cum sporiți în toate lucrurile: în credință, în cuvînt, în cunoștință, în orice rîvnă, și în dragostea voastră pentru noi, căutați să sporiți și în această binefacere. 8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, și ca să pun la încercare curăția dragostei voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru ...

 

Iov Capitol 21

Iov Capitol 21 Iov 20 Iov Capitol 21 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Ascultați, ascultați cuvintele mele, dați-mi măcar această mîngîiere. 3 Lăsați-mă să vorbesc, vă rog; și, după ce voi vorbi, veți putea să vă bateți joc. 4 Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Și pentruce n`aș fi nerăbdător? 5 Priviți-mă, mirați-vă, și puneți mîna la gură. 6 Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7 Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8 Sămînța lor se întărește cu ei și în fața lor, odraslele lor propășesc supt ochii lor. 9 În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ...

 

Iov Capitol 30

... mele. 2 Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneță? 3 Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4 Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, și n`au ca pîne de ...

 

Proverbele Capitol 6

Proverbele Capitol 6 Proverbele 5 Proverbele Capitol 6 1 Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea din mîna păsărarului... 6 Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, și înțelepțește-te! 7 Ea n`are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8 totuș își pregătește hrana vara, și strînge de ale mîncării în timpul secerișului. 9 Pînă cînd vei sta culcat, leneșule? Cînd te vei scula din somnul tău? 10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mînile ca să dormi!... 11 Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat. 12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13 clipește din ochi, dă ...

 

Proverbele Capitol 10

Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ...

 

Proverbele Capitol 13

Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. - 7 Unul face pe bogatul, și n`are nimic, altul face pe săracul, și are totuș mari avuții, - 8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n`ascultă mustrarea. - 9 Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. - 10 Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. - 11 Bogăția cîștigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, crește. - 12 O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. - 13 Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. - 14 Învățătura ...

 

Proverbele Capitol 24

Proverbele Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia, și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ziua necazului, mică îți este puterea. - 11 Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. - 12 Dacă zici: ,,Ah! n`am știut!``... Crezi că nu vede Celce cîntărește inimile și Celce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - 13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de ...

 

Proverbele Capitol 28

... căi strîmbe cade într`o groapă. - 19 Cine își lucrează cîmpul are belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie. - 20 Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit. - 21 Nu este bine să cauți la ...

 

Proverbele Capitol 31

Proverbele Capitol 31 Proverbele 30 Proverbele Capitol 31 1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3 Nu-ți da femeilor vlaga, și desmierdările tale celor ce pierd pe împărați. 4 Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; 5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți. 6 Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărît; 7 ca să bea să-și uite sărăcia, și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui. - 8 Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit. 10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele. 11 Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. 12 Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. 13 Ea face rost de lînă și de ...

 

Marcu Capitol 12

Marcu Capitol 12 Marcu 11 Marcu Capitol 12 1 Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. ,,Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri și a plecat din țară. 2 La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei. 3 Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, și l-au trimes înapoi cu mînile goale. 4 A trimes iarăș la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, și l-au batjocorit. 5 A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulți alții, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorît. 6 Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes și pe el la ei. ,Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el. 7 Dar vierii aceia au zis între ei: ,Iată moștenitorul; veniți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSĂRĂCIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruSĂRĂCIE.

CALICIE

... CALICÍE s . f . 1. Sărăcie

 

CHIU

... CHIU s . n . 1. Strigăt de bucurie . 2. ( În expr . ) Chiu și vai = suferință , durere ; fig . sărăcie

 

DEZMOȘTENIT

... Care a fost înlăturat de la o moștenire . 2. Fig . ( Adesea substantivat ) Lipsit de bunurile , de bucuriile vieții ; care se află în stare de sărăcie

 

FRAZEOLOGIE

FRAZEOLOGÍE , frazeologii , s . f . 1. Fel propriu unei limbi sau unui scriitor de a construi frazele . 2. Fig . Vorbărie fără conținut , care ascunde sărăcia de idei ; vorbe goale și umflate ; pălăvrăgeală . [ Pr . : - ze -

 

GOLĂTATE

... GOLĂTÁTE s . f . ( Rar ) Goliciune ; sărăcie

 

INDIGENȚĂ

... INDIGÉNȚĂ s . f . ( Livr . ) Lipsă , sărăcie

 

LIPSĂ

... deficiențe , defecte ; lacună , scădere , deficiență , defect al cuiva sau a ceva . 4. Faptul de a - i lipsi cuiva cele necesare ; nevoie , sărăcie

 

MIȘELIE

... MIȘELÍE , mișelii , s . f . 1. Caracter specific omului mișel ( 1 ) ; faptă , purtare , atitudine de om mișel ( 1 ) ; ticăloșie , mârșăvie , infamie . 2. ( Înv . ) Sărăcie

 

MIZERIE

... MIZÉRIE , mizerii , s . f . 1. Stare de extremă sărăcie , situație nenorocită , vrednică de plâns . - Loc . adj . De mizerie = sărăcăcios ; sărac ; cu care nu se poate trăi . 2. Ceea ce provoacă neplăceri , greutăți , suferință , griji ...

 

NEAVERE

... NEAVÉRE s . f . ( Înv . și pop . ) Faptul de a nu avea avere , de a fi sărac ; p . ext . lipsă , sărăcie

 

NEVOIE

... cere , se impune să se facă ; trebuință , necesitate , cerință ; spec . chestiune , situație , afacere a cărei rezolvare are caracter urgent , presant . 2. Stare de sărăcie , de lipsă , de mizerie în care se află cineva ; stare de jena financiară . 3. Ceea ce provoacă cuiva o suferință materială sau morală , un necaz ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...