Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: SATURA

  Vezi și:SATURA, SATURAȚIE, SATURARE, ADIPIC, ALCAN, AMILIC, BUTAN, CANDEL, CICLAN, CICLOHEXAN ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SATURAT: SĂTURAT, SĂTURAT.

 

SATURAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SATURÁT, -Ă, saturați, -te, adj. (Chim.; Fiz.) Care nu mai are valențe libere și nu mai poate forma compuși de adiție; care se află în stare de saturație. ** Fig. Care a atins punctul de intensitate, de valoare etc. maximă. - V. satura.

Sursa : DEX '98

 

Saturatnesaturat

Sursa : antonime

 

SATURÁT adj. (rar) sătul. (Pământ \~ de ploi.)

Sursa : sinonime

 

saturát adj. m., pl. saturáți; f. sg. saturátă, pl. saturáte

Sursa : ortografic

 

SATURÁT, -Ă adj. (Despre un sistem fizico-chimic) Care nu mai are valențe libere; adus în stare de saturație. [Cf. fr. saturé].

Sursa : neologisme

 

SATURÁT, -Ă adj. (despre compuși chimici) care nu mai are valențe libere; care se află în stare de saturație. o vapori ~ți = vapori având densitate maximă pentru presiunea și temperatura la care se află; soluție ~ă = soluție cu o concentrație maximă pentru presiunea și temperatura la care se află. (< fr. saturé)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSATURAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruSATURAT.

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Cei mari de Barbu Paris Mumuleanu Informații despre această ediție   O, ce ciudă, cît mă mir,       D-al celor mari caractir !   Ce schimbate la ei firi,       Ce gusturi, ce diferiri !   Precum ceriul de pămînt,       Așa ei de cei mici sînt.   Toți trîndavi, toți lenevoși,       Nestatornici, furtunoși,   N-au ei fapte bărbătești,       Toți au minți copilărești   Toți de mititei iubesc       Lucruri care nu cinstesc.   Toți, de cînd sînt băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor       Să aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,       Să stea-ntre ei îngîmfați,   Să le dea închinăciuni,       Să le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor a fi tot lăudați.   Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

Constantin Stamati - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) Ioan Slavici de George Topîrceanu Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească din generația lui l-au prețuit de la-nceput și l-au urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca să trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit să producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , ...

 

Miron Costin - Viața lumii

Miron Costin - Viaţa lumii Viața lumii de Miron Costin Sueta seustv, vsa vseaceska sueta Eclisiastis, glava I (Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte) A lumii cântu cu jale cumplită viiața, Cu griji și primejdii cum iaste și ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri nu poate. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii, și mai mult cumplite. Și ca apa în cursul său cum nu să oprește. Așa cursul al lumii nu să contenește. Fum și umbră sântu toate, visuri și părere. Ce nu petrece lumea și în ce nu-i cădere? Spuma mării și nor suptu cer trecătoriu, Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu? Zice David prorocul: "Viața iaste floara, Nu trăiaște, ce îndată iaste trecătoarea". "Viiarme sântu eu și nu om", tot acela strigă O, hicleană, în toate vremi cum să nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? ...

 

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

... Note ↑ Statu-Palmă-Barba-Cot este un personagiu fantastic din cei mai originali cari se găsesc în povești. El e un pitic monstruos, având satura mică de o palmă și barba lungă de un cot. Locuința lui este într-un vârf de plop; iar când se coboară din acel copac ...

 

Victor Hugo - Pentru săraci

Victor Hugo - Pentru săraci Pentru săraci de Victor Hugo Traducere de Constantin Stamati Cine dă săracului pe Domnul împrumută. Evanghelistul Precum soarele, picând pe marea înghețată, ar topi-o, întocmai picătura milosteniei, căzând pe grămada păcatelor, le risipește. Sf. Ioan Gură-de-Aur Când iarna petreceți bine voi, avuților slăviți, Când dați baluri strălucite, mii de lumini aprinzând, Când în a voastre palaturi cu îngâmfare priviți, Cristaluri, oglinzi, faiansuri, raze de foc slobozind, Policandrele și lampe ca comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să le-aducă lemne, pâine, și dacă vreți să mai știți, Acel sărac poate are o maică de mult zăcând, Gândiți că săracul zice: „Mult are un singur om, Copiii lor sătui, veseli, îi se zâmbesc și ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

Alecu Russo - Studii naţionale (1840) Studii naționale de Alecu Russo 1840 Toate națiile în decădere sau în stare încă necultă au avut și au hoți, pe care poeții și romancierii îi idealizează. Spania, Sicilia, Italia, Calabria sunt chiar astăzi cutreierate de bande înarmate, ce se țin la drumuri, viețuiesc în codri și sunt groaza călătorilor. Grecia a avut clefții săi, care sub pretext de a se răzbuna asupra turcilor, trăiau mai mult din jacurile făcute asupra creștinilor, și însă numele de cleft este sinonim cu numele de brav! De unde vine această influență magnetică, pe care o simțim când se pomenește de acei oameni ieșiți din calea drepată? Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, să dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea să stăm de pândă pe vârful unei stânci, să ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în contra societății întregi și a combate cu singurele ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ...

 

Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)

Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Toamna de Alexei Mateevici (Schiță din viața basarabenilor) Prin tăcerea nopții albastră-fumurie de toamnă, pe deasupra satului adormit trecu un chiot ascuțit de câteva glasuri. Flăcăii umblau prin sat în veselia lor zburdalnică, și noaptea, împreună cu lumina nelămurită a lunii, ce părea înfumurată de norii trecători și de ceață, parcă se zguduia și tresărea speriată. Apoi, în răstimpuri, cântecele prelungi ale flăcăilor străbăteau negurile toamnei și se duceau departe-departe, într-acolo, de unde numai spre primăvară se întoarnă păsările călătoare. Era frumoasă noaptea în mâhnirea ei posomorâtă, și frumos sunau glasurile flăcăilor. Melodia cântecului lor foarte bine se potrivea cu noaptea tristă și somnoroasă, ca și când cântau ei noaptea de toamnă. Și noaptea părea că ascultă această cântare în tristețea ei, în fâșâitul frunzelor, ce cad din copaci și se duc cu vântul ușor și plângător. Și după cântecele lor plângătoare, ca și vântul, iarăși porneau nebunaticele strigăte de veselie. Așa petreceau flăcăii pân-în zori. Dimineața răcoroasă îi deștepta pe oameni, și satul se înviora în zgomotul lucrului de toamnă, pe când cerul răsăritului își schimba minunatele lui culori. Toamna era frumoasă și bogată. Anul fusese rodnic, și ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Bogoiavlenie Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie de Antim Ivireanul Luminat și cinstit au fost praznicul ce au trecut, al nașterii domnului Hristos, blagosloviților creștini, iară mai luminat și mai cinstit iaste acest de astăzi, căci acolo au arătat steaoa pe Hristos, cum că s-au născut, iar aici mărturisĂ©ște tatăl din ceriu pre cel ce să botează, zicând: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit întru carele bine am voit. Acolo vrăjitorii cu darurile lor i s-au închinat, ca unui Dumnezeu și împărat, iar aici îngeri cerești, ca unui Dumnezeu adevărat și om desăvârșit îi slujesc. Acolo era ca un prunc mic, înfășat și pus în iasle, iar aici ca un Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit să botează în apa Iordanului, pentru ca să spĂ©le tot neamul omenesc din spurcăciunea păcatului celui strămoșesc. Acolo îngerul cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iară aicea îngerul și înainte mergătoriul Ioann slujaște taina. Deci dară decât sunt lucrurile praznicului de astăzi mai luminate, cu atâta sunt și mai mari decât ale praznicului ce au trecut. Pentru aceasta dară, de vrĂ©me ce să botează Hristos, să ne botezăm și noi, nu că doară că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSATURAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruSATURAT.

Psalmii Capitol 104

Psalmii Capitol 104 Psalmii 103 Psalmii Capitol 104 1 Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu ești nemărginit de mare! Tu ești îmbrăcat cu strălucire și măreție! 2 Te învelești cu lumina ca și cu o manta; întinzi cerurile ca un cort. 3 Cu apele Îți întocmești vîrful locuinței Tale; din nori Îți faci carul, și umbli pe aripile vîntului. 4 Din vînturi Îți faci soli, și din flăcări de foc, slujitori. 5 Tu ai așezat pămîntul pe temeliile lui, și niciodată nu se va clătina. 6 Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munți, 7 dar, la amenințarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă, 8 suindu-se pe munți și pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu. 9 Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s`o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul. 10 Tu faci să țîșnească izvoarele în văi, și ele curg printre munți. 11 Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele își potolesc setea măgarii sălbatici. 12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, și fac să le ...

 

Proverbele Capitol 13

Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. - 7 Unul face pe bogatul, și n`are nimic, altul face pe săracul, și are totuș mari avuții, - 8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n`ascultă mustrarea. - 9 Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. - 10 Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. - 11 Bogăția cîștigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, crește. - 12 O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. - 13 Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. - 14 Învățătura ...

 

Proverbele Capitol 14

Proverbele Capitol 14 Proverbele 13 Proverbele Capitol 14 1 Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. - 2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. - 3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. - 4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roduri. - 5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n`o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. - 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. - 8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. - 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar ...

 

Proverbele Capitol 18

Proverbele Capitol 18 Proverbele 17 Proverbele Capitol 18 1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. - 2 Nebunului nu -i este de învățătură, ci vrea să arate ce știe el. - 3 Cînd vine cel rău, vine și disprețul; și odată cu rușinea, vine și ocara. - 4 Cuvintele gurii unui om sînt ca niște ape adînci; izvorul înțelepciunii este ca un șivoi care curge într`una. - 5 Nu este bine să ai în vedere fața celui rău, ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată. - 6 Vorbele nebunului aduc ceartă, și gura lui înjură pînă stîrnește lovituri. - 7 Gura nebunului îi aduce pieirea, și buzele îi sînt o cursă pentru suflet. - 8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. - 9 Cine se lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimicește. - 10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, și stă la adăpost. - 11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. - 12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. - 13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie și își trage ...

 

Iov Capitol 9

Iov Capitol 9 Iov 8 Iov Capitol 9 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia: cine I s`ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile mării. 9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia; supt El se pleacă toți sprijinitorii mîndriei. 14 ...

 

Psalmii Capitol 36

Psalmii Capitol 36 Psalmii 35 Psalmii Capitol 36 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: ,,Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.`` 2 Căci se măgulește singur în ochii lui, ca să-și desăvîrșească fărădelegea, ca să-și potolească ura. 3 Cuvintele gurii lui sînt mincinoase și înșelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înțelepciune și să facă binele. 4 În așternutul lui se gîndește la răutate, stă pe o cale care nu este bună, și nu urăște răul. 5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, și credincioșia Ta pînă la nori. 6 Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu, și judecățile Tale sînt ca Adîncul cel mare. Doamne, Tu sprijinești pe oameni și pe dobitoace! 7 Cît de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost. 8 Se satură de belșugul Casei Tale, și -i adăpi din șivoiul desfătărilor Tale. 9 Căci la Tine este izvorul vieții; prin lumina Ta vedem lumina. 10 Întinde-Ți și mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc, și dreptatea peste cei cu inima neprihănită! 11 Să nu m`ajungă piciorul celui mîndru, și să ...

 

Psalmii Capitol 63

Psalmii Capitol 63 Psalmii 62 Psalmii Capitol 63 1 (Un psalm al lui David. Făcut cînd era în pustia lui Iuda.) Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjește trupul după Tine, într`un pămînt sec, uscat și fără apă. 2 Așa Te privesc eu în locașul cel sfînt, ca să-Ți văd puterea și slava. 3 Fiindcă bunătatea Ta prețuiește mai mult decît viața, de aceea buzele mele cîntă laudele Tale. 4 Te voi binecuvînta dar toată viața mea, și în Numele Tău îmi voi ridica mînile. 5 Mi se satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase, și gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze, 6 cînd mi-aduc aminte de Tine în așternutul meu, și cînd mă gîndesc la Tine în timpul priveghiurilor nopții. 7 Căci Tu ești ajutorul meu, și sînt plin de veselie la umbra aripilor Tale. 8 Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta mă sprijinește. 9 Dar cei ce caută să-mi ia viața, se vor duce în adîncimile pămîntului; 10 vor fi dați pradă săbiei, vor fi prada șacalilor. 11 Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu; oricine ...

 

Psalmii Capitol 90

Psalmii Capitol 90 Psalmii 89 Psalmii Capitol 90 1 (O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam. 2 Înainte ca să se fi născut munții, și înainte ca să se fi făcut pămîntul și lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu ești Dumnezeu! 3 Tu întorci pe oameni în țărînă, și zici: ,,Întoarceți-vă fiii oamenilor!`` 4 Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, și ca o strajă din noapte. 5 Îi mături, ca un vis: dimineața, sînt ca iarba, care încolțește iarăș: 6 înflorește dimineața, și crește, iar seara este tăiată și se usucă. 7 Noi sîntem mistuiți de mînia Ta, și îngroziți de urgia Ta. 8 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, și scoți la lumina Feței Tale păcatele noastre cele ascunse. 9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet. 10 Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mîndrește omul în timpul lor nu este decît trudă și durere, ...

 

Psalmii Capitol 103

Psalmii Capitol 103 Psalmii 102 Psalmii Capitol 103 1 Binecuvintează, suflete, pe Domnul, și tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfînt! 2 Binecuvintează, suflete, pe Domnul, și nu uita nici una din binefacerile Lui! 3 El îți iartă toate fărădelegile tale El îți vindecă toate boalele tale; 4 El îți izbăvește viața din groapă, El te încununează cu bunătate și îndurare; 5 El îți satură de bunătăți bătrîneța, și te face să întinerești iarăș ca vulturul. 6 Domnul face dreptate și judecată tuturor celor asupriți. 7 El Și -a arătat căile Sale lui Moise, și lucrările Sale copiilor lui Israel. 8 Domnul este îndurător și milostiv, îndelung răbdător si bogat în bunătate. 9 El nu Se ceartă fără încetare, și nu ține mînia pe vecie. 10 Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepsește după fărădelegile noastre. 11 Ci cît sînt de sus cerurile față de pămînt, atît este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El; 12 cît este de departe răsăritul de apus, atît de mult depărtează El fărădelegile noastre dela noi. 13 Cum se îndură un tată de copiii lui, așa Se îndură domnul de ceice ...

 

Psalmii Capitol 147

Psalmii Capitol 147 Psalmii 146 Psalmii Capitol 147 1 Lăudați pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut, și se cuvine să -L lăudăm. 2 Domnul zidește iarăș Ierusalimul, strînge pe surghiuniții lui Israel; 3 tămăduiește pe cei cu inima zdrobită, și le leagă rănile. 4 El socotește numărul stelelor, și le dă nume la toate. 5 Mare este Domnul nostru și puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini. 6 Domnul sprijinește pe cei nenorociți, și doboară pe cei răi la pămînt. 7 Cîntați Domnului cu mulțămiri, lăudați pe Dumnezeul nostru cu arfa! 8 El acopere cerul cu nori, pregătește ploaia pentru pămînt, și face să răsară iarba pe munți. 9 El dă hrană vitelor, și puilor corbului cînd strigă. 10 Nu de puterea calului Se bucură El, nu-Și găsește plăcerea în picioarele omului. 11 Domnul iubește pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui. 12 Laudă pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane! 13 Căci El întărește zăvoarele porților, El binecuvintează pe fiii tăi în mijlocul tău; 14 El dă pace ținutului tău, și te satură cu cel mai bun grîu 15 El ...

 

Eclesiastul Capitol 1

Eclesiastul Capitol 1 Proverbele 31 Eclesiastul Capitol 1 1 Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului. 2 O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul, o deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune. 3 Ce folos are omul din toată truda pe care și -o dă supt soare? 4 Un neam trece, altul vine, și pămîntul rămîne vecinic în picioare. 5 Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou. 6 Vîntul suflă spre miază-zi, și se întoarce spre miază-noapte; apoi iarăș se întoarce, și începe din nou aceleași rotituri. 7 Toate rîurile se varsă în mare, și marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăș să pornească de acolo. 8 Toate lucrurile sînt într`o necurmată frămîntare, așa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, și urechea nu obosește auzind. 9 Ce a fost, va mai fi, și ce s`a făcut, se va mai face; nu este nimic nou supt soare. 10 Dacă este vreun lucru despre care s`ar putea spune: ,,Iată ceva nou!`` de mult lucrul acela era și în veacurile dinaintea noastră. 11 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSATURAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruSATURAT.

SATURA

SATURÁ , saturéz , vb . I . Tranz . A aduce un sistem fizico - chimic sau tehnic în stare de

 

SATURAȚIE

SATURÁȚIE s . f . 1. Stare a unui compus chimic care nu mai conține valențe libere și deci nu mai poate adiționa alte elemente în molecula lui ; stare a unei soluții în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanța dizolvată ; stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr - un anumit lichid ; stare a unui sistem chimic , fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă . 2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen , satisfacere maximă a cuiva ; p . ext . plictiseală , oboseală , dezgust care decurge dintr - o astfel de

 

SATURARE

... SATURÁRE , saturări , s . f . Faptul de a satura . - V. satura

 

ADIPIC

ADÍPIC , - Ă , adipici , - ce , adj . Acid adipic ( În sintagma ) = acid bibazic saturat , folosit ca materie primă pentru fabricarea unor fibre sintetice

 

ALCAN

ALCÁN , alcani , s . m . Denumire generică dată hidrocarburilor aciclice saturate ; hidrocarbură parafinică ,

 

AMILIC

AMÍLIC adj . Alcool amilic ( În sintagma ) = alcool aciclic , saturat , derivat din pentan ;

 

BUTAN

BUTÁN , butani , s . m . Hidrocarbură saturată , cu patru atomi de carbon în moleculă , care se găsește în gazele de sondă și de cracare sau se obține pe cale

 

CANDEL

CÁNDEL s . n . Zahăr cristalizat în prisme transparente mari , obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate , cu puritate

 

CICLAN

CICLÁN , ciclani , s . m . Hidrocarbură ciclică saturată , prezentă în

 

CICLOHEXAN

CICLOHEXÁN s . m . Hidrocarbură ciclică saturată cu șase atomi în moleculă , care se extrage din petrol și este întrebuințată ca solvent și ca materie primă în industria fibrelor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...