Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SENSIBILE, SENSIBILIZA, SUPRASENSIBIL, ULTRASENSIBIL, ȘISTIFICARE, BIMETAL, BOLOMETRU, CAPSULĂ, CUȚIT, EASTMANCOLOR ... Mai multe din DEX...

SENSIBIL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SENSÍBIL, -Ă, sensibili, -e, adj., s.f. I. Adj. 1. (Despre oameni) Care resimte puternic orice impresie fizică sau morală, care are o sensibilitate deosebită. ** Care poate fi ușor mișcat, impresionat; simțitor, emotiv. ** (Despre organisme) Care reacționează la cea mai ușoară excitație exterioară. 2. (Despre materie, lucruri, fenomene etc.) Care poate fi perceput și cunoscut la nivelul treptei senzoriale a cunoașterii, prin intermediul senzației. ** (Substantivat, n.) Domeniul lucrurilor sensibile (I 2). ** Care se poate ușor constata; vădit, simțitor, apreciabil. Temperatura a înregistrat o sensibilă scădere. 3. (Despre instrumente, aparate, materiale) Care reacționează la cele mai mici variații ale unor agenți externi. 4. (Despre materiale fotografice) Care are însușirea de a înregistra acțiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi făcută vizibilă prin developare. II. S.f. Treapta a șaptea a modurilor major și minor, situată la o septimă superioară față de tonică. ** Denumire dată acordului construit pe treapta a șaptea a modurilor major sau minor armonic. - Din fr. sensible, lat. sensibilis.

Sursa : DEX '98

 

Sensibilinsensibil, nesensibil, nesimțitor

Sursa : antonime

 

SENSÍBIL adj. 1. (FIZIOL.) senzitiv, senzorial, (rar) senzațional, (înv.) simțibil, simțicios. (Organ \~.) 2. emotiv, impresionabil, simțitor. (Fire \~; om \~.) 3. susceptibil, (ir.) sensibilos. (De ce ești atât de \~?) 4. fin, (ir.) sensibilos. (Un aparat de măsură \~.) 5. v. evident.

Sursa : sinonime

 

sensíbil adj. m., pl. sensíbili; f. sg. sensíbilă, pl. sensíbile

Sursa : ortografic

 

sensíbil s. n.

Sursa : ortografic

 

SENSÍBIL \~ă (\~i, \~e) 1) (despre persoane) Care reacționează ușor la acțiunea factorilor externi. 2) (despre ființe) Care reacționează cu ușurință la durere. 3) (despre lucruri) Care poate fi perceput cu ușurință de organele de simț sau de spirit. 4) (despre organe sau organisme) Care poate reacționa la cele mai slabe excitații. 5) Care se vede dintr-o dată; în stare a fi constatat ușor; evident; vădit. Scădere \~ă a temperaturii. 6) (despre instrumente, aparate sau materiale) Care reacționează la cele mai mici variații ale unor factori externi. Balanță \~ă. 7) (despre materiale fotografice) Care se modifică ușor sub acțiunea luminii. /<lat. sensibilis, fr. sensible, it. sensibile

Sursa : NODEX

 

SENSÍBIL, -Ă adj. 1. Înzestrat cu sensibilitate; care poate fi (ușor) impresionat; emotiv. 2. (Fil.) Care poate fi perceput prin simțuri. ** s.m. Domeniul lucrurilor sensibile (2). ** Care se poate constata ușor; evident, simțitor, apreciabil. 3. (Despre aparate, instrumente etc.) Care indică cele mai mici valori, deosebiri, diferențe. ** s.f. (Muz.) Treapta a șasea a gamei majore sau minore, așezată la un semiton de tonică. [Cf. fr. sensible, lat. sensibilis < sentire - a simți].

Sursa : neologisme

 

SENSÍBIL, -Ă I. adj. 1. cu sensibilitate; care poate fi (ușor) impresionat; emotiv. * predispus la anumite boli. * (despre materiale fotogafice) care are însușirea de a înregistra acțiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi făcută vizibilă prin developare. 2. (fil.) care poate fi perceput prin simțuri. * (s. n.) domeniul lucrurilor sensibile (2). * care se poate constata ușor; evident, simțitor, apreciabil. 3. (despre aparate, instrumente etc.) care indică cele mai mici valori, deosebiri, diferențe. II. s. f. (muz.) treapta a șaptea a gamei majore sau minore, cu un semiton sub tonică. (< fr. sensible, lat. sensibilis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSENSIBIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruSENSIBIL.

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

... material, asemenea sonurile muzicii, piatra sculpturii; însă cuvintele poeziei sunt de regulă numai un mijloc de comunicare între poet și auditoriu. Unde este atunci materialul sensibil al poetului, fără de care nu poate exista arta? Materialul poetului nu se află în lumea dinafară; el se cuprinde numai în conștiința noastră și ...

 

Cincinat Pavelescu - Dlui Georgel Mârzescu

... m-a înlocuit din locul meu de consilier al Curții de Apel Oradea-Mare Ca să izbească-n Cincinat, Mârzescu prea e om sensibil

 

Dimitrie Anghel - Numărul 27

Dimitrie Anghel - Numărul 27 Numărul 27 de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 16, 4 feb. 1912, p. 124—125. Pe un tablou al "Junimii" Am sub ochi tabloul comemorativ al "Junimii", o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun, o îngrozitoare hecatombă de decapitați, pe care cine știe ce erou sîngeros și plin de ironie și-a pierdut vremea să le clădească craniile ca o pildă că toate trec cu vremea... O hidră amenințătoare cu șaptezeci și patru de capete privește cu încredere viitorul, un strugure monstruos făcut din boabe diferite atîrnă într-o ramă pe un fond negru de culoarea infinitului, o pleiadă de ambiții se înfățișează sub diverse măști, o vecinătate de necunoscuți se luminează de aureola acelor cîțiva fericiți ce-au izbutit să-și scoată capetele dincolo de negrul cerc pe care moartea îl ține, ca un clovn sinistru, la intrarea neantului. Nepăsător și cu același gest teatral și automatic, postumul Nestor Hayek, după ce s-a acoperit cu funebrul giulgiu de mușama, ca să facă întunerec în straniul lui aparat în care toate se văd pe dos, ne-a lăsat medalionul acesta ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii

Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii Imn Tăcerii de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Adâncul tâlc al existenței          Tăcerea mută-l revelează,            când făr' de chipul aparenței              Realitatea o probează. Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, Cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, Cel ce ofrandă-aduce tot ce are Aceluia ce-nseamnă însăși Viața, cel ce se-ntoarce veșnic la izvoare și-i pregătit oricând pentru povața Oricui ar fi dispus să îl învețe, cel ce se-ncumetă-a privi-n tăcere să-L vadă în faptele ce par răzlețe pe Cel ce, Singur, știe-a lor durere Și le păstrează-n viață prin Iubire, cel ce-n poeme-ncearcă să cuprindă Esența vie-ascunsă-n elixire și din tabloul Vieții să desprindă Ce Pictorul a vrut să-nfățișeze prin umbrele pe Chipul nemuririi, cel ce-ndrăznește să se adreseze prin efemere versuri, omenirii, Muindu-și pana-n disperarea mută, reînviind speranța și-n cuvinte întreaga lui iubire așternută, din toate câte sunt, luând aminte, Cel ce avea cât de mult a spune, cândva, prin rimele-i meșteșugite ar mai ...

 

Gelu Vlașin - 15:03

Gelu Vlaşin - 15:03 â†�â†� 14:53 15:03 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:28 →→ stau într-o budă nasoală cu dinții încleștați pe o priză de hașiș mă strecor anonim printre cv-uri aruncate la coș după ce s-au șters cu ele la fund generații întregi de sacrificați și toată ziua mă izbesc de fețele voastre de masă întinse la uscat peste liniile de tramvai spălate cu un detergent tocmai bun de tâmpit gospodinele și ochii lipiți de vitrină și buzunarele definitive în pantalonii sensibili ca o junglă amazoniană gingiile însângerate de canibalismul cuvintelor tale rostite printre dinți la teleeurobingo națiunea care-mi va ridica mâine statuia ultimului soldat (necunoscut peste

 

Gelu Vlașin - Garuda II

Gelu Vlaşin - Garuda II Garuda II de Gelu Vlașin noaptea mă plimb poate-poate vreo tanti sensibilă-n toate mă pune pe roate zilnic mănânc pâine prăjită cu sare privind la tv-ul oroare e jale ciorapii-mi sunt rupți în călcâie mă zbat din orgie-n orgie măi românie prietenii-mi spun că viața-i nasoală să nu poți să pui tu pe tine vre-o țoală nici chef n-ai de școală fetițele-s pline de bani la șuetă prostia-i la rang de mare vedetă eu dorm pe-o mochetă n-am casă n-am masă n-am lucru n-am scop n-am viață n-am nume n-am stare de loc sunt omul hip-

 

Marius Marian Șolea - Absint

... Marius Marian Şolea - Absint Absint de Marius Marian Șolea Sînt fericit în orașele și comunele poporului meu sensibil și vioi în destin. mă simt ca un mușuroi de furnici. mine, amintiri și voluptate... să mergem în doi prin țara cu chei și arnici ...

 

Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu

Urmuz - Isma%C3%AFl şi Turnavitu IsmaĂ¯l și Turnavitu de Urmuz IsmaĂ¯l este compus din ochi, favoriți și rochie și se găsește astăzi cu foarte mare greutate. Înainte vreme creștea și în Grădina Botanică, iar mai tîrziu, grație progresului științei moderne, s-a reușit să se fabrice unul pe cale chimică, prin syntheză. IsmaĂ¯l nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă pe la ora 5 ½ dimineața, rătăcind în zig-zag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strîns legat cu un odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu, după ce mai întîi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămîie… Alți viezuri mai cultivă IsmaĂ¯l în o pepinieră situată în fundul unei gropi din Dobrogea, unde îi întreține pînă au împlinit vîrsta de 16 ani și au căpătat forme mai pline, cînd, la adăpost de orice răspundere penală, îi necinstește rînd pe rînd și fără pic de mustrare de cuget. Cea mai mare parte din an, IsmaĂ¯l nu se știe unde locuiește. Se crede că stă conservat într-un borcan situat ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Ion Luca Caragiale - A zecea muză

... după variațiile timpului, așa că sunt poznași cari prezic ploaia și vremea bună pe unele bărbi mai sigur decât dumneata și mine pe cel mai sensibil aneroid; Având în vedere că aplicația doftoriilor exteme e mai belalie și cere prea mult timp; M-am hotărât a da un premiu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSENSIBIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentruSENSIBIL.

SENSIBILE

SENSÍBILE adv . ( Muz . ; ca indicație de execuție ) Cu simțire , cu înduioșare . - Cuv .

 

SENSIBILIZA

... SENSIBILIZÁ , sensibilizéz , vb . I . Tranz . și refl . 1. A deveni sensibil sau a mări sensibilitatea unui țesut , a unui mușchi etc . față de acțiunea unui agent exterior ; p . ext . ( tranz . ) a ...

 

SUPRASENSIBIL

... Despre sunete , unde , etc . ) Care depășește posibilitatea de percepere a simțurilor , care nu poate fi perceput prin simțuri . 2. ( Despre ființe ) Excesiv de sensibil , foarte sensibil

 

ULTRASENSIBIL

... ULTRASENSÍBIL , - Ă , ultrasensibili - e , adj . Foarte sensibil . - Ultra - + sensibil

 

ȘISTIFICARE

... pulbere în interiorul unei mine grizutoase cu scopul de a face ca amestecul de grizu și praf de cărbune să devină mai puțin sensibil

 

BIMETAL

... BIMETÁL , bimetale , s . n . 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale . 2. Organ sensibil

 

BOLOMETRU

... BOLOMÉTRU , bolometre , s . n . Instrument pentru determinarea intensității radiației termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil

 

CAPSULĂ

CAPSÚLĂ , capsule , s . f . 1. Tip de fruct uscat , uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe , care , la maturitate , se deschide de la sine , punând semințele în libertate ; măciucă ( 3 ) , măciulie ( 2 ) . 2. înveliș al unor organe și organisme inferioare . Capsulă bacteriană . 3. Mic înveliș solubil , făcut din amidon , gelatină sau cheratină , care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut , pentru a putea fi înghițite mai ușor . 4. Vas făcut dintr - un material rezistent la căldură , în care se încălzesc , în laborator , diverse substanțe ; capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune , servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale . 6. Cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice ( constituind partea sensibilă a unor barometre ) . 7. ( În sintagma ) Capsulă telefonică = cutiuță care conține ( într - un aparat telefonic ) un microfon sau un receptor . 8. Capac de tinichea cu care se astupă sticlele de bere , de apă minerală etc . 9. ( În sintagma ) Capsulă cosmică = compartiment etanșeizat al navei spațiale capabil să se desprindă de restul vehiculului și să coboare pe un corp

 

CUȚIT

CUȚÍT , cuțite , s . n . 1. Instrument de tăiat , format dintr - o lamă metalică și dintr - un mâner , având numeroase și variate întrebuințări în gospodărie , în atelier etc . 2. Piesă tăioasă de metal la diverse mașini sau unelte . 3. Piesă principală a cântarului , sensibilă la cea mai ușoară atingere , care indică greutatea unui corp . 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare , care realizează o legătură electrică . 5. ( Zool . : în sintagma ) Cuțit - de - mare = lamelibranhiat cu valvele de forma plăselelor de briceag , care trăiește în Marea Neagră ( Solen marginatus ) . - Probabil lat . acutitus ( < acutire <

 

EASTMANCOLOR

EASTMANCOLOR s . n . Procedeu de tratare a peliculei pentru filmul color constând în suprapunerea a trei emulsii , sensibile la trei culori , pe suportul de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...