Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SEPARAT, SEPARE, SEPARAȚIE, DESPĂRȚI, DESPRINDE, FILTRU, IZOLA, PERETE, PIELIȚĂ, PRECIPITAT ... Mai multe din DEX...

SEPARA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SEPARÁ, sepár, vb. I. 1. Tranz. A face nu mai fie împreună; a despărți, a desface, a izola. ** Refl. (Despre persoane) A se îndepărta, a se despărți; (despre soți) a divorța. 2. Refl. și intranz. (Fiz.; despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) A (se) depune sub formă de precipitat. - Din fr. séparer, lat. separare.

Sursa : DEX '98

 

A (se) separaa (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) uni

Sursa : antonime

 

SEPARÁ vb. 1. a (se) despărți, a (se) desprinde, a (se) detașa, a (se) izola, a (se) rupe. (S-a \~ de grup.) 2. a se despărți, a se izola, a se răzleți, (pop.) a se răzni, (reg.) a se răzlogi. (O oaie care s-a \~ de turmă.) 3. v. divorța. 4. a despărți, (înv. și reg.) a despreuna, (înv.) a dezuni. (S-au luat la bătaie și i-am \~.) 5. a (se) despărți, a (se) izola, (rar) a (se) segrega, (înv. și pop.) a (se) deosebi, a (se) osebi. (A \~ animalele bolnave de cele sănătoase.) 6. a despărți, a divide, a diviza, a fracţiona, a fragmenta, a îmbucătăți, a împărți, a scinda, a secționa, a tăia. (A \~ bucata în trei.) 7. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărți, a (se) scinda, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se \~ în particule.) 8. v. compartimenta. 9. a despărți. (Zidul \~ cele două camere.)

Sursa : sinonime

 

separá vb., ind. prez. 1 sg. sepár, 3 sg. și pl. sepáră

Sursa : ortografic

 

A SEPARÁ sepár tranz. (obiecte sau persoane aflate la un loc) A face se separe; a despărți. /séparer, lat. separare

Sursa : NODEX

 

A SE SEPARÁ sepár intranz. A înceta de a fi laolaltă sau la un loc; a se despărți; a se detașa. /séparer, lat. separare

Sursa : NODEX

 

SEPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărți; a (se) izola. [P.i. sepár. / < fr. séparer, it., lat. separare].

Sursa : neologisme

 

SEPARÁ vb. tr., refl. 1. a (se) despărți; a (se) izola. 2. (despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) a (se) depune sub formă de precipitat. (< fr. séparer, lat. separare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSEPARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruSEPARA.

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire se concentrase-n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici discernământul, sclav în eternitate, un univers închis lipsit de întuneric, cu Cerul și Pământul formând îngemănate un tainic Paradis, Pe când nu se trezise, în germene, mișcarea visând în așteptare la viața neștiută și prima zi din lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși ...

 

Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863

Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 â†�â†� Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Alexandru Ioan Cuza Distribuția steagurilor la oștire, 1 septembrie 1863 →→ Informații despre această ediție 19 martie 1863 Înalt ordin de d Ì— i No. 274. Bucureșci 19 Martie AnulÅ­ 1863 AvîndÅ­ în vedere că armele PrincipatelorÅ­-Unite nu sunt încă ficsate după noua stare de lucrurÄ­. ConsiderîndÅ­ că convențiunea printr'unÅ­ anecsÅ­ alÅ­ eÄ­, prevedea prin banderolă, simbolulÅ­ unireÄ­ armateÄ­ PrincipatelorÅ­; dar acĂ©sta în suposiție că ambele țărÄ­ eraÅ­ separate. ConsiderîndÅ­ că în urma unirei definitivă, recunoscută de tĂ³te puterile garante, suntemÅ­ chemațÄ­ a hotărî și emblema viitĂ³re a RomanieÄ­. Avînd în vedere că de la anulÅ­ 1861 și pînă acum regimentelorÅ­ Nr. 6 și 7 și bataliĂ³nelorÅ­ de geniÅ­ și vînători nu li s'aÅ­ datÅ­ drapele, nefiind hotărîtă nici o emblemă. ConsiderîndÅ­ că armata, în urma unireÄ­ nu trebuie să aibă de cât unÅ­ singurÅ­ drapelÅ­. AvîndÅ­ în vedere că adevărata emblemă a RomănieÄ­ nu pĂ³te fi alta de cît acvila Romană. Asupra raportuluÄ­, MinisteruluÄ­ Nostru ...

 

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară [Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară] de Alexandru Mocioni 24 noiembrie 1868 «Rezervându-mi dreptul să vorbesc românește, în limba mea maternă, folosesc de astădată limba maghiară, numai din motive de oportunitate (întreruperi: în înțelesul legii!) pentru a declara pe scurt, că părtinesc moțiunea colegului deputat Stratimirovici, respective Gojdu.» «Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides, între alții, a pus discuțiunea pe un astfel de teren pe care demnitatea mă oprește să-l urmez (ilaritate), de aceea voiu vorbi strict la obiect.» «Onorată Cameră! Precum știm, în țări constituționale, în cari există numai o națiune, numirea generică a acestei națiuni, sau a poporului constituțional e nu numai inutilă, cât și neobișnuită. În Ungaria, unde trăiesc mai multe națiuni împreună, țin de incorect, după modesta mea părere, ca totalitatea acestor națiuni să poarte numele genetic al unei națiuni aflătoare în minoritate (ilaritate).» «Pentrucă, într-adevăr, expresiunea «națiunei maghiare», folosită în acest paragraf a proiectului de adresă, -sau însemnează că numai națiunea maghiară se adresează monarhului, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei Originalitatea formei de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct de vedere logic, dar nu-l putem, în mod obiectiv, tăia în două, în formă și fond, căci una fără alta nu poate exista și nimeni n-a vazut nici formă, nici fond separate. Ceea ce noi numim formă e chipul de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism ...

 

Gelu Vlașin - Spațiul

Gelu Vlaşin - Spaţiul Spațiul de Gelu Vlașin dacă vii să-mi fii împotrivirea mea dragă spațiul care mă separă spațiul care mă unește care mă face să nu mai sper spațiul în care-mi ești numai a mea spațiul care te

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Câmpia cu numere - A opta zi de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea punctului răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului      â€žceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ...

 

Ion Luca Caragiale - C.F.R.

Ion Luca Caragiale - C.F.R. C.F.R. de Ion Luca Caragiale 1899 Doi amici, Niță și Ghiță, șed la o masă în berărie și vorbesc încet despre cine știe ce. Ușa stabilimentului se deschide cu zgomot, și intră foarte vesel un mușteriu nou, un om mai mult tânăr ca bătrân. După toate aparențele, sosește dintr-un alt stabiliment similar, unde trebuie să fi stăruit mult. Noul-sosit se uită la mesele ocupate, pare c-ar căuta o cunoștință, și-și oprește în sfârșit privirile asupra celor doi amici. Cu pas mai mult hotărât decât sigur, vine drept la masa lor. Mușteriul cel nou îngălează silabele, pe unele prea slabe neglijându-le chiar de tot. Mușteriul: Salutare, neică. Niță și Ghiță: Salutare. M.: Îmi dați voie? N.: ...Poftim. M.: Nu vă deranjez, ca'va s'zică. G.: ...Nu. M.: Vorbeați ceva secret? G.: ...Aș! (Tăcere.) M.: Frate... o fi târziu?... că pe-al meu l-am dat să-l dreagă... N.: Unu fără un sfert. M.: Umbli regulat? N.: După gară. M.: ...Mița acu trebuie să fie... Cât ai zis că e? G.: Unu fără un sfert. M.: ...între Ghergani și Conțești... Am lăsat-o să plece cu șeful... (Bate tare-n ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem a studiĂ  și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meÅ­ «Strat și substrat», eÅ­ am obținut douÄ• soluțiunÄ­ capitale: 1°. În secolul VII maÄ­ existaÅ­ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ­ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ­ în Serbia, maÄ­ ales în Dalmația, pe carÄ­ însă Ä­-aÅ­ slavisat apoÄ­ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

 

Dosoftei - Din alte scrieri

Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită, Și-n ceri Hristos le cruță viață fericită. Descălecat-au țara domnul Dragoș-vodă, Fericită, buiacă, cu tot feli de rodă, Când au adus într-însă româneasca limbă, De bun neam și ferită de la calea strâmbă. Să trage de pre sânge rudă-mpărătească, Dumnezău l-au sporitu-l nainte să crească. Și fiii săi, Sas-vodă și cu Bogdan-vodă, Cu doamna lui Maria, lăsând bună rodă Pre Fedor BogdanĂ³vici, Lațco să numește, Cu doamna sa, cu Ana, de să pomenește. Pătru-vodă pre urmă-i purceasă pre viță, Carele-i zic MușatĂ­n, în bună priință. Stătut-au dup-acesta luminată rodă Țărâi stăpân Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSEPARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 142 pentruSEPARA.

SEPARAT

... care nu comunică , nu se confundă cu alții , nu e în legătură cu alții ; deosebit ; care a fost izolat dintr - un complex . V. separa

 

SEPARE

SEPARÉ s . n . v .

 

SEPARAȚIE

SEPARÁȚIE , separații , s . f . Despărțire ,

 

DESPĂRȚI

... de ceva plecând în altă parte , a părăsi , vremelnic sau definitiv , pe cineva sau ceva ; ( despre mai multe persoane ) a se separa , plecând în direcții diferite . 2. Refl . A divorța . 3. Tranz . ( Despre bariere , obstacole etc . ; adesea fig . ) A separa

 

DESPRINDE

... DESPRÍNDE , desprínd , vb . III . I. Tranz . 1. A desface un lucru de altul cu care este unit , prins ; a separa . 2. A rupe , a dezlipi și a scoate sau a lua ceva din locul în care a ... de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A se desface dintr - un tot , a se separa

 

FILTRU

... unele componente monocromatice ale luminii incidente . 3. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă pentru a separa lichidul de zaț ; p . ext . cafea obținută în acest fel . 4. ( În sintagma ) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de ...

 

IZOLA

... IZOLÁ , izolez , vb . I . 1. Tranz . A despărți cu totul ; a separa unul de altul ; spec . a despărți un bolnav contagios de oamenii sănătoși , pentru a evita contagiunea , 2. Tranz . A împiedica ... transmiterea căldurii , a frigului , a umezelii , a zgomotului etc . dintr - un mediu ( sau corp ) în altul ; a separa un corp prin care trece curentul electric de alt corp bun conducător de electricitate . 3. Refl . A se îndepărta de societate , de semeni ...

 

PERETE

... sistem tehnic etc . care se aseamănă cu un perete ( 1 ) , mărginind , izolând , protejând ; piesă dintr - un sistem tehnic care are rolul de a separa

 

PIELIȚĂ

PIÉLIȚĂ , pielițe , s . f . 1. Piele ( 1 ) subțire , fină , delicată ; ( p . spec . ) pielea obrazului . 2. Nume generic pentru țesuturile animale subțiri ( și elastice ) , cu aspect de foiță , lamă sau pânză fină , care căptușesc , îmbracă , susțin , separă sau formează anumite organe sau părți de organe ; membrană . 3. Țesut vegetal subțire care acoperă , separă sau leagă unele părți ale plantelor . 4. Intestin de animal sau membrană artificială care formează învelișul mezelurilor preparate din tocătură . 5. Pojghiță fină care se formează pe suprafața unor lichide . - Piele + suf . -

 

PRECIPITAT

PRECIPITÁT^2 , - Ă , precipitați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se produce sau acționează în mare grabă , cu repeziciune ; grăbit , zorit . 2. ( Despre substanțe solide dizolvate într - un lichid ) Depus la fund , separat în masa soluției ( prin precipitare ) . - PRECIPITÁT^1 , precipitate , s . n . Substanță solidă care se separă dintr - o soluție prin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...