Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCERCARE, ASIDUITATE, CĂUTA, LERPENEA, SÂRGUI, SÂRGUINȚĂ, SILITOR, SPORI, STRĂDANIE, VOLNICI ... Mai multe din DEX...

SILINȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SILÍNȚĂ, silințe, s.f. Stăruință îndelungată, osteneală pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort susținut în muncă sau la învățătură; sârguință, străduință, strădanie, râvnă, zel. * Loc. vb. A-și da silința (sau toată silința ori toate silințele) = a se sili (3). - Sili + suf. -inţă.

Sursa : DEX '98

 

Silință ≠ nesilință

Sursa : antonime

 

SILÍNȚĂ s. v. constrângere, forță, silă, silnicie, violență.

Sursa : sinonime

 

SILÍNȚĂ s. 1. v. strădanie. 2. efort, încercare, osteneală, sforțare, strădanie, străduință. (Toate \~ele lui au fost zadarnice.) 3. v. perseverență. 4. hărnicie, râvnă, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel, (pop.) sârg, (înv.) activitate, diligență. (E de admirat \~ lui.) 5. bunăvoință, râvnă, sârg, zel, (înv.) proeresis. (Arăta destulă \~, dar nu putea realiza mare lucru.)

Sursa : sinonime

 

silínță s. f., g.-d. art. silínței; pl. silínțe

Sursa : ortografic

 

SILÍNȚ//Ă \~e f. Efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; sârguință; străduință; asiduitate. * A-și (toată) \~a a-și da osteneala; a depune eforturi; a face tot posibilul. /a sili + suf. \~ință

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSILINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentruSILINȚĂ.

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

... i dovedească Cum trebuie averea să o disprețuiască, Și versuri prin grămadă i-am dat ca să-și aleagă. Dar toat-a mea silință A fost peste putință Puterea armoniei să-l fac s-o înțeleagă. M-aș mângâia d-aceasta, când aș vedea că, poate, Prin ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ­ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ­ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ­ niște degenerărÄ­ în cel mai propriÅ­ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ­ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ­ vîrtos ne regenerăm și noÄ­ Ă³meniÄ­, ca atât maÄ­ puțin ne deosebim uniÄ­ de alțiÄ­, cu atât maÄ­ ușor ne înțelegem și maÄ­ mult ne iubim între noÄ­, cu atât maÄ­ covîrșitor e în noÄ­ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ­ acela-șÄ­ om întrupat în fel de fel de chipurÄ­ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ­ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ­ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ...

 

Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească

... mulțumire Pentru a ta găzduire Eu tot nu o pot uita, Și cât va sta prin putință Voi pune a mea silință Adevăru-a imita; Măcar în vorbele mele Să pot să găsesc vopsele, Să știu să-ntrebuințez Culorile osebite, Tonurile felurite, Care stilu-nsuflețez ...

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

Ioan Slavici - Propaganda semitică Propaganda semitică de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Propaganda semitică,â€� în Apărarea Națioală, III (1902), nr. 112 (22 Decembrie), p. 1. E cestiune de conservare națională să nu suferim, ca Evrei să ia parte la viața noastră culturală. Sunt acum vre-o douÄ•-zeci de anÄ­ numaÄ­ puținÄ­ dintre noÄ­ recunoșteaÅ­ adevÄ•rul acesta; ceÄ­ cu desăvîrșire mulțÄ­ eraÅ­ de părerea, că intrearea în viața noastră culturală a Evreilor e pentru noÄ­ un mare succes, și EvreiÄ­ “deștepțÄ­,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ­, eraÅ­ îmbrățișațÄ­ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄ­are. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ­ nu eraÅ­ vrednicÄ­ de încuragÄ­area aceasta, căcÄ­ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ­ cu tot dinadinsul să-Ä­ fie folositorÄ­ țÄ•riÄ­, pe care o consideraÅ­ ca patrie a lor. In curĂȘnd a ieșit însă la iveală, că EvreiÄ­ sunt lipsițÄ­ de aptitudinile cerute pentru lucrarea comună și ast-fel, chiar voind cu tot dinadinsul să facă binele, sunt osândițÄ­ a face numaÄ­ rÄ•ul. In loc ...

 

Alecu Donici - Împărțeala

Alecu Donici - Împărţeala Împărțeala de Alecu Donici Având tovărășie La o negustorie, Câțiva prieteni pe viață Au câștigat mulțime de bani gheață. Și adunându-se la casa lor obștească S-au apucat folosul să-mpărțească. (Dar sunt cam rare împărțele Fără gâlceve sau smintele.) Și-ai mei prieteni buni, câștigul împărțind, S-au întărtat la sfadă. Când, iată! deodată, Aud strigând: — Săriți! săriți! foc! casa arde! — Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un alt. — Aidem însă! — Ba stați, Și dreaptă partea mea îmi dați, Strigară celalalt. — Da pentru ce? Și cum?.. Sfădindu-se așa, prietenii văd fum Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să-l întâmpinăm puind unit silința; Adeseori pierim obștește, Când fieștecare Strigând cu gură mare, La interesul său în parte

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

... Căci nici unul dintre oameni la furnică nu căta, Când puterea să-și arăte, ea minunt nu înceta Și, cu toată-a ei silință, bețișori de fân trăgea Sau vreo muscă nătăraucă prinzând, iute împungea. Dar în sfârșit obosită de zadarnice cercări, Câinelui de lângă car, au zis: "Dragă ...

 

Alexandru Macedonski - Două științe

... Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , IV, 4, aprilie 1883, p. 197. Să trăiești să-nvață greu, Să trăiești e o știință... S-o pricepi depui silință

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

... taie, spintecă, răpune, C-o mânie trăsnitoare în al ochilor focar. Zeul Month îi dă iuțeala și Baal a lui putere, C-o silință uriașă sparge zidurile vii, Iar în urma lui se scurge sânge roșu din artere, Ca un must de struguri negri de sub teascul unei vii ...

 

Alexei Mateevici - Alegerile

Alexei Mateevici - Alegerile Alegerile de Alexei Mateevici Înainte cu bine! Aceste cuvinte am pus eu în sfârșitul celei din urmă scrieri, în care am vorbit cu cititorii despre trecutul și viitorul nostru, despre mișcarea noastră pentru drepturi și lumină. Cu aceste cuvinte am hiritisit pe toți frații moldoveni cu Anul Nou, dorindu-le din adâncul inimii noroc și izbândă în pornirile lor. I-am hiritisit pe adevărații moldoveni, feciorii credincioși ai neamului lor, care s-au pus în capul mișcării ș-au urmat cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia să ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem să zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut să-l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite să aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și a se lămuri. Mersul ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare, ne vom deștepta. Să nu uităm că nația (norodul) noastră are în sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie să avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSILINȚĂ

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruSILINȚĂ.

Fapte Capitol 26

Fapte Capitol 26 Fapte 25 Fapte Capitol 26 1 Agripa a zis lui Pavel: ,,Ai voie să te aperi!`` Pavel a întins mîna, și a început să se apere astfel: 2 ,,Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei; 3 căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință. 4 Viața mea, din cele dintîi zile ale tinereții mele, este cunoscută de toți Iudeii, pentrucă am petrecut -o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu. 5 Dacă vor să mărturisească, ei știu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre. 6 Și acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinței, pe care a făcut -o Dumnezeu părinților noștri, 7 și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei! 8 Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morții? 9 Și eu, ce -i drept, credeam că trebuie ...

 

2 Petru Capitol 1

2 Petru Capitol 1 1 Petru 5 2 Petru Capitol 1 1 Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credință de acelaș preț cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului și Mîntuitorului nostru Isus Hristos: 2 Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos! 3 Dumnezeiasca Lui putere ne -a dăruit tot ce privește viața și evlavia, prin cunoașterea Celuice ne -a chemat prin slava și puterea Lui, 4 prin cari El ne -a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte. 5 De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; 6 cu cunoștința, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7 cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. 8 Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoștință ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSILINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruSILINȚĂ.

ÎNCERCARE

... ÎNCERCÁRE , încercări , s . f . 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei ; verificare , probă . 2. Tentativă ; străduință , silință . 3. ( La jocul de rugbi ) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse ; punctele obținute în urma acestei acțiuni ...

 

ASIDUITATE

... ASIDUITÁTE s . f . Stăruință , silință

 

CĂUTA

CĂUTÁ , cáut , vb . I . I. Tranz . 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva ; a umbla după . . . 2. A încerca să obțină ceva , a urmări ceva . II. 1. Intranz . A se interesa , a se ocupa de . . . 2. Intranz . și tranz . A purta de grijă ( unui bolnav ) , a se îngriji de . . . 3. Tranz . A - și da silința , a se strădui să . . . 4. Tranz . impers . A trebui , a se cuveni . III. 1. Intranz . A se uita , a privi , a urmări cu ochii . 2. Tranz . A cerceta , a examina . 3. Intranz . A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de . . . 4. Intranz . și tranz . Fig . A lua în considerație , a se lua după . . . Nu căuta că - s mic . 5. Intranz . ( În superstiții ) A cerceta poziția stelelor , a bobilor etc . pentru a prezice viitorul . [ Pr . : - că - u - . - Var . : ( pop . ) cătá vb .

 

LERPENEA

... LERPENEÁ s . f . ( Reg . ) Silință

 

SÂRGUI

SÂRGUÍ , sârguiesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) A - și da silința , a se strădui . - Sârg + suf . -

 

SÂRGUINȚĂ

... SÂRGUÍNȚĂ , sârguințe , s . f . Strădanie , străduință , silință

 

SILITOR

SILITÓR , - OÁRE , silitori , - oare , adj . Care își dă silința , care depune toate eforturile ; sârguincios ,

 

SPORI

SPORÍ , sporésc , vb . IV . 1. Intranz . , refl . și tranz . A crește sau a face să crească ; a ( se ) mări , a ( se ) înmulți . 2. Intranz . A progresa , a înainta , a avea spor ^2 . 3. Intranz . ( Înv . ) A - și da silința , a se zori . 4. Tranz . ( Reg . ) A povesti ( exagerând ) ; a flecări , a

 

STRĂDANIE

... STRĂDÁNIE , strădanii , s . f . Silință

 

VOLNICI

VOLNICÍ , volnicesc , vb . IV . ( Înv . ) 1. Tranz . A lăsa liber , în voia lui ; a elibera . 2. Tranz . A îndreptăți ; a împuternici , a îngădui . 3. Refl . A se strădui , a - și da