Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SIMȚI, CONCRET, FIN, METAFIZIC, MIROS, NESIMȚIT, SENZAȚIE, SENZORIAL, SENZUAL, SIMȚIRE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SIMȚ: SIMT.

 

SIMȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SIMȚ, simțuri, s.n. 1. Facultate a oamenilor și a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioară cu ajutorul unor organe specifice; funcțiune a organismului prin care acesta recepționează și prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni; simțire. * Organe de simț = organe periferice ale percepției senzoriale. ** (Mai ales la pl.) Instinct, pornire senzuală; senzualitate. ** Delectare a simțurilor; gust. 2. Capacitate a omului de a înțelege, de a judeca, de a aprecia; înclinare, aptitudine pentru ceva. * Simț moral = facultatea de a deosebi binele de rău. Simț practic = îndemânare în rezolvarea diferitelor chestiuni. - Din simți (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

SIMȚ s. v. accepție, conținut, însemnare, înțeles, pasiune, semnificație, sens, sentiment, simțire, valoare.

Sursa : sinonime

 

SIMȚ s. 1. (rar) sens, (înv.) simțire. (\~ul văzului, al auzului.) 2. (la pl.) erotism, senzualism, senzualitate, (rar) sexualism, (înv.) simțualism, simțualitate. (O viață dominată de \~uri.) 3. instinct. (\~ de conservare.) 4. acuitate, aplecare, aptitudine, înclinare, înclinație. (Are un profund \~ pentru nuanțe.)

Sursa : sinonime

 

simț s. n., pl. símțuri

Sursa : ortografic

 

SIMȚ \~uri n. 1) Însușire a organismului viu de a recepționa și de a prelucra excitanţi externi sau interni sub formă de senzații conștiente. * Organe de \~ organe care recepționează excitațiile din mediul exterior și interior. 2) Capacitate de a înțelege, de a prelucra real un lucru. \~ul responsabilității. \~ul măsurii. \~ul umorului. * \~ practic priceperea de a rezolva chestiuni practice. /v. a simți

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSIMȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 188 pentruSIMȚ.

Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France

... se găsește numai în căsătorie și în viața regulată. Hotărât, dl Laujol nu era romantic, ci, cum vă spun, om de experiență și de bun-simț, avea, pe deasupra, și cultul artei, era, prin urmare, un om cum nu se poate mai bine. Totuși, echilibrat așa cum îl vedem, și-a ... pierdut sângele rece când a citit corespondența lui Flaubert; fiindcă, zice France: ideile lui Flaubert trebuie să înnebunească pe orice om de bun-simț. Laujol scrie: să reușești în viață e și asta o capodoperă. Să lupți, să speri, să iubești, să te însori, să ai copii, să-i ... nu asuda căutând adjective potrivite, nu avea spirit «greoi și confuz» ca Flaubert, «qui sua lentement ses superbes livres»4. Echilibrul și bunul-simț sunt valori invulnerabile, desigur; ele garantează omului mulțumiri curate și potolite. Și totuși!... Să acuzi, cu așa stăruitoare strictețe, pe un om că e inconsecvent ... Georges Ohnet. Hotărât, exasperarea este un păcat care se ține neîndurat de oameni, până și de cei absolut inteligenți și cu cel mai limpede bun-simț. France își bate joc fără cruțare de Flaubert care, într-o conversație particulară, ar fi zis că viața, pe vremea lui Homer, era mai puțin ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

... pipernicit... Un cântec, numai unul și cel mai de pe urmă, Aș vrea să smulg din mine... Dar unde-i? Nu-l brodesc; Acum îl simț aice, și-l simț deja departe, Și-l simț că-i pretutindeni, și simț că-l simț mereu. Eu nasc o cugetare, și dânsa-și ia avântul, Nemic n-o mai oprește în spațiu sau în timp; A mea-i ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X

... Comparat cu Ludovic XIV, Domnul X are, în materie de artă și gust, le point dhonneur strașnic de sensibil are un fel de al șaselea simț, mai delicat decât toate celelalte: simțul cultural național. Domeniul acestui simț este domeniul pasiunilor celor mai vehemente ale domnului X. Ca toate pasiunile, chiar cele mai nobile, și pasiunile acestea, caracteristice Domnului X, îl fac pe ...

 

Paul Zarifopol - Din registrul ideilor gingașe

... libertate Sat și mahala Spre viața ușoară Ciomagul candid Revolta contra istoriei Burgezie romantică Un popor nepolitic "Sufletul slav" Marxism amuzant Genii agitate Trepte istorice Simț de clasă Paradisul impreciziei Conspirația esențială Toleranță Chestia dezarmării după strictul bun-simț

 

Vasile Cârlova - Păstorul întristat

... putere Sau bogăție eu nu doresc. Acestea toate drept o părere, Drept nălucire le socotesc. Dar mai puternic, greu a supune Orice simțire, simț pe amor, El, izvor dulce de-ntristăciune, Lesne aprinde foc tutulor. Iubesc prea dulce o păstoriță Cu chip prea dulce, prea drăgălaș! Pentru ea numai ...

 

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... Ș-însumi mulțumit cu mine Mă duceam și mă culcam. Dormind astfel într-o noapte Somnu-ntâi, ca vre un ceas; Mă deștept, înțeleg șoapte, Simț că de copil e glas. Strigând întreb: "- Cine este? Cine-aicea s-a băgat? Cine-aici fără de veste A-ndrăsnit ... bucurie Pe loc închinări trimit. Prin armonie nespusă De acord unsunător; Firea e-n mișcare pusă; Orice ton resun-amor!! Înlățită mi-e simțirea Acum simț deosebit, Simțind văz deosebirea De simțit și de simțit. Sângele mi s-înnoește, Mințile mi se desleg, Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu ... La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns. Dar mi-e inima deschisă Ș-în lăuntru ei văzut, Spune cu o mută zisă Că ce simț mi-e prea plăcut! Ajung ca în aromire, De plăcere îmbătat, Când d-Amor cu o zâmbire Ca din vis sunt deșteptat. "- Tinere iubite!-mi ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... și mai generale și mai precise: atâta vedere, atât abuz, asemene mișcare, trecute în vorbe, cu lăcomie savantă de a apuca amănuntul, cu simț atât de sigur al valorilor, cu o atenție căreia nu-i scapă nici un accent perceptual, ne fixează o mărturie și de vigoare artistică și ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

... un greier Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet -navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuiește, Cine știi ce simț

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet se scrie, fie simplu ori sublim, Bunul simț s-aibă cu rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a ... se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce nu-și au locul frazele nu le-necați. Tot spre bunul simț să căte; dar aci ca s-ajungem Calea e alunecoasă și-anevoie s-o ținem; Puțin de ne vom abate, îndată ne rătăcim; Drumul rației ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSIMȚ

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruSIMȚ.

Proverbele Capitol 1

... Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și ...

 

Deuteronomul Capitol 32

... cea puternică, Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`. 28 Ei nu sînt un neam care și -a perdut bunul simț, Și nu -i pricepere în ei. 29 Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege, Și s`ar gîndi la ce li se va întîmpla. 30 ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSIMȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentruSIMȚ.

SIMȚI

... SIMȚÍ , simt , vb . IV . 1. Tranz . A avea , prin intermediul organelor de simț , senzația sau percepția unui lucru , a unui fapt , a unei calități , a percepe efectul unei excitații ; a prezenta ... logice , cât și pe intuiție , instinct sau legături afective cu altă persoană . 4. Refl . A avea , a da dovadă de bun - simț ; a fi un om simțit ( 2 ) . 5. Tranz . A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment ...

 

CONCRET

CONCRÉT , - Ă , concreți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care poate fi perceput cu simțurile ; real ; care exprimă obiecte perceptibile prin

 

FIN

... la aspect , gingaș . 2. De ( cea mai ) bună calitate ( în ce privește materialul și execuția ) . 3. Fig . ( Despre idei , gânduri ) Subtil , ingenios ; ( despre organe de simț

 

METAFIZIC

METAFÍZIC , - Ă , metafizici , - ce , s . f . , s . m . , adj . 1. S . f . Parte a filozofiei având drept obiect cunoașterea absolută , studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre , care depășesc cadrul experienței . 2. S . m . ( Înv . ) Metafizician . 3. Adj . Care aparține metafizicii ( 1 ) , privitor la metafizică ; care nu poate fi perceput cu simțurile noastre , depășind cadrul realității ; conform cu principiile metafizicii (

 

MIROS

MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :

 

NESIMȚIT

... NESIMȚÍT^2 , - Ă , nesimțiți , - te , adj . 1. Care este lipsit de bun - simț , de bună creștere , de cuviință , de delicatețe . 2. Care nu este simțit , perceput ; care scapă simțurilor sau trece neobservat ; p . ext . insesizabil , imperceptibil . NESIMȚÍT^1 ...

 

SENZAȚIE

... senzații , s . f . 1. Reflectare nemijlocită a unor însușiri ale obiectelor din realitate ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț . Senzație vizuală . Senzație auditivă . 2. Ceea ce are un caracter senzațional , impresionează în mod puternic simțurile , imaginația ; ceea ce constituie un prilej de emoții violente ...

 

SENZORIAL

... SENZORIÁL , - Ă , senzoriali , - e , adj . 1. Care privește organele de simț , care se realizează prin simțuri . 2. ( Fiziol . , Psih . ) Care are legătură cu producerea senzațiilor sau cu receptarea stimulilor externi sau interni ; senzitiv ( 1 ) . [ Pr . : - ri ...

 

SENZUAL

SENZUÁL , - Ă , senzuali , - e , adj . Care ține de simțuri , care desfată

 

SIMȚIRE

... se petrece în jurul lui , fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale . 4. ( Înv . și pop . ; și în sintagma simțire de sine ) Bun - simț

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...