Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SMÂNTÂNOS, SMÂNTÂNI, SMÂNTÂNICĂ, ALIVANCĂ, BĂTĂTOR, COVĂSI, COVĂSIT, CREMOMETRU, FRIȘCĂ, GROSCIOR, PASCĂ ... Mai multe din DEX...

SMÂNTÂNĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SMÂNTÂNĂ s.f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ** (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. - Cf. bg., ucr. %smetana.%

Sursa : DEX '98

 

SMÂNTÂNĂ s. (pop.) spumă. (\~ laptelui.)

Sursa : sinonime

 

SMÂNTÂNĂ s. v. caimac, floare.

Sursa : sinonime

 

smântână s. f., g.-d. art. smântânii

Sursa : ortografic

 

SMÂNTÂNĂ f. 1) Produs lactat gras, care se adună deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului și care este folosit în alimentație sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smântânii] /sumetana

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSMÂNTÂNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruSMÂNTÂNĂ.

Vasile Alecsandri - Răvaș, puică..

Vasile Alecsandri - Răvaş, puică.. ,,Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul" ,,Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" ,,Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l vine". ,,Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu urzici i-o am frecat Și pe spini i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Două labe de găină Cu smântâna din fântână". ,,Gată-te, nevastă, bine, Iată că drăguțul vine". ,,Las' să vie, Domnul știe! Calea trandafiri să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu sulcină-o am frecat, Și pe flori i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Un pui tânăr de găină, Ș-o ulcică de vin plină. Că-i sunt dragă, ș-orice-oi face, El îmi zice că îi

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... și nu m-a refuzat. A mâncat: ochiuri la capac, varză cu carne, o friptură pe grătar, brânză de vacă cu smântână, mere, o țuică înainte, o sticlă de vin în timpul mesei și o cafea după masă, în sfârșit une bonne fourchette; apoi i-am dat ...

 

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

... pune poalele-n brâu, își suflecă mânicele, ațâță focul și s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smântână și cu ouă și fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jăratic și cu lemne putregăioase ca să ardă focul mocnit. După asta ...

 

Ion Creangă - Soacra cu trei nurori

... trece nici un ceas la mijloc, ș-un cuptor de plăcinte, câțiva pui pârpâliți în frigare și prăjiți în unt, o străchinoaie de brânză cu smântână și mămăliguța erau gata. Apoi iute cheamă și pe celelalte două în bordei, și se pun la masă cu toatele. — Hai, fetelor, mâncați bine ...

 

Alecu Russo - Studie moldovană

Alecu Russo - Studie moldovană Studie moldovană de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Oamenii care se învârtesc astăzi în frumoasa noastră patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuți sub generala denumire de nemți, adică, într-un cuvânt mai lung, de stropșiți . Bătrânii, stavile neurcătoare, au părăsit încet câte încet lumea, unii prin neputința vârstei, alții și-au trăit traiul și și-au mâncatzilele, adică moldovenește mălaiul... Curioasă socoteală! sunt oameni mulți, cea mai mare parte din generația de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, care și astăzi tot tineri se numesc; pentru dânșii, vremea astat locului; și se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, bonjuriștii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obosiți, care cu 40, care cu 37,cei mai jos cu 32 ani în spinare, tocmai vârsta celor bătrâni de ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ...

 

Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu

... nici nu se gândea să se dea la ei. El nu era de cei ce își bagă botul prin toate vasele. Cât despre oala cu smântână, nici pomeneală nu era să-l fi prins vrodată la ea, ori să dea cu praștia prin bucățelele de friptură de pe grătar. Era un ...

 

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

Calistrat Hogaş - Cucoana Marieta Cucoana Marieta de Calistrat Hogaș Alți oameni, alte timpuri!..: Iată pentru ce nu găsi nimeni nici prea mojic, nici prea necuviincios pe Andrei, nepotul căpitanului Enache, când, într-o sară, sosind de pe coclauri la moșul său, căpitanul, umplu așa, fără de veste și cum se afla de pe drum ușa salonului plin de lume, cu persoana sa bărboasă, colbăită, nepeptănată, cu umbra neagră a imensei sale pălării, cu cele două opinci de la picioare nu mai puțin imense și cu înfățișarea de broaște strivite, iar, peste tot și peste toate, cu vestita sa manta, care ar fi putut sta cu cinste și pe umerii de stâncă ai Panaghiei... Cine nu cunoștea pe Andrei, nepotul căpitanului Enache!... Cucoanele, mai cu samă, își dădeau ghionturi pe ascuns și vorbeau pe șoptite înde ele, când îl vedeau. — Doamne, dragă, mai văzut-ai tu, de când ești, un om așa de sucit și hursuz ca nepotul ista al căpitanului? Eu, una, drept să-ți spun, nu-l pot suferi... Și, legănându-se în cumpănă pe scaun, își făcea vânt alene cu evantaliul, uitându-se nehotărât înainte și cam pe sus... — Eu, Lențo, dacă m- ...

 

Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie

Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSMÂNTÂNĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruSMÂNTÂNĂ.

SMÂNTÂNOS

... SMÂNTÂNÓS , - OÁSĂ , smântânoși , - oase , adj . Ca smântâna , asemănător cu smântâna ; cu multă smântână . - Smântână

 

SMÂNTÂNI

SMÂNTÂNÍ , smântânesc , vb . IV . Tranz . A aduna smântâna de pe lapte ; a extrage smântâna din

 

SMÂNTÂNICĂ

... SMÂNTÂNÍCĂ , smântânici , s . f . 1. Diminutiv al lui smântână . 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri lungi și aspri , cu flori galbene , plăcut mirositoare și cu fructe înguste așezate câte patru la un ...

 

ALIVANCĂ

... ALIVÁNCĂ , alivenci , s . f . ( Reg . ) 1. Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut și cu brânză și coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână

 

BĂTĂTOR

BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din

 

COVĂSI

... COVĂSÍ , covăsésc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A acri laptele dulce cu ajutorul unui cuib de smântână

 

COVĂSIT

... COVĂSÍT adj . n . Lapte covăsit ( În sintagma ) = lapte închegat și înăcrit cu ajutorul unui cuib de smântână

 

CREMOMETRU

... CREMOMÉTRU , cremometre , s . n . Instrument cu ajutorul căruia se măsoară cantitatea de smântână

 

FRIȘCĂ

... 2 , friști , s . f . ( Pop . ) 1. Nuia , vergea . 2. Fig . Femeie tânără , zglobie , atrăgătoare , șmecheră și ușor neserioasă . FRÍȘCĂ^1 , friști , s . f . Strat de smântână

 

GROSCIOR

GROSCIÓR , - OÁRĂ , grosciori , - oare , adj . , GROSCIÓR s . n . 1. Adj . Grosuț . 2. S . n . ( Pop . ) Smântâna care se formează deasupra laptelui ( de vacă ) nefiert . [ Var . : groșciór , - oáră adj . , groșciór s . n . ] - Gros + suf . -

 

PASCĂ

... PÁSCĂ , păști , s . f . 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci , stafide , smântână etc . care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși . 2. Preparat alimentar tradițional , făcut din aluat nedospit , copt în foi subțiri , pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...