Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SOCIAL, ANTISOCIAL, CIVILIZAȚIE, COMPANIE, EDUCAȚIE, HOLDING, ISTORIE, MONDEN, NEOCAPITALISM, REFORMĂ ... Mai multe din DEX...

SOCIETATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SOCIETÁTE, societăți, s.f. 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice. ** Ansamblu unitar, sistem organizat de relații între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social. ** Cerc limitat de oameni de prim rang (prin poziție socială, situație materială etc.). 2. Asociație de persoane constituită într-un anumit scop (științific, literar, sportiv etc.). 3. (Comerț) Asociație de oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, în vederea obținerii unor beneficii comune. * Societate în nume colectiv = asociație între un număr limitat de persoane, care întemeiază o întreprindere comercială sau industrială, depunând fiecare capital și contribuție în muncă și răspunzând solidar și nelimitat la obligațiile pe care și le-au asumat. 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp împreună; tovărășie, companie. * Expr. În societate = între oameni, în lume. [Pr.: -ci-e-] - Din fr. société, lat. societas, -atis.

Sursa : DEX '98

 

SOCIETÁTE s. 1. colectivitate, comunitate, obște, (înv.) obștime. (Opinia întregii \~ăți.) 2. lume. (Iese prima oară în \~.) 3. anturaj, companie, tovărășie, (grecism înv.) sinanstrofie. (A petrecut ore agreabile în \~ ei.) 4. ambianță, anturaj, cadru, cerc, mediu, sferă, (înv.) mijloc, (fig.) atmosferă, climat. (În ce \~ se învârte?) 5. orânduire, regim, sistem. (\~ capitalistă.) 6. (IST.) societate feudală = feudalism, feudalitate, orânduire feudală. 7. asociație, (înv.) reuniune. (\~ legal constituită.) 8. (înv.) reuniune. (\~ pe acțiuni.)

Sursa : sinonime

 

societáte s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. societății; pl. societăți

Sursa : ortografic

 

SOCIET//ÁTE \~ăți f. 1) Totalitate a oamenilor care trăiesc împreună și între care există anumite relații bazate pe legi comune; colec-tivitate. 2) Organizație (cu caracter național sau internațional) având drept scop acțiuni de interes comun. \~ științifică. \~ sportivă. 3) Întreprindere întemeiată pe investirea de capital de către două sau mai multe persoane, care desfășoară o activitate socială sau lucrativă. 4) Grup de persoane care își petrec timpul liber împreună; companie. [G.-D. societății; Sil. -ci-e-] /<lat. societas, \~atis, fr. société, it. societá

Sursa : NODEX

 

SOCIETÁTE s.f. 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, legați prin anumite raporturi de producție. ** Orânduire social-economică. 2. Asociație de persoane organizată potrivit unui anumit scop. 3. Categorie socială; cerc limitat de oameni (mai ales din clasele privilegiate). ** Anturaj; tovărășie, companie. 4. Întreprindere capitalistă alcătuită pe baza unor investiții de capital și în vederea unor beneficii comune. [< fr. société, it. società, lat. societas].

Sursa : neologisme

 

SOCIETÁTE s. f. 1. ansamblu unitar, sistem organic închegat de relații între oameni, istoricește determinate, al căror fundament îl constituie relațiile de producție. * formațiune social-economică. * grup (organizat) în care trăiesc unele ființe. 2. asociație de persoane organizată potrivit unui anumit scop. 3. categorie socială; cerc limitat de oameni. * anturaj; companie. 4. asociație între oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital social și în vederea unor profituri comune. 5. organizație cu caracter (inter)național, obștesc etc. care are drept scop promovarea unor idei sau acțiuni de interes general. (< fr. société, lat. societas)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSOCIETATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 237 pentruSOCIETATE.

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material ... e vorba de ceea ce se zice în limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie ... Atunci ce-i rămâne tinerei societăți de făcut? va întreba cineva. Mult, îi vom răspunde: să învețe românește, și asta nu e lucru ușor. O societate care a vorbit treizeci de ani limba franceză a guvernantelor elvețiene nu poate lesne, prin niște statute, s-o-schimbe pe ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl ... artiștii; dintre ceilalți, mai ales cugetătorii. 11. ...un suflet niciodată nu e curat individual, căci orice om este o celulă a organismului numit societate. 12. Copiii nu acționează ca oamenii mari, nu merg pe făgașuri cunoscute, determinate de idei, de presiunea socială, de norme, de morală și de ,,sociologie ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice! Acestea sunt principiile cari ne-au călăuzit când am pus bazele noii noastre societăți. Noua noastră societate este chemată să deștepte spiritul public național, solidarizând pe toți românii; de aceea sperăm, nu! nu sperăm, suntem siguri că toți românii - și când zicem ... Despre datoriile membrilor de sex feminin Statutele societății "Românii Verzi" Cap. I - Despre numele, membrii și emblema societății Art. 1 - Se înființează în România o societate română cu numele de "Românii Verzi". Art. 2 - Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de coloare politică, dacă este român sau româncă verde. Art. 3 - Emblema societății va fi un român verde ... minori ai societății sunt obligați a obținea note bune numai la profesorii români verzi, de preferință la acei cari sunt membri activi în societate. Cap. IV - Despre datoriile membrilor de sex feminin Art. 40 - Membrele societății sunt datoare să fie virtuoase ca niște matroane romane. Art. 41 - Membrele societății ... membrii activi ai societății. Art. 44 - La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... operele ei cari-și bat joc cu mândră liniște de puterea lui Cronos. Se poate deci o societate măreață fără stat puternic; dar stat fară societate — mai greu. Într-o vreme, Alexandru Machedon, pornind din dreapta Adriaticei către răsărit și înaintând ca un vârtej luminos, bate pe mintoșii greci, nimicește ... a Romei începe a cuceri cu lupte îndărătnice peninsula italică. De o parte, către răsărit, un om cu câțiva soți, fără o societate, făcea în cincisprezece ani o împărăție uriașă; pe de altă parte, câtre apus, o societate întemeia încet-încet un stat. Praful nu s-a ales de împărăția lui Alexandru în câțiva ani; iar mica republică a crescut ... departe; asta se poate; dar artă, literatură, filosofie!... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie — ceva mai mult decât un stat politic — o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor politice din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decât o strânsură de lume din ce în ... său politic toate inteligențele remarcabile — și, în lipsă de remarcabile, se mulțumește chiar cu mai puțin, — înțelege bine că, voind să improvizeze o ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

... a vieții unui ins, anomalii sociologice (înțelegând sub sociologie fiziologia societății) ori anomalii fiziologice, iată pricinile pesimismului. Și fiindcă n-a fost încă societate în care să nu bântuie asemenea anomalii, în care să nu fie asemenea pricini, n-a fost nici o societate pe care pesimismul să nu o fi amărât cu fierea sa. Acest chip de a înțelege pesimismul ne-ar veni mai mult la ... din răspunsuri sunt departe de a fi îndestulătoare și chiar cele mai bune nu ne pot mulțumi decât în parte. ,,Pricina decepționismului în societate și literatură este pierderea religiei și a credinței; lumea mai înainte a fost naivă, dacă vreți — ne zic apostolii trecutului ...

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

... trebuie să exercite societatea asupra lui, pe câtă vreme vițiile lui îi sunt ei folositoare. Ce dreptate este prin urmare să pretinzi de la o societate să-și cultive vrăjmașii și să-și combată sprijinitorii? Eu, mărturisesc drept, că după astfel de paradoxe încetez de a mai discuta. Dar ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă ... vreo nedreptate, ci dreptate — mi-am răcit gura degeaba... Un bărbat excesiv de scrupulos — o adevărată anomalie într-o vreme și într-o societate, care, dacă ne putem exprima astfel... — în fine, scrupulos prea din cale-afară! Și ce așa de mare hatâr îi ceream?... Judece orcine. Săptămâna ... nepotul, mi-am răcit gura degeaba, ca și cu unchiul... Un tânăr excesiv de scrupulos — o adevărată anomalie într-o vreme și într-o societate, care, dacă ne putem exprima astfel... în fine, scrupulos prea din cale-afară! Am renunțat dar, cu părere de rău, a mă mai ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1908)

Ioan Slavici - Semitismul (1908) Barbaria modernă de Ioan Slavici “Semitismul (I),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 131 (14/27 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (II),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 132 (15/28 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (III),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (17/30 Iunie), p. 1. “Semitismul (IV),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (18 Iunie/ 1 Iulie), pp. 1-2. “Semitismul (V),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (19 Iunie/ 2 Iulie), pp. 1-2. Cuprins 1 Semitismul I 2 Semitismul II 3 Semitismul III 4 Semitismul IV 5 Semitismul V Semitismul I Pela mijlocul secolului al optălea înainte de Christos, când s'a intemeiat Roma, în partea apuseană a lumii vechi stăpânitori ai popoarelor și purtători ai culturii erau semiții. Mezopotamia și Iranul se aflau sub stăpânirea asirienilor, dela care pomește gândul stăpânirii universale și care în timpul primilor regi ai Romei cuceresc Siria și în urmă și Egipetul. Tot atunci fenicienii exploatează ca neguțători toate țerile de dimprejurul Mării Mediterane prin numeroasele colonii, pe care le au pe toate coastele și prin toate insulele, și se încheagă puterea Cartaginei, care încurând străbate în ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele ... să-și cântărească banul și să-și dea seama pe îndelete de câștig. Tot așa după ani de produceri intelectuale, de literatură, de artă, o societate trebuie să se uite cu sarisfacție înapoi și să caute a-și da seama de bogățiile îngrămădite — e un fel de catagrafie ...

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

... sacrificate stilului curgător. Spontaneitatea aceasta e, desigur, mai mult aparentă: e de natură esențial mnemotehnică. E o incontestabilă frivolitate în acest fel de poezie de societate, pe care am numit-o poezie de ocazie. Chiar dacă nu era totdeauna practicată la fața locului, în salonul plin de cucoane, cu albumul pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSOCIETATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 144 pentruSOCIETATE.

SOCIAL

... SOCIÁL , - Ă , sociali , - e , adj . 1. Creat de societate , propriu societății ; care este legat de viața oamenilor în societate , de raporturile lor în societate sau față de societate ; care privește societatea omenească . 2. Propriu unui anumit tip de societate

 

ANTISOCIAL

... ANTISOCIÁL , - Ă , antisociali , - e , adj . Care se abate de la regulile de bună conviețuire în societate , care constituie o primejdie pentru societate

 

CIVILIZAȚIE

CIVILIZÁȚIE , civilizații , s . f . Nivel de dezvoltare materială și spirituală a societății într - o epocă dată , a unui popor , a unui stat etc . , cultură ( materială sau spirituală ) ; p . ext . nivel înalt de dezvoltare a unei

 

COMPANIE

... decât plutonul și mai mică decât batalionul . COMPANÍE^1 , companii , s . f . 1. Tovărășie , însoțire . 2. Grup mic de persoane care - și petrec vremea împreună ; societate

 

EDUCAȚIE

... morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau , p . ext . , ale oamenilor , ale societății etc . ; rezultatul acestei activități pedagogice ; bună creștere , comportare civilizată în societate

 

HOLDING

... HÓLDING s . n . Societate

 

ISTORIE

ISTÓRIE , istorii , s . f . 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii și societății . 2. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății , a unui popor etc . 3. ( Cu determinarea domeniului ) Știință care studiază dezvoltarea și schimbările succesive dintr - un anumit domeniu . Istoria limbii . 4. Povestire , narațiune . 5. ( Fam . ) întâmplare ,

 

MONDEN

MONDÉN , - Ă , mondeni , - e , adj . Care aparține înaltei societăți , care ține de viața de lux și de petreceri a acestei societăți ; care reflectă sau privește o astfel de

 

NEOCAPITALISM

NEOCAPITALÍSM s . n . Stadiu al capitalismului caracterizat prin intervenția mărită a statului în economie , prin concentrarea societăților pe acțiuni și dezvoltarea unei societăți de consum . [ Pr . : ne -

 

REFORMĂ

REFÓRMĂ , reforme , s . f . 1. Transformare politică , economică , socială , culturală , cu caracter limitat sau de structură , a unei stări de lucruri , pentru a obține o ameliorare sau un progres ; schimbare în sânul unei societăți ( care nu modifică structura generală a acelei societăți ) . 2. ( Art . ) Mișcare social - politică și religioasă cu caracter anticatolic și antifeudal , apărută în Europa apuseană în sec . XV - XVI , care a susținut principiul mântuirii prin credință , secularizarea averilor clerului , simplificarea ierarhiei și cultului catolic și introducerea limbilor naționale în serviciile de cult ; reformare . 3. Scoaterea din uz a unui material , a unei unelte etc . în urma degradării lor ; ( concr . ) , Totalitatea materialelor , uneltelor , efectelor , armelor etc . , socotite la un moment dat ca inutilizabile ( prin degradare ) ; p . ext . depozit în care se păstrează un asemenea material . 4. Scoaterea din cadrele armatei a unui militar ( pentru motive de incapacitate

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...