Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SOCOTIT, NUMĂRA, BRUT, NUMI, SECOL, SOCOTIRE, VEAC, ȘERIF, ȚINE, ANTEPENULTIM ... Mai multe din DEX...

SOCOTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SOCOTÍ, socotesc, vb. IV. 1. Tranz. A face socoteală (1); a calcula. ** A număra. ** Refl. recipr. A ajunge la o înțelegere cu cineva asupra unei datorii, obligații etc. ** Refl. recipr. Fig. A lichida un diferend cu cineva, a trage la raspundere pe cineva; a se răfui. 2. Tranz. A avea ceva de gând; a plănui, a intenționa. 3. Tranz. și refl. A analiza ceva cumpănind toate eventualitățile; a (se) gândi. 4. Tranz și refl. A-și închipui. ** Tranz. A fi de părere, a găsi de cuviință. 5. Tranz. A lua în seamă; a aprecia, a prețui. ** Tranz. și refl. A (se) considera, a (se) privi (ca...), a (se) crede. 6. Tranz. (Rar) A pune ceva în socoteala cuiva; a atribui, a imputa. [Prez. ind. și : (pop.) socót] - Cf. ucr. %sokotyty%.

Sursa : DEX '98

 

SOCOTÍ vb. v. analiza, aprecia, atribui, căuta, cerceta, cinsti, considera, examina, feri, investiga, îngriji, onora, păzi, prețui, respecta, stima, studia, urmări, vedea, veghea, vizita.

Sursa : sinonime

 

SOCOTÍ vb. 1. (MAT.) a calcula, (înv. și pop.) a număra. (\~ cât fac 2 ori 2.) 2. (MAT.) a număra. (\~ până la 10.) 3. a aprecia, a calcula, a estima, a evalua, a măsura, a prețui. (A \~ valoarea unui obiect.) 4. a aprecia, a calcula, a potrivi. (A \~ ceva din ochi.) 5. a chibzui, a (se) gândi, a judeca. ( \~ cum e mai bine.) 6. a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a găsi, a gândi, a judeca, a opina. (Eu \~ așa trebuie facem.) 7. a considera, a crede, a găsi, a vedea. (Această circumstanță o \~ de bun augur.) 8. a considera. (Esop a \~ limba un mare rău.) 9. a considera, (fig.) a taxa. (Îl \~ drept mincinos.) 10. a se considera, a se crede, a se închipui, a se vedea, (pop.) a se ține. (Se \~ inteligent.) 11. a bănui, a crede, a ghici, a gândi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a prevedea, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi \~ se va întâmpla astfel?) 12. a crede, a presupune, (franţuzism) a prezuma, (reg.) a probălui, (înv.) a supoza. (\~ vom pleca în două zile.) 13. a se răfui. (Lasă ne \~ noi!)

Sursa : sinonime

 

socotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. socotésc, imperf. 3 sg. socoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. socoteáscă

Sursa : ortografic

 

A SOCOT//Í \~ésc tranz. 1) A supune unui calcul; a determina printr-un calcul; a calcula. 2) A fi de părere; a găsi de cuviință; a gândi; a crede; a considera. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a aprecia; a crede; a considera. 4) A interpreta în același mod; a trata întocmai. \~ ca pe un frate. 5) rar A pune pe seama (cuiva). /<lat. succutere

Sursa : NODEX

 

A SE SOCOT//Í \~ésc intranz. 1) A plăti o datorie. 2) fig. A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior; a se răsplăti; a se răfui; a se achita. /<lat. succutere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 449 pentruSOCOTI.

Ienăchiță Văcărescu - A socoti că poate

... Ienăchiţă Văcărescu - A socoti că poate A socoti că poate de Ienăchiță Văcărescu A socoti

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Cei mari de Barbu Paris Mumuleanu Informații despre această ediție   O, ce ciudă, cît mă mir,       D-al celor mari caractir !   Ce schimbate la ei firi,       Ce gusturi, ce diferiri !   Precum ceriul de pămînt,       Așa ei de cei mici sînt.   Toți trîndavi, toți lenevoși,       Nestatornici, furtunoși,   N-au ei fapte bărbătești,       Toți au minți copilărești   Toți de mititei iubesc       Lucruri care nu cinstesc.   Toți, de cînd sînt băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor       Să aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,       Să stea-ntre ei îngîmfați,   Să le dea închinăciuni,       Să le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor a fi tot lăudați.   Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" de Grigore Alexandrescu Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător al primăverii, ce ai darul a plăcea, A fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea, Care lucruri mici de sine știi să le mărești frumos, Și să nu zici niciodată cuvânt ce-ar fi de prisos, Dacă mai gândești și astăzi cum atuncea socoteai, Când hotărât de natură să fiu poet mă credeai, Făr-a-ți vorbi de folosul bunelor tale poveți, La a mea nedeslușire, alerg încă să mă-nveți. Când nențeleasa natură, din sânu-i cel roditor, Cu talentul poeziei naște pe un muritor, (Fără să mergem departe, atât aș dori să-mi spui), Hotărăște deodată și felul scrierii lui? Mulți îmi zic cum că aceasta nu e de tăgăduit Și că tot omul s-apleacă la ce este mai pornit; Că acela ce-n tragedii face patimi a vorbi Nu poate și-n elegie chinurile a descri. Dacă iar în cea din urmă știi ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

Alecu Russo - Critica criticii Critica criticii de Alecu Russo Publicul a citit în foiletonul Albinei din 17 ianuarie niște luăriaminte ale domnului D. G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere, dacă oareșcare socotințejudecătorești ale dlui D. G. nu l-ar sili odată pentru totdeauna a-șida opinia sa asupra criticii de față, precum ș-asupra celor ce critică, spre învățătură, pe viitorime. Pe aicea, pe acole sunt oameni care se socot singuri în dreptate de a găsi un lucru bun sau rău, care se mânie când râde publicul șisocot cu totul abătută de bunăvoință însușirea ce-și ia parterul dea bate în palme la o piesă, fără mai întâi să treacă acele piese lacenzura dumilorsale domnilor, cenzori mai dihai decât a postelniciei. Odată cu binele s-a născut și răul, odată ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VI Sătana cade-în melanholie Socotind asupra sorții sale; A iadului s-adĂ¹nă boierie Și să sfătuiește cu ce cale Va s-ajute turceștilor gloate; Țiganilor să fârșesc bucate. Acum peste-ochian șoimanul soare [1] Strălucea dositelor ostroave, Noaptea cu neagra sa învălitoare Câmpi acoperisă și dumbrave, Iar' de grele-ostăneli obosita Dulce răpăusa prin staure vita. Numa fieri priveghia răpitoare Și bărbații cu cugete rele; Lupul gonea după căprioare, Buha vâna-în tufe păsărele, Ș-umbla ș-alte jivini stricătoare Ce-întunerec iubind fug de soare. Era vremea tocma-întiaș dată Când cântă cocoșii de cu sară, Ș-încălecând mături sau lopată La Rătezat strigĂ²ile zboară, Când să preumblă cele frumoase Strâmbând oamenilor dreptele-oase. [2] Toate-adecă-odihnea cele bune, Numa cele rele, blăstămate, Umbla după-a lor înșelăciune, Cum sunt duhurile necurate Care nu dorm nice-odinioară, Ci noaptea-în toate părțile zboară. Tocma pe-acea vreme, supt afunda TartĂ¡rului peștere, Sătana Scoțind capul afară din unda Văpăii nestânse, cu tirana Sa privire, pe diavoli învită Să muncească făptura osândită, Iar' el prin aceasta să desfată Ca ș-un craiu tiran ...

 

Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri

Constantin Negruzzi - Moraliceşti haractiruri Moralicești haractiruri de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE 2 CAPITOLUL AL 2-LE - PENTRU NEMULȚĂMIRE 3 CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE 4 CAPITOLUL AL 4-LE - PENTRU NECREDINȚĂ 5 CAPITOLUL AL 5-LE - PENTRU NEMĂSURATA CHELTUIRI (ASOTIA) 6 CAPITOLUL AL 6-LE - PENTRU DISIDEMONIE 7 CAPITOLUL AL 7-LE - PENTRU ÎNDRĂZNEALA CE FĂR CUMPĂNIRI 8 CAPITOLUL AL 8-LE - PENTRU GRĂIRE DE RĂU 9 CAPITOLUL AL 9-LE - PENTRU LĂUDARE CE MULTĂ 10 CAPITOLUL AL 10-LE - PENTRU LINGUȘIRE 11 CAP. AL 11-LE - PENTRU TRÂNDĂVIRE 12 CAP. AL 12-LE - PENTRU ISCODIREA 13 CAP. AL 13-LE - PENTRU FĂȚĂRIE 14 CAP. AL 14-LE- PENTRU SCUMPETI CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE Nestatornicie este o ades schimbări a socotinții, iar nestatornicul îi așĂ©: lasă celi mai buni socotinți mai mult pentru nătângime decât pentru o dreaptâ giudecată și, după cum el esti foarte nerăbdători ca să socoteascâ cu înțălepciuni faptile sale, așa vre să-ș urmezi și să-ș facă toate lucrurile după fantasie și plăcerea lui; nici o dreptate sau înțălepciuni nu poate pune hotar patimilor sale, fiindcă este înfierbântat și iute cătrâ dânsâle. Di-i placi ceva, în ...

 

Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată

Alexandru Vlahuţă - Răspuns la o cronică rimată Răspuns la o cronică rimată de Alexandru Vlahuță Așa-i: spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm, Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți deopotrivă. Dar, pân-atunci, unul își strânge Sub bolta lui, șirag de stele, Altu-și mânjește, ori își frânge Partea-i de cer în bucățele. Unii în fel de fel de chipuri Frământă tainele vieții: Răstoarn-a mărilor nisipuri, Străbat și scotocesc planeții, Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și sfânt Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vânt. Și pe când tu-ntr-o sferă mică, Ca vai de lume, te ...

 

Grigore Alexandrescu - Oglindele

Grigore Alexandrescu - Oglindele Oglindele de Grigore Alexandrescu    Am citit altădată, nu mai știu în ce carte, Că într-o țară mare, de aici nu departe, Plăcuta frumusețe trecea de urîciune: Cîți se-ntîmpla s-o aibă se socotea slutiți;         Iar frumoși de minune Se socotea aceia ce era mai pociți. Oglinzi ca să se vază nu se afla în țară, Și era poprit lucru să s-aducă d-afară.         Așa fieștecine         Socotea despre sine         Ceea ce auzea, Căci chiar undele gîrlei ce curgea prin cetate Era atît de negre ș-atît de-ntunecate, Încît nu putea omul nici umbra a-și vedea. Dar după multe zile și vreme-ndelungată, O corabie mare, cu oglinzi încărcată, Trecînd pe lîngă țara de care vă vorbesc, O apucă furtuna, o furtună cumplită, Sau ca să zic mai bine, furtună norocită, Pricină de prefaceri, de un folos obștesc; Și pentru-al obștei bine, o pagubă oricare         Nu mi se pare mare, Mai vîrtos cînd acesta nu s-atinge de mine. Împinsă de talazuri, corabia slăbită Se sfărîmă, dar marfă puțină s-a-necat; Oglindele mai toate le scoase la uscat.         Locuitorii țării, Cîți se afla atuncea pe țărmurile mării,          ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... starue, dar nu are să ne siluiască: numaÄ­ atuncÄ­, când noÄ­ înși-ne vom crede, că e sosit timpul, și numaÄ­ așa, cum noÄ­ vom socoti potrivit cu interesele nĂ³stre de conservare națională, numaÄ­ atunci și așa, vom resolva cestiunea, a căreea actualitate adi n’o admitem. Nu ...

 

Mihai Eminescu - Glossă

Mihai Eminescu - Glossă Glossă de Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ține toate minte Și ar sta să le asculte?... Tu așează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deșarte Vreme trece, vreme vine . Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naște Și o clipă ține poate; Pentru cine o cunoaște Toate-s vechi și nouă toate. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui Joace unul și pe patru Totuși tu ghici-vei chipu-i, Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; În prezent le-avem ...

 

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său Crispin, rival stăpână-său (Comedie într-un act) de Constantin Negruzzi Persoanile Monsiu Oront - târgovăț din Paris Madam Oront - tatăl lui Damis Monsiu Orgon - amorezatul Anghelicăi Valer Anghelica - fiica lui M. Oront, făgăduita lui Damis Crispin - sluga lui Valer Labranche - sluga lui Damis Lizeta - slujnica Anghelicăi Perdeaua să închipuiești la Paris! Cuprins 1 PERDEAUA 1 2 PERDEAUA AL 2-LE 3 PERDEAUA AL 3-LE 4 PERDEAUA A 4-LE 5 PERDEAUA A 5-LE PERDEAUA 1 VALER, CRISPIN intră amândoi prin douâ împotrivite laturi. VALER: — Ah! Bine că te mai văd, gelatule! CRISPIN:— Să vorbim fără mânie. VALER: — Blăstămatule! CRISPIN:— Să lăsăm, mă rog, evgheniile noastre: de ce te jăluiești d-ta? VALER: — De ce mă jăluiesc, vânzătoriule? Tu mi-ai cerut voie pentru opt zile, și ești mai mult de o lună de când nu te-am văzut! Ci, așa o slugă trebui să slujascâ? CRISPIN:— Credi-mă, boieriule, eu te slujăsc precum îmi plătești: mi să pare că unul n-are mai multă dreptate a să jălui decât celălalt. VALER: — Eu aș vrĂ© să știu de unde ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentruSOCOTI.

Romani Capitol 4

Romani Capitol 4 Romani 3 Romani Capitol 4 1 Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoșul nostru Avraam? 2 Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. 3 Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s`a socotit ca neprihănire.`` 4 Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; 5 pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci zicem că lui Avraam credința ,,i -a fost socotită ca neprihănire.`` 10 Dar cum i -a ...

 

Romani Capitol 3

... poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este și al Neamurilor? Da, este și al Neamurilor; 30 deoarece Dumnezeu este unul singur și El va socoti neprihăniți, prin credință, pe cei tăiați împrejur, și tot prin credință și pe cei netăiați împrejur. 31 Deci, prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă ...

 

Romani Capitol 8

Romani Capitol 8 Romani 7 Romani Capitol 8 1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții. 3 Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimețînd, din pricina păcatului, pe însuș Fiul Său într`o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, umblă după lucrurile firii pămîntești; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblarea după lucrurile firii pămîntești, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămîntești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună. 8 Deci, ...

 

Galateni Capitol 2

Galateni Capitol 2 Galateni 1 Galateni Capitol 2 1 După patrusprezece ani, m`am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; și am luat cu mine și pe Tit. 2 M`am suit, în urma unei descoperiri, și le-am arătat Evanghelia, pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, în deosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zădar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n`a fost silit să se taie împrejur, 4 din pricina fraților mincinoși, furișați și strecurați printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi. 6 Cei ce sînt socotiți ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la fața oamenilor-aceștia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic. 7 Ba dimpotrivă, cînd au văzut că mie îmi fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați ...

 

Galateni Capitol 3

... neprihănire.`` 7 Înțelegeți și voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: ,,Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine.`` 9 Așa ...

 

Iacov Capitol 2

Iacov Capitol 2 Iacov 1 Iacov Capitol 2 1 Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la fața omului. 2 Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare, și intră și un sărac îmbrăcat prost; 3 și voi puneți ochii pe celce poartă haina strălucitoare, și -i ziceți: ,,Tu șezi în locul acesta bun!`` Și apoi ziceți săracului: ,,Tu stai colo în picioare!`` Sau: ,,Șezi jos la picioarele mele!`` 4 Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă, și nu vă faceți voi judecători cu gînduri rele? 5 Ascultați, prea iubiții mei frați: n`a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc? 6 Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? 7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtați? 8 Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți``, bine faceți. 9 Dar dacă aveți în ...

 

Leviticul Capitol 25

Leviticul Capitol 25 Leviticul 24 Leviticul Capitol 25 1 Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau, pămîntul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului. 3 Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via, și să strîngi roadele. 4 Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute dela seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6 Ceeace va ieși dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană. 8 Să numeri șapte săptămîni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor ...

 

Leviticul Capitol 27

Leviticul Capitol 27 Leviticul 26 Leviticul Capitol 27 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: 2 ,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire ...

 

Numeri Capitol 18

... să luați întîi din ea un dar pentru Domnul, și anume: a zecea parte din zeciuială; 27 și darul vostru vi se va socoti ca grîul care se ia întîi din arie și ca mustul care se ia întîi din teasc. 28 Astfel să luați și voi întîi un ...

 

Fapte Capitol 19

Fapte Capitol 19 Fapte 18 Fapte Capitol 19 1 Pe cînd era Apolo în Corint, Pavel, dupăce a trecut prin ținuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a întîlnit pe cîțiva ucenici, 2 și le -a zis: ,,Ați primit voi Duhul Sfînt cînd ați crezut?`` Ei i-au răspuns: ,,Nici n`am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfînt.`` 3 Dar cu ce botez ați fost botezați?`` le -a zis el. Și ei au răspuns: ,,Cu botezul lui Ioan.`` 4 Atunci Pavel a zis: ,,Ioan a botezat cu botezul pocăinței, și spunea norodului să creadă în Celce venea după el, adică în Isus.`` 5 Cînd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezați în Numele Domnului Isus. 6 Cînd și -a pus Pavel mînile peste ei, Duhul Sfînt S`a pogorît peste ei, și vorbeau în alte limbi, și prooroceau. 7 Erau cam doisprezece bărbați de toți. 8 În urmă, Pavel a intrat în sinagogă, unde vorbea cu îndrăzneală. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare ...

 

Romani Capitol 2

... tu calci Legea, tăierea ta împrejur ajunge netăiere împrejur. 26 Dacă deci, cel netăiat împrejur păzește poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur? 27 Cel netăiat împrejur din naștere, care împlinește Legea, nu te va osîndi el pe tine, care o calci, măcar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSOCOTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentruSOCOTI.

SOCOTIT

... SOCOTÍT^2 , - Ă , socotiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Chibzuit , cumpătat , măsurat . - V. socoti . SOCOTÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) socoti ; calcul , socoteală . - V. socoti

 

NUMĂRA

... NUMĂRÁ , númăr , vb . I . Tranz . 1. A socoti câte unități sunt într - un șir , într - o serie , într - un grup etc . ; a determina numărul de elemente dintr - o mulțime ; a ...

 

BRUT

BRUT , - Ă , bruți , - te , adj . 1. Care se găsește în stare naturală , încă neprelucrat ; care nu a fost încă transformat în produs finit . 2. ( Despre greutatea mărfurilor ) Care este socotit împreună cu ambalajul , vasul etc . în care se află , din care nu s - a scăzut daraua ; ( despre un venit ) care a fost socotit împreună cu cheltuielile , impozitele etc .

 

NUMI

... de cineva sau de ceva , a aduce în discuție ; a aminti , a invoca . 3. Refl . A se socoti ( sau a fi socotit ) drept , a se considera ( sau a fi considerat ) ca fiind 4. Tranz . A pune ...

 

SECOL

SÉCOL , secole , s . n . 1. Interval de timp de o sută de ani ( socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv ) ; răstimp de o sută de ani ( socotit de la orice dată ) ; veac . 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională . Secolul lui Pericle . 3. ( Înv . ; în sintagma ) Secolul de mijloc = evul mediu . [ Pl . și : ( înv . , m . ) secoli . - Var . : ( înv . ) sécul s .

 

SOCOTIRE

... SOCOTÍRE , socotiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) socoti și rezultatul ei . - V. socoti

 

VEAC

VEAC , veacuri , s . n . 1. Interval de timp de o sută de ani ( socotit de obicei de la unitate până la completara unei sute ) ; secol . 2. Interval lung de timp ; interval de timp socotit , în mod subiectiv , drept mare . 3. ( La pl . ; în forma veci ) Veșnicie , eternitate . 4. ( Pop . și fam . ) Viață , existență ,

 

ȘERIF

ȘERÍF^2 , șerifi , s . m . Funcționar administrativ din Anglia sau din Statele Unite ale Americii , însărcinat cu menținerea ordinii într - un district sau comitat , având în anumite cazuri și puteri judecătorești . ȘERÍF^1 , șerifi , s . m . Prinț arab socotit urmaș al lui

 

ȚINE

... A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga la o cheltuială , a necesita o cheltuială ...

 

ANTEPENULTIM

ANTEPENÚLTIM , - Ă , antepenultimi , - e , adj . Care ocupă locul al treilea , socotind de la ultimul ; înainte de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...