Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SPECIAȚIE, ȚÂNȚAR, ANGORA, CĂLIFAR, CRAB, DARWINISM, EPECIE, FIR, FOREZIE, GĂINĂ ... Mai multe din DEX...

SPECIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde ființe cu trăsături și caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. - Lat. lit. species (fr. espèce).

Sursa : DLRM

 

SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale și plante cu trăsături și însușiri comune. 2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie. 3. (Log.) Noțiune care cuprinde un grup de obiecte cu însușiri esențiale comune și care se subordonează genului. - Din lat. species. Cf. fr. %espèce.%

Sursa : DEX '98

 

SPÉCIE s. 1. speță. (\~ umană.) 2. rasă, soi, (pop.) sămânță, (prin Transilv. și Munt.) strană. (\~ de vite.) 3. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (reg.) madea, sad, (înv., mai ales în Transilv.) plasă. (Toate \~ iile de fructe.) 4. v. tip. 5. v. categorie. 6. fel, gen, mod, soi, specimen, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele \~ de silogisme ...)

Sursa : sinonime

 

spécie s. f. (sil. -ci-e), art. spécia (sil. -ci-a), g.-d. art. spéciei; pl. spécii, art. spéciile (sil. -ci-i-)

Sursa : ortografic

 

SPÉCI//E \~i f. 1) Categorie biologică fundamentală inferioară genului. 2) Ansamblu de organisme animale sau vegetale cu anumite trăsături și însușiri ereditare comune; soi. 3) Categorie de opere literare care constituie o subdiviziune. \~a genului epic. 4) Grup de ființe sau de obiecte caracterizate printr-o anumită însușire; soi; gen. [G.-D. speciei; Sil. -ci-e] /lat. species, it. specie, germ. Spezies, fr. espece

Sursa : NODEX

 

SPÉCIE s.f. 1. Subdiviziune a genului care cuprinde ființe cu trăsături și caracteristici comune. * Specie literară = clasă de opere grupate după un criteriu unitar, aparținând genului literar. 2. Soi, fel, varietate, categorie; speță. [Gen. -iei. / < lat. species - fel, înfățișare, cf. it. specie, fr. espèce].

Sursa : neologisme

 

SPÉCIE s. f. 1. subdiviziune a genului, de animale sau vegetale cu trăsături și caracteristici comune. o ~ literară = categorie de opere literare, grupate după criterii unitare, tematice sau formale, subordonată genului. 2. soi, fel, varietate, categorie (de ființe sau de lucruri). 3. (log.) noțiune care desemnează o clasă de obiecte cu aceleași însușiri esențiale din sfera genului. (< lat. species, după fr. espèce)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPECIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruSPECIE.

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei

... întrupat aspirațiile și simțirile unei întregi pături, pe care apoi a robit-o sieși. Din cele zise mai sus vedem clar că această specie de eminescieni luând fondul iau și forma corespunzătoare, deci până aicea nu se contrazic întru nimica cele spuse de noi în articolul trecut, ci tocmai ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ...

 

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a trăit el, și singura dată cînd regele a deșteptat din somn limba tăcutului clopot ca să-și vestească norodul că e mulțumit a fost atunci cînd a murit. Domnu' Hube era și el teuton, dar clopotul în viața lui a jucat cu totul un alt rol. El, în sunetul clopotului s-a deșteptat, în sunetul clopotului a mîncat și în sunetul clopotului a adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi e foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să zic așa, pîinea lui cotidiană. Și-apoi, ce-are a face dacă un lucru e adevărat sau nu, cînd el poate să deștepte curiozitatea cetitorului măcar o minută, sau poate avea aparența unui adevăr. Dacă baronul de MĂ¼nchhausen, de cinegetică memorie, care și-a petrecut cea mai mare parte din existență în lumea lighioanelor, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

... mai cu seamă când acel scriitor este un analist al vieții, căci nimic nu consolează mai mult de durerea vieții decât contemplarea ei obiectivă, sub specie aeternitatis . 4. Omul [...] din pricina tendinței de adaptare, caută veșnic să ajungă la o împăcare cu sine și cu împrejurările. Sensibilitatea exprimă natura intimă a ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală

... a vă da introducțiunea topografică a unui roman de călătorii și aventuri. Nicidecum ! Voiu să vă fac cunoștință pur și simplă cu o specie de oameni cari, mă prind, nu-și pot găsi semeni în niciunul din cele patru înghiuri ale pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ...

 

Marc Aureliu - Meditații

... Marc Aureliu - Meditaţii Meditații Meditația este o specie a liricii filozofice în care poetul exprimă profunde idei filozofice privitoare la legile tainice care guvernează universul, generând în sufletul poetului melancolie, tristețe ...

 

Mihai Eminescu - Epigrame (traduceri)

... Mihai Eminescu - Epigrame (traduceri) Epigrame Epigrama este o specie literară a genului liric, de proporții reduse, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre ...

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei Unul care a luptat contra prostiei de Paul Zarifopol Urâtă deosebit este moartea oamenilor veseli. Nu toți suntem deopotrivă vii; cei veseli sunt mai vii decât ceilalți. Moartea lor ne lovește cu revoltă și cu scârbă, ca paradoxele unui răutăcios stupid. Partea cea mai bună din viața lui Anatole France a fost lupta împotriva prostiei; și el a dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să arate categoric și prelung că sfârșitul era deplin. De la început chiar, amintirile acele se arătau a fi în contrazicere cu spiritul și talentul său. Pierre Noziere și Le Livre de mon ami sunt fabricate regretabile, care ne explică numai admirațiile lui neașteptate pentru visurile de guvernantă în menopauză ale lui Feuillet, pentru lirismul de cinovnici ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPECIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 454 pentruSPECIE.

SPECIAȚIE

SPECIÁȚIE s . f . Formare a unor specii noi de plante sau de animale ca urmare a unor procese biologice . [ Pr . : - ci -

 

ȚÂNȚAR

ȚÂNȚÁR^2 , țânțari , s . m . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din această populație . - Et . nec . ȚÂNȚÁR^1 , țânțari , s . m . Numele mai multor insecte din ordinul dipterelor , cu corpul și cu picioarele lungi ] si subțiri , cu aripi înguste , ale căror larve se dezvoltă la cele mai multe specii în ape stătătoare , iar adulții se hrănesc cu sânge , unele specii transmițând prin înțepături frigurile palustre , altele , în stare larvară , atacând culturile de ciuperci , varză , grâu etc . (

 

ANGORA

ANGÓRA s . f . Nume dat unor specii de animale ( capră , iepure , pisică ) cu păr lung și mătăsos ; p . ext . părul prelucrat al acestor specii de

 

CĂLIFAR

... migratoare acvatice , asemănătoare cu rațele și cu gâștele : una cu pene albe , negre sau ruginii ( Tadorna tadorna ) , cealaltă cu pene roșii - ruginii ( Tadorna ferruginea ) . 2. Specie

 

CRAB

... dat mai multor specii de animale crustacee marine , cu zece picioare , cu abdomenul scurt și îndoit sub cefalotoracele mare și turtit ; mai cunoscută este o specie

 

DARWINISM

DARWINÍSM s . n . Concepție evoluționistă , formulată de naturalistul englez Darwin , care explică originea și evoluția speciilor de animale și de plante prin transformarea treptată a altor specii care au trăit odinioară pe pământ , ca urmare a interacțiunii dintre variabilitate , ereditate , suprapopulație , lupta pentru existență și selecția

 

EPECIE

EPECÍE , epecii , s . f . Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de către indivizii altei

 

FIR

... introduse prin prep . " de " ) Fiecare dintre elementele , de forma unui fir ( 1 ) lung și subțire , care alcătuiesc părul , iarba etc . ; p . ext . exemplar dintr - o specie de plante erbacee de același fel ; ( în special ) floare dintr - o specie

 

FOREZIE

FOREZÍE , forezii , s . f . Transportare a indivizilor unei specii de către indivizii altei specii , fără ca între cele două organisme să existe relații de

 

GĂINĂ

... GĂÍNĂ , găini , s . f . Specie de pasăre domestică , crescută pentru carne și ouă ( Gallus domestica ) ; pasăre care face parte din această specie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...