Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SPERIAT, SPERIETOARE, SPERIETURĂ, STRECHEA, ÎNFIORA, ÎNFIORAT, ÎNFRICOȘAT, ÎNSPĂIMÂNTAT, AMENINȚĂTOR, BAU ... Mai multe din DEX...

SPERIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPERIÁ, spérii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de frică, de spaimă; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. * Expr. (Refl.) Se sperie și de umbra lui, se spune despre o ființă foarte fricoasă. 2. Tranz. A face ca o ființă sau un grup de ființe se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și fugă; p. restr. a stârni un animal din culcuș. * Expr. A-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul = a rămâne (sau a face rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face nu mai poată) adormi. 3. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare, frumusețe, calități). * Loc. adj. și adv. De speriat = ieșit din comun, uimitor; extraordinar. [Pr. : -ri-a] - Lat. *expavorere (< pavor).

Sursa : DEX '98

 

SPERIÁ vb. v. uimi, ului.

Sursa : sinonime

 

SPERIÁ vb. 1. a se teme, (înv.) a se stidi, (arg.) a se târși. (Nu \~ de nimic.) 2. v. îngrijora. 3. (prin Mold.) a se sâi. (Calul s-a \~.) 4. a (se) intimida, (rar) a (se) timora. (Îl \~ greutatea rolului.)

Sursa : sinonime

 

speriá vb. (sil. -ri-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. spérii, 3 sg. și pl. spérie (sil. -ri-e), 1 pl. speriém; ger. speriínd (sil. -ri-ind)

Sursa : ortografic

 

A SPERIÁ spérii tranz. A face se sperie. \~ lumea. * \~ cuiva somnul a alunga cuiva somnul. \~ lupul cu pielea oii a încerca zadarnic intimidezi pe cineva. [Sil. -ri-a] /<lat. espavorare

Sursa : NODEX

 

A SE SPERIÁ spérii intranz. A fi cuprins brusc de frică; a se înfricoșa. * Se sperie și de umbra lui se spune despre cineva foarte fricos. /<lat. espavorare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPERIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 251 pentruSPERIA.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ...

 

George Coșbuc - Rada

... fata, Dragul ia, dragul dă plata. Un sărut păcat să fie? Numai popa să nu-l știe, Că te sperie cu iadul M-ar putea speria

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea. Soru-sa și ea îndată La bărbatul său a spus, Și el, fără judecată, De frate-său n-au ascuns. Frăte-său la altul iară Să o spuie au putut Și așa mai toți aflară Și tot satul au știut. Deci cel ce găsește banii, Trăgînd c-urechea prin sat, Văzînd că știu și dușmanii De ceea ce s-a-ntîmplat, Pricepu că vestea asta ...

 

Ion Luca Caragiale - Diplomație

Ion Luca Caragiale - Diplomaţie Diplomație de Ion Luca Caragiale Mă-ntâlnesc cu amicul meu nenea Mandache pe trotuar, la berărie. — Salutare, nene Mandache. — Salutare, neică. — Ce stai așa pe gânduri? — Eu? pe gânduri? — Nu cumva te-a suprimat și pe dumneata? — Ei, aș!... — Te văz așa... distrat și cam nervos. — Nu, frate; aștept pe soția mea, și nu mai vine; am mare nerăbdare să văz dacă a reușit și acuma... Dacă reușește ș-acuma, halal să-i fie!... că ăla e un ciufut... — Cine e ciufut? — Nu-l cunoști! unul de la care vrem să cumpărăm niște case... Ă€ propos: de ce nu ne trimiți și nouă acasă Moftul român? — Ba vi-l trimiț bucuros. — Grozav îi place soției mele să-l citească... — Vi-l trimiț, nene Mandache; îl vrei pe un an ori pe șase luni? — Cum, pe un an ori pe șase luni? — Da, abonament. — Cum, abonament? — Nu zici că vrei să te abonezi? — Ce abonament, monșer? de la prieteni să ceri abonament?... Ce mare lucru! un număr mai mult ori mai puțin. — Cum, ...

 

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

... lăcomie): Mă apăr de moarte, monșer! * - Câți ani aveți? întreabă o domnișoară pe amicul nostru. - Doisp'ce, mamuazel! - Ei, aș! face domnișoara uimită. - Nu te speria, duduie, am doisp'ce ani numai p-o coastă! * Trenul de plăcere, care merge la Sinaia, se oprește în stația Buda. E foarte cald. O ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintașilor; caii voinici și aprinși joacă în hamuri și ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile. Tinerii, rumeni și nădușiți, cu zăbunele și cu cămășile deschiate, cu hamurile pe după gât, călări pe rotașii din stînga, dau chiote în goana cailor; iar dacă căruța le e greu încărcată și roatele abia li se învârtesc în osii, ei cântă prelung Mumă dragă, mumă, Dine,Dine,Constantine, or Ghiță,Ghiță,Cătănuță, bătând cu călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș- ...

 

Ion Luca Caragiale - Lună de miere

Ion Luca Caragiale - Lună de miere Lună de miere de Ion Luca Caragiale Pe-nserate, după o zi foarte calduroasă, aștept într-o stație mică de pe linia Brașov—Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua; n-am vreme s-aleg:trenul pleacă-ndată. M-am suit, a fluierat, pornește. E foarte cald în vagon și lume multă mai ales în coridor, unde se-vorbește tare în mai multe limbi, și miroase strajnic a funingine de lignit amestecat cu trabuco popular. Intru într-un compartiment, unde văd loc gol; îmi pun sacul în plasa de sus și m-așez într-un colț lângă ușă. În compartimentul meu, sunt deocamdată numai două persoane, alături pe bancheta din potrivă, în colțul opus, de lângă fereastra vagonului. Deși lampa îmbrobodită aruncă o lumină foarte slabă și nu pot distinge figurile, înțeleg după siluete că e o pereche tânără, un domn și o damă, cari șoptesc foarte încet; cât de încet însă, și cu toată uruitura ritmată a roatelor, cari sfârâie acum ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

Ion Luca Caragiale - Luna de miere Luna de miere de Ion Luca Caragiale Pe-nserate, după o zi foarte călduroasă, aștept într-o stație mică, de pe linia Brașov - Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua; n-am vreme s-aleg: trenul pleacă-ndată. M-am suit, a fluierat, pornește. E foarte cald în vagon și lume multă mai ales în coridor, unde se vorbește tare în mai multe limbi, și miroase strașnic a funingine de lignit amestecat cu trabuco popular. Întru într-un compartiment, unde văd loc gol; îmi pun sacul în plasa de sus și m-așez într-un colț lângă ușă. În compartimentul meu, sunt deocamdată numai două persoane, alături pe bancheta din potrivă, în colțul opus, de lângă fereastra vagonului. Deși lampa îmbrobodită aruncă o lumină foarte slabă și nu pot distinge figurile, înțeleg după siluete că e o pereche tânără, un domn și o damă, care șoptesc foarte încet; cât de încet însă, și cu toată uruitura ritmată a roatelor, care sfârâie acum ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

Emil Gârleanu - Întâmplarea Întâmplarea de Emil Gârleanu Cum se întorsese de la târg, porunci să i se facă un ceai, îl înjumătăți cu rom, îl dădu de dușcă și se culcă. A doua zi îl găsiră mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să scoată o șoaptă. După părerea tuturor, întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea într-un pâlc de oameni, dimineața: — A murit boierul. Iaca, l-a găsit întins în pat, fără suflare. Și doar aseară, când s-a coborât din trăsurică, a vorbit cu mine: om ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSPERIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruSPERIA.

Zaharia Capitol 1

Zaharia Capitol 1 Hagai 2 Zaharia Capitol 1 1 În luna a opta, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 2 ,,Domnul S`a mîniat foarte tare pe părinții voștri. 3 Spune-le dar: Așa vorbește Domnul oștirilor: ...Întoarceți-vă la Mine, zice Domnul oștirilor: și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice Domnul oștirilor.... 4 Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: ...Așa vorbește Domnul oștirilor: ...Întoarceți-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!... Dar n`au ascultat și n`au lut aminte la Mine, zice Domnul.`` 5 ,,Unde sînt acum părinții voștri? Și puteau proorocii să trăiască vecinic? 6 Totuș cuvintele Mele și poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n`au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s`au întors, și au zis: ,,Domnul oștirilor ne -a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile și faptele noastre!`` 7 În a două zeci și patra zi a lunii a unsprezecea, care ...

 

Rut Capitol 3

Rut Capitol 3 Rut 2 Rut Capitol 3 1 Soacră-sa Naomi i -a zis: ,,Fiica mea, aș vrea să-ți dau un loc de odihnă, ca să fii fericită. 2 Și acum Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vînture la noapte orzurile în arie. 3 Spală-te și unge-te, apoi îmbracă-te cu hainele tale, și pogoară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, pînă va isprăvi de mîncat și de băut. 4 Și cînd se va duce să se culce, înseamnă-ți locul unde se culcă. Apoi du-te, descopere -i picioarele, și culcă-te. Și el însuș îți va spune ce să faci.`` 5 Ea i -a răspuns: ,,Voi face tot ce ai spus.`` 6 Rut s`a pogorît la arie, și a făcut tot ce poruncise soacră-sa. 7 Boaz a mîncat și a băut, și inima -i era veselă. S`a dus și s`a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i -a descoperit ...

 

1 Samuel Capitol 21

1 Samuel Capitol 21 1 Samuel 20 1 Samuel Capitol 21 1 David s`a dus la Nob, la preotul Ahimelec, care a alergat speriat înaintea lui, și i -a zis: ,,Pentruce ești singur și nu este nimeni cu tine?`` 2 David a răspuns preotului Ahimelec: ,,Împăratul mi -a dat o poruncă și mi -a zis: ,Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimet și de porunca pe care ți-am dat -o.` Am hotărît un loc de întîlnire cu oamenii mei. 3 Acum ce ai la îndemînă? Dă-mi cinci pîni, sau ce se va găsi.`` 4 Preotul a răspuns lui David: ,,N-am pîne obicinuită la îndemnă, ci numai pîne sfințită; doar dacă oamenii tăi s`au ferit de împreunarea cu femei!`` 5 David a răspuns preotului: ,,Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile decînd am plecat, și toți oamenii mei sînt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșt azi de acela care o va face.`` 6 Atunci preotul i -a dat pînea sfințită, căci nu era ...

 

2 Imparati Capitol 19

... s`au dus dar la Isaia. 6 Și Isaia le -a zis: ,,Iată ce să spuneți stăpînului vostru: ,Așa vorbește Domnul: ,Nu te speria de cuvintele pe cari le-ai auzit și prin cari M`au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. 7 Voi pune în el un duh care îl ...

 

Neemia Capitol 6

Neemia Capitol 6 Neemia 5 Neemia Capitol 6 1 Nu pusesem încă ușile porților cînd Sanbalat, Tobia, Gheșem, Arabul, și ceilalți vrăjmași ai noștri au auzit că zidisem zidul și că n`a mai rămas nicio spărtură. 2 Atunci Sanbalat și Gheșem au trimes să-mi spună: ,,Vino, și să ne întîlnim în satele din valea Ono. Își puseseră de gînd să-mi facă rău. 3 Le-am trimes soli cu următorul răspuns: ,,Am o mare lucrare de făcut, și nu pot să mă pogor; cît timp l-aș lăsa ca să vin la voi, lucrul ar înceta.`` 4 Mi-au făcut în patru rînduri aceeaș cerere, și le-am dat acelaș răspuns. 5 Sanbalat mi -a trimes solia aceasta a cincea oară prin slujitorul său, care ținea în mînă o scrisoare deschisă. 6 În ea era scris: ,,Se răspîndește zvonul printre popoare, și Gașmu spune că tu și Iudeii aveți de gînd să vă răsculați, și că în acest scop zidești zidul. Se zice că tu vei ajunge împăratul lor, 7 și că ai pus chiar prooroci, ca să te numească la Ierusalim împărat al lui Iuda. Și acum lucrurile acestea vor ...

 

Eclesiastul Capitol 12

Eclesiastul Capitol 12 Eclesiastul 11 Eclesiastul Capitol 12 1 Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereței tale, pînă nu vin zilele cele rele și pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``; 2 pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinții), căci s`au împuținat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii); 4 pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5 te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abea se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata dela fîntînă; 7 pînă ...

 

Isaia Capitol 8

Isaia Capitol 8 Isaia 7 Isaia Capitol 8 1 Domnul mi -a zis: ,,Ia o tablă mare, și scrie pe ea, așa ca să se înțeleagă: ,Grăbește-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii.`` 2 Am luat cu mine niște martori vrednici de credință: pe preotul Urie, și pe Zaharia, fiul lui Berechia. 3 M`am apropiat de proorociță. Ea a zămislit, și a născut un fiu. Apoi Domnul mi -a zis: ,,Pune -i numele Maher-Șalal-Haș-Baz.`` (Grăbește de prădează, aruncă-te asupra prăzii.) 4 Căci înainte ca să știe copilul să spună: ,,Tată!`` și ,,mamă!`` se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogățiile Damascului și prada Samariei.`` 5 Domnul mi -a vorbit iarăș, și mi -a zis: 6 ,,Pentrucă poporul acesta a disprețuit apele din Siloe cari curg lin, și s`a bucurat de Rețin și de fiul lui Remalia, 7 iată, Domnul va trimete împotriva lor apele puternice și mari ale Rîului (Eufrat), adică pe împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieși din albia lui, și se va vărsa peste malurile lui; 8 va pătrunde în Iuda, ...

 

Isaia Capitol 13

Isaia Capitol 13 Isaia 12 Isaia Capitol 13 1 Proorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoț. 2 Ridicați un steag pe un munte gol, înălțați glasul spre ei, faceți semne cu mîna, ca să vină la porțile asupritorilor! 3 ,,Am dat poruncă sfintei Mele oștiri-zice Domnul-am chemat pe vitejii Mei la judecata mîniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea.`` 4 Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care va da lupta. 5 Ei vin dintr`o țară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul și uneltele mîniei Lui vor nimici tot pămîntul. 6 Gemeți! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7 De aceea toate mînile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8 Ei sînt năpădiți de spaimă; îi apucă chinurile și durerile; se zvîrcolesc ca o femeie în durerile nașterii, se uită unii la alții încremeniți; fețele lor sînt roși ca focul. 9 Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mînie și urgie aprinsă, care va preface tot pămîntul în pustiu, și va ...

 

Isaia Capitol 31

Isaia Capitol 31 Isaia 30 Isaia Capitol 31 1 Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai și se încred în mulțimea carălor și în puterea călăreților, dar nu privesc spre Sfîntul lui Israel, și nu caută pe Domnul! 2 Dar și El, este înțelept și aduce nenorocirea, și nu Își ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi, și împotriva ajutorului celor ce săvîrșesc nelegiuirea. 3 Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, și caii lui sînt carne nu duh. Doar mîna să-Și întindă Domnul, și ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, și vor pieri cu toții. 4 Căci așa mi -a vorbit Domnul: ,,Cum mugește leul și puiul de leu asupra prăzii, în ciuda tuturor păstorilor strînși împotriva lui, și nu se înspăimîntă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, așa Se va pogorî și Domnul oștirilor să lupte pe muntele Sionului și pe dealul lui. 5 Cum își întind păsările aripile peste puii lor, așa va ocroti Domnul oștirilor Ierusalimul, îl va ocroti și -l va izbăvi, îl va cruța și -l va mîntui.`` 6 ,,Întoarceți-vă la Acela de ...

 

Ieremia Capitol 7

... lipsă de loc. 33 Trupurile moarte ale acestui popor vor fi hrana păsărilor cerului și a fiarelor pămîntului; și nimeni nu le va speria. 34 Voi face astfel să înceteze în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului, strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cîntecele mirelui și cîntecele ...

 

Ieremia Capitol 30

... lor, și împăratului lor David, pe care li -l voi scula. 10 De aceea, nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul; și nu te speria, Israele! Căci te voi izbăvi din țara cea depărtată, și îți voi izbăvi sămînța din țara în care este roabă; Iacov se va întoarce iarăș ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPERIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruSPERIA.

SPERIAT

... SPERIÁT^2 , - Ă , speriați , - te , adj . Cuprins de frică ; înspăimântat , înfricoșat . V. speria . SPERIÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) speria ; sperietură ( 1 ) . 2. ( În superstiții ) Sperietură ( 2 ) . [ Pr . : - ri - at . - Pl . : ( m . , în loc . vb . ) sperieți ] - V. speria

 

SPERIETOARE

... SPERIETOÁRE , sperietori , s . f . Persoană , lucru care sperie ; spec . obiect , momâie , morișcă etc . pentru speriat păsările dăunătoare culturilor . [ Pr . : - ri - e - ] - Speria

 

SPERIETURĂ

... SPERIETÚRĂ , sperieturi , s . f . 1. Speriat ^1 ( 1 ) ; spaimă . 2. ( În superstiții ) Boală provenită din spaimă ; speriat ^1 ( 2 ) . [ Pr . : - ri - e - ] - Speria

 

STRECHEA

STRECHEÁ , strechez , vb . I . Intranz . ( Despre animale ) A porni în goană , speriat ( sau ca speriat ) de streche ; fig . ( despre oameni ) a se purta ciudat , a da semne de alienație ; a

 

ÎNFIORA

... Tranz . și refl . 1. A face ca cineva să fie cuprins sau a fi cuprins de fiori ; a ( se ) speria , a ( se ) înfricoșa . 2. A suferi sau a face pe cineva să sufere o impresie adâncă , a ( se ...

 

ÎNFIORAT

ÎNFIORÁT , - Ă , înfiorați , - te , adj . 1. Cuprins de fiori ; speriat , înfricoșat . 2. Emoționat , tulburat . [ Pr . : - fi -

 

ÎNFRICOȘAT

ÎNFRICOȘÁT , - Ă , înfricoșați , - te , adj . Cuprins de frică ; speriat ^2 , înspăimântat , îngrozit , înfricat . V.

 

ÎNSPĂIMÂNTAT

ÎNSPĂIMÂNTÁT , - Ă , înspăimântați , - te , adj . Cuprins de spaimă ; îngrozit , înfricoșat , speriat ^2 . - V.

 

AMENINȚĂTOR

AMENINȚĂTÓR , - OÁRE , amenințători , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) Care amenință , care sperie , care îngrozește . - Amenința + suf . -

 

BAU

BAU interj . Cuvânt cu care se sperie , de obicei în glumă , copiii . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...