Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:WHITE-SPIRIT, SPIRITUALISM, DUH, MORAL, SPIRITUAL, ÎNTREPRINZĂTOR, ȘABLONARD, ȘAMANISM, ACOMERCIAL, ACREALĂ ... Mai multe din DEX...

SPIRIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÍRIT, spirite, s.n. I. 1. Factor ideal al existenței (opus materiei); conștiință, gândire; p. ext. minte, rațiune, intelect. ** Inteligență, deșteptăciune, istețime; capacitate de imaginație, fantezie. * Expr. (Om) de (sau cu) spirit = (om) cu minte ageră, inteligent; (om) spiritual, cu umor. ** (În filozofia idealistă și în concepțiile mistico-religioase) Element considerat ca factor de bază al universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul (1). ** (În concepțiile religioase) Ființă imaterială, supranaturală, duh; (în superstiții) stafie, strigoi, fantomă. 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale, de caracter etc. * Spirit universal (sau enciclopedic) = persoană care posedă cunoștințe (și se manifestă) în foarte multe domenii. 3. (La pl.) Societatea în întregul ei, oamenii considerați ca purtători ai unor idei, ai unor preocupări intelectuale; opinie publică. 4. Mod, fel de a gândi, de a se manifesta; părere, concepție împărtășită de un grup de oameni, de o colectivitate. * Loc. prep. În spiritul... = în concordanță cu... 5. Caracter specific, trăsătură caracteristică a ceva. ** Sensul real a ceva. Spiritul legilor. 6. Înclinare, pornire, tendință care determină felul de a fi, de a gândi, de a se manifesta al cuiva. 7. Glumă, anecdotă, banc. II. Semn grafic în scrierea greacă, care, adăugat unui sunet, arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al aspirației. - Din lat. spiritus, it. spirito.

Sursa : DEX '98

 

SPÍRIT s. v. aer, alcool, chip, etanol, fel, gen, manieră, mod, răsuflare, respirație, sens, spirt, suflare.

Sursa : sinonime

 

SPÍRIT s. 1. v. gândire. 2. (FILOZ.) duh, suflet. (Spirit și materie.) 3. v. suflet, (Transilv. și Bucov.) bleasc. (I-a ieșit spiritul.) 4. v. duh. 5. v. minte. 6. deșteptăciune, v. inteligență. 7. suflet. (Spiritul poporului român.) 8. specific. (Spiritul limbii noastre.) 9. (la pl.) v. opinie publică. 10. duh, haz, umor, (fig.) piper, sare. (Glumă plină de spirit.) 11. v. anecdotă. 12. v. fantomă. 13. (LINGV.) spirit lin = (înv.) psili.

Sursa : sinonime

 

spírit s. n., (persoane, duhuri, glume, semne grafice) pl. spírite

Sursa : ortografic

 

SPÍRIT \~e n. 1) Factor ideal al existenței, principiu imaterial interpretat ca fiind produs superior al activității creierului omenesc; conștiință; gândire; duh. 2) Rezultat al activității creierului omenesc; minte; rațiune; intelect. 3) Capacitate intelectuală; aptitudine de imaginare; istețime a minții; deșteptăciune; talent; inteligență. * \~ inventiv ingeniozitate. (Om) cu (sau de) \~ a) (om) cu mintea ageră; b) (om) spiritual, cu umor. 4) Factură psihică și morală; fire; caracter; natură. \~ progresist. \~ critic. * \~ universal (sau enciclopedic) persoană care posedă cunoștințe multiple în diverse domenii. Prezență de \~ însușire de a se orienta imediat într-o situație neașteptată. În \~ul vremii așa cum dictează actualitatea. \~ul limbii specific prin care se caracterizează o limbă. În \~ul legii respectând legea. 5) Persoană considerată sub raportul activității sale intelectuale. \~e mari. 6) Modalitate de gândire sau de comportare care constituie esența unei persoane. 7) Opinie publică; părere a colectivității. 8) Factor imaterial, identificat cu divinitatea și opus materiei; duh. 9) rel. Ființă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; stafie; vedenie; nălucă; fantomă. 10) (în superstiții) Suflet al unui mort; duh; strigoi; stafie. 11) la pl. Vorbă de duh; banc; anecdotă. * A face \~e a spune glume; a glumi. /<lat. spiritus, fr. esprit, germ. Spiritus

Sursa : NODEX

 

SPÍRIT s.n. I. 1. Factor ideal al existenței (opus materiei); totalitatea facultăților intelectuale; rațiune, intelect; conștiință. 2. Inteligență; imaginație. 3. (În superstiții) Ființă imaterială, supranaturală. 4. Mod, fel de manifestare, de gândire. 5. Glumă, anecdotă. ** Vorbă de duh; ironie. ** A face spirite = a glumi. 6. Caracter specific a ceva. ** Sensul real a ceva. II. Semn grafic în scrierea greacă, care arată cum se pronunță din punctul de vedere al aspirației sunetul căruia i se adaugă. [< lat. spiritus, cf. it. spirito, fr. esprit].

Sursa : neologisme

 

SPÍRIT s. n. I. 1. totalitatea facultăților intelectuale; rațiune, intelect; conștiință. * persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale, al însușirilor morale de caracter etc. 2. inteligență; imaginație. 3. (în concepțiile religioase) ființă imaterială, supranaturală. 4. mod, fel de manifestare, de gândire. o în ?l = potrivit cu... 5. glumă, anecdotă; vorbă de duh. o a face ? = a glumi. 6. caracter specific a ceva. II. semn grafic în scrierea greacă, care arată cum se pronunță, din punctul de vedere al aspirației, sunetul căruia i se adaugă. (< lat. spiritus, it. spirito)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPIRIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 290 pentruSPIRIT.

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească

Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească Spiritul critic în cultura românească de Garabet Ibrăileanu Prefață (la ediția I) Prefață (la ediția a II-a) Momentele introducerii culturii apusene, înainte de veacul al XIX-lea Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare în Moldova Amestec de curente contradictorii: G. Asachi Evoluția spiritului critic - Locul "Junimii" în această evoluție Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Primul junimist: Costache Negruzii Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Eminescu Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Socialiștii Spiritul critic în Muntenia - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Spiritul critic în Muntenia - Critica socială extremă: Caragiale

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... au pus-o dulgherii la tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 â ... ale istoriei Engliterii. Viteaz, onest, devotat regilor săi și neamului său; căpitan vestit în războaie, iscusit diplomat în timp de pace; om înzestrat cu un spirit tot atât de înalt pe cât îi era inima de bună și de bărbată — astfel a fost sir John Falstaff, încât despre ... ieftin dicționar! De aceea băiatul procopsit al lui Papuca stă ca colegul său, Nastratin-fiul, cu ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul ... amenințe o primejdie, să-l tulbure cineva de la traiul cel bun, de la plăcerile sau speranțele lui, o glumă vie, dictată de prezența de spirit cea mai sigură de ea însăși, parează îndată lovitura îndreptată contra bătrânului epicurian. El se învăluiește în ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă ... aceluiași individ, un artist și un învățat. Când se întâmplă aceasta, ne găsim în fața unei armonii excepțional prețioase: ni se oferă, în un asemenea spirit cu posibilități atât de diverse, un aparat de deosebită delicatețe întru cunoașterea lumii. Înțelegeam mai sus, sub numele de învățat, capacitatea de a observa ... stimula vocația de o rară desăvârșire a istoricului Călinescu. Discuția informațiilor este scrupulos erudită; reconstituirea istorică o înalță, cu pătrundere de artist, un spirit care nu face un pas fără controlul delicat, precis, de izvoare. Cum era de așteptat, mahalaua literaților și semiliteraților a îmbâcsit amintirea lui ... încât unei așa minuni de om să-i trimită în urmă un vrednic povestitor. Această Viață a lui Mihai Eminescu îmi pare, în spirit

 

Ion Luca Caragiale - Reacțiunea

... supremă încordare, și, trezit dintr'un vis chaotic, răcneam ca un apucat: Jos Reacțiunea! A trecut vreme, și spiritul de examen, - aces fatal spirit, care ne'mpinge să știm mai mult, poate, decât ne trebue - vierme nenorocit care roade cu tenacitate rădăcinile credințelor - începu să găunoșeze bazele giganticei mele ...

 

Ion Luca Caragiale - Ruga spiritistului

... Luca Caragiale - Ruga spiritistului Ruga spiritistului de Ion Luca Caragiale Dedicată d-lui B. P. Hăsdeu, prezidentul Primei Societăți spiritiste Române, de un Inițiat Tu, spirit coborât din cer, Înalță al meu suflet, Să-mpodobesc c-un adevăr Macabrul meu resuflet; Să mă despart din timpul meu Și, spirit, să fiu altul, Și să mă văz râzând mereu, Râzând din tot înaltul. Cel lut, acum nensuflețit, Rămas fără de limbă, să-l văz un ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

... poporului său, cu toate finețele și tainele ei, posedă, prin chiar aceasta, spiritul specific al poporului său. Cine nu cunoaște cum trebuie nu posedă acest spirit. Patriotismul nu poate ține loc de spirit specific, pe care îl poate avea și un nepatriot și chiar un dușman al patriotismului. Firește, însă, că un om pătruns de spiritul poporului său ... dar aceasta e un efect.) * Eminescu! Poezia lui Eminescu, întruparea celei mai puternice influențe străine și în același timp a celui mai pronunțat spirit specific național, ilustrează admirabil teza noastră. Niciodată o influență străină n-a fost mai potrivită, mai adecvată -- s-ar putea zice. Pesimistul, reacționarul ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... în liberali, în greco-bulgărime, hibrizii sterpi și pernicioși, ființe dezagregate și căzute într-un individualism distrugător de state; sau, cu o frapantă formulă de spirit regional moldovean: masa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Ia un băiat de bulgar, trimite-l la Paris și rezultatul chimic e ... rutinată. Fizionomia istoricului literar G. Călinescu înviorează neașteptat aspectul studiilor istoric-estetice în țara aceasta. Această Viață a lui Eminescu îmi pare, în spirit cercetător și învățătură, în pătrundere artistică și talent literar, una din cele mai reușite cărți românești. Astăzi, Călinescu urmează cum a început. Aceeași ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ...

 

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești

... putut spune despre Voltaire că a fost magazinul de idei al veacului său, Martial poate fi considerat ca cel mai imens rezervoriu de spirit al tuturor secolelor. N-a existat scriitor, celebru sau obscur, să nu împrumute de la el o idee sau o formă. MoliÄ�re ... seamă. Perfecțiunea acestui gen pare că aparține acelei civilizații foarte înaintate și vecine cu decadența și sclavia. În astfel de epoci, fiecare voiește să aibă spirit și succes ușor. Nimeni nu se oprește la o lucrare obositoare. Singura calitate a scriitorului este să distreze și să nu fie ridicol ... înfrânge îndrăzneala lor și scaldă, În zăpezile Daciei, calul său alb de spume El redă templele zeilor, moravurile popoarelor și sabiei pace! Martial, al cărui spirit sarcastic făcea spaima și deliciul contemporanilor săi, a scris totuși nenumărate madrigale. Voi cita unul foarte delicat (90, cartea XI): Intacta quare mittis ... le adora deopotrivă. Cred că autorii antologiei n-au publicat epigramele cele mai bune, nici ale lui Ionel, nici ale lui Mircea Pavelescu, al cărui spirit e scânteietor și malițios. Cred că definiția pe care o dă dl Șerban Cioculescu epigramei e mai exactă decât a dlor Crevedia și ...

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

... îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru ... Mai lesne-i de găsit o rimă, Decât cinci lei la un amic! Post scriptum: Am scris cinci lei pentru contrast, Dar eu fiind un spirit vast Și cu capriții de-mpărat... Îmi trebui suma la pătrat. Bancherul și-a curmat jocul, a citit, a râs ... punctele mai pe i. Am crezut să-l mulțumesc cu aceste versuri: Ești om de duh, dar ce folos Că pe poet apreciezi, Deși ești spirit luminos, Nu eclerezi! Pe românește: Nu pui banii jos? Bancherul, însă, urma să câștige la Ă©cartĂ©, și să mă acopere de elogii; însă nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPIRIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentruSPIRIT.

WHITE-SPIRIT

... WHITE - SPIRIT - SPIRIT s . n . Produs obținut la distilarea petrolului brut , întrebuințat ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor . [ Pr . : uáit - spirit

 

SPIRITUALISM

SPIRITUALÍSM s . n . Doctrină filozofică , opusă materialismului , care consideră că factorul de bază al Universului este spiritul ( materia fiind un simplu produs al spiritului ) sau că spiritul există independent de materie . V. idealism . [ Pr . : - tu -

 

DUH

... DUH , duhuri , s . n . 1. ( În superstiții ) Ființă supranaturală , imaterială ; arătare , strigoi , stafie . 2. Suflet , spirit ( al unei ființe ) . 3. Capacitate intelectuală , minte , inteligență ; umor , spirit

 

MORAL

... care se referă la morală ; etic ; care este conform cu morala ; cinstit , bun ; moralicesc . 2. Care aparține psihicului , spiritului , intelectului , care se referă la psihic , spirit sau intelect ; spiritual , intelectual . II. S . n . 1. Ansamblul facultăților sufletești și spirituale . 2. Stare afectivă , dispoziție sufletească temporară care privește puterea , dorința , fermitatea de ...

 

SPIRITUAL

... a constituit una dintre sursele jazului . [ Pr . : spírituăl ] - Cuv . engl . SPIRITUÁL^1 , - Ă , spirituali , - e , adj . 1. Care aparține spiritului ( I 1 ) , privitor la spirit

 

ÎNTREPRINZĂTOR

... ÎNTREPRINZĂTÓR , - OÁRE , întreprinzători , - oare , adj . Care are spirit

 

ȘABLONARD

... ȘABLONÁRD , - Ă , șablonarzi , - de , adj . Lipsit de originalitate , de spirit

 

ȘAMANISM

ȘAMANÍSM s . n . Religie animistă , primitivă , care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr - un ritual special , manifestat prin extaz religios , prin dansuri și prin formule magice , practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei , de diverse triburi de eschimoși și de indieni din America de Nord , din America de Sud , din Indonezia și din

 

ACOMERCIAL

... ACOMERCIÁL , - Ă , acomerciali , - e , adj . ( Despre atitudini , manifestări ) Care este lipsit de spirit

 

ACREALĂ

... s . f . 1. Proprietatea de a fi acru ; gust acru , înțepător ; acrime . 2. ( Concr . ) Mâncare , băutură cu gust acru . 3. Fig . Stare de spirit

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...