Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRIGA, TĂIA, AUZI, AVEA, BĂLĂCĂRI, CÂND, CÂRC, CICĂ, FACE, LOC ... Mai multe din DEX...

SPUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÚNE, spun, vb. III. Tranz. 1. A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. * Expr. Ce-ți spuneam eu! = ai văzut a fost așa cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formulă care exprimă mirarea, neîncrederea. ** Fig. A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). Nu-ți spune nimic lucrul acesta? * Expr. A-i spune cuiva inima = a avea o intuiție, a intui, a presimți. ** Fig. (Pop.) A exprima ceva prin cântec; a cânta. 2. A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ** (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. Ce spun ziarele? ** A recita. 3. A destăinui, a mărturisi ceva cuiva. ** A pârî, a denunța pe cineva. 4. A explica cuiva un lucru, a lămuri pe cineva. 5. A numi; a porecli. ** Refl. impers. A se obișnui, a se zice într-un anumit fel. - Lat. exponere.

Sursa : DEX '98

 

A spunea tăcea

Sursa : antonime

 

SPÚNE vb. v. apărea, arăta, chema, citi, cânta, evoca, executa, indica, interpreta, intona, ivi, înfățișa, numi, parcurge, predica, prezenta, propaga, propovădui, răspândi, veni.

Sursa : sinonime

 

SPÚNE vb. 1. a vorbi, a zice, (pop.) a cuvânta, a glăsui, a grăi, (înv.) a vorovi. (\~-i înainte, nu te sfii!) 2. a rosti, a vorbi, a zice, (pop.) a cuvânta, a glăsui, a grăi, (înv.) a glăsi, (depr.) a debita. (\~ numai prostii.) 3. v. arăta. 4. v. afirma. 5. v. zice. 6. a face, a zice. (El \~: - Nu vreau!) 7. v. transmite. 8. v. povesti. 9. v. destăinui. 10. v. recita. 11. v. susține. 12. a se afirma, a se auzi, a se șopti, a se vorbi, a se zice, a se zvoni, (înv. și reg.) a (se) suna, (reg.) a se slomni. (Se \~ a plecat.) 13. v. scoate. 14. v. pronunța. 15. v. supranumi. 16. v. numi. 17. a susține. (Ce \~ savantul în această carte?) 18. v. presupune. 19. v. conține. 20. v. semnifica. 21. v. denunța. 22. v. porunci. 23. v. obiecta.

Sursa : sinonime

 

spúne vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spun, 1 pl. spúnem, 2 pl. spúneți; conj. prez. 3 sg. și pl. spúnă; ger. spunând; part. spus

Sursa : ortografic

 

A SPÚNE spun 1. tranz. 1) A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice. \~ adevărul. \~ pe de rost. * \~ drept a spune adevărul. Cine ar fi putut \~ cine ar fi putut creadă. A nu \~ nici cârc a nu scoate nici o vorbă. \~ verde în față (sau în ochi) a da adevărul pe față, fără ocolișuri. A-i \~ cuiva inima a presimți. După cum se \~ cu alte cuvinte. \~ povești a comunica lucruri ireale. 2) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a zice; a cânta; a interpreta. 3) (pe cineva cuiva) A prezenta ca vinovat de înfăptuirea unor acțiuni reprobabile ținute în taină, dând în vileag cu intenții rele; a pârî; a denunța. 2. intranz. A purta numele; a se numi; a se chema. Cum îți \~? /<lat. exponere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SPUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1510 pentru SPUNE.

Vasile Alecsandri - Spune, mândro

... Vasile Alecsandri - Spune, mândro Spune, mândro, mergi, nu mergi? Din două una să-ți alegi Spune, mândro, vrei, nu vrei? Că colea mă roagă trei. Aide, mândro, să fugim, Unde-om putea să trăim, Că satul ni s-a mărit ...

 

Alexandru Macedonski - De-mi spui...

Alexandru Macedonski - De-mi spui... De-mi spui... de Alexandru Macedonski Publicată în Contemporanul , I, 5, septembrie 1881, p. 180, datată: "1881, aug. în 23", semnată Luciliu. De-mi spui cine-a dat viața întâiului atom, De-mi spui de unde vine pe lume întâiul om, De-mi spui unde să află ființa prea putinte Ce lumea a creat-o zicând două cuvinte, De-mi spui de ce e lumea și care-i ținta sa, De ce se mișcă totul și-n veci se va mișca, De-mi spui aceste toate, atunci m-apuc și eu Să-ți spun cam unde este și cum e

 

Ienăchiță Văcărescu - Spune, inimioară, spune

... Ienăchiţă Văcărescu - Spune, inimioară, spune Spune, inimioară, spune de Ienăchiță Văcărescu Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune ? Arată ce te muncește ? Ce boală te chinuiește ? Fă-o cunoscută mie, Ca să-ți caut dohtorie. Te rog, fă-mă ...

 

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei

... Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aş spune ei Basmul ce i l-aș spune ei de Mihai Eminescu O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă, Tu roșești ... Vino dar, palidă zână, Pune fața pe-al meu piept, Gâtul tău pe brațu-mi drept, Tu, a ochilor lumină, Mă iubești, tu? Spune drept! Mă iubești! Surâzi șireată Și îți pleci ochii în jos! O, lumină prea curată, De-ai cunoaște vreodată Sufletul meu dureros; De ai ști ... ta ­ tu m-ai privi, Cu durere mi-ai zâmbi, Eu, jucându-mă cu salba De pe sânii-ți, aș vorbi. Și ți-aș spune, a mea iubită, Că de mult eu te-am cătat; În cărarea tăinuită, Prin dumbrava înverzită, Ori prin codrii cei de brad, Lângă ...

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... Ion Luca Caragiale - Căldură mare Căldură mare de Ion Luca Caragiale 1899 Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Subt arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz'. Un domn ... acasă? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la țară. D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Nu pot, domnule. D.: De ce? F.: E încuiată odaia. D.: Bate-i, să deschidă. F.: Apoi, a ... Eu. F.: Numele dv.? D.: Destul atâta! mă cunoaște dumnealui... suntem prieteni... F.: Bine, domnule. D.: Ai înțeles? F.: Am înțeles. D.: A!... Spune-i că să ne-ntâlnim negreșit. F.: Unde? D.: Știe dumnealui... Da' să vie neapărat. F.: Când? D.: Când o putea. F.: Prea bine. D ... dumnealui... Așa să-i spui. F.: Bine, domnule. Domnul pleacă... Feciorul dă să-nchiză... Domnul se-ntoarce. D.: A!... știi ce? nu-i spune nimic, fiincă poate nu ții minte exact persoanele. Trec eu mai bine deseară să-i spui... La câte vine d. Costică seara la masă? F ...

 

Ion Creangă - Acul și barosul

... de oale". Măi pușchiule! Ia să vedem, ce ai făcut tu mai mult decât noi? — Ce am făcut și ce fac, îndată ț-oiu spune. Ca să nu lungesc vorba, hainele bărbătești și femeiești, din creștet până în tălpi, și alte nenumărate lucruri frumoase și scumpe, fără de mine nu ... de fân nu vrei să te puie, mititelule? — Nici în stogul de fân, dar nici trântit într-un ungher al ferăriei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva în mână decât ferarul? — Ia ascultă, te prea întreci cu șaga, piciule! Dacă șezi la cinste, și toți îngrijesc ... puștile, tunurile și alte lucruri nenumărate, așa-i că n-ar fi, de nu eram eu? Tu îmi spui de haine frumoase; eu ț-oiu spune de casă, de sapă, de secere, de coasă și de plug. Tu îmi spui mai mult de frumos, eu ț-oiu spune de cele neapărat trebuincioase. — Mă faci să te-apuc iar la scărmănat, moșule baros. Haine i-au trebuit omului întâi, căci nu era să ...

 

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... sânul poporului român un număr nenumărat de acești răsucitori de vorbe, care de care mai viteaz la limbă și mai vrednic a-ți spune dela obraz că la nămiez e noapte. Când, în viața practică, avocatul are să ia dela badea Mușat, atunci două și cu două fac nouă ... mare partid. - Ce-i de făcut cu avocatul ăsta ? ne întrebarăm noi atunci; și ca să scăpăm de tâcâitură, ne hotărîrăm a-i spune astăzi ca Mușat: De ! domnule avocat, o fi și cum zici dumneata. * Acum, lăsând de-o parte povestea înțeleptului Mușat, să vorbim mai puțin glumeț ... Este Centrul un mare partid sau nu ? Dacă ar fi mare, buzumflarea Presei n'ar avea înțeles: vorbele noastre nu l-ar micșora; orice am spune noi, el ar rămâne un mare partid. Nu e de loc firesc lucru ca cineva având mintea întreagă să se mânie pentru că un altcineva ...

 

Mihai Eminescu - Minte și inimă

... îi natural, Și ne-ai zis să spunem toate, ia așa cum se grăiește, Ș-apoi tot eu îs de vină? ANA Natural, nu mojicește. Spune tu, Bibi... BIBI Mamaie, eu știu tocmai cum e-n carte. ANA Și așa se și cuvine, spune, Bibi, mai departe. BIBI Cum Achil și Agamemnon înde ei se tot sfădĂ©u, Vine Nestor ș-amânduror le ținu apoi de rău: Pe-Agamemnon ... iubea... Câtu-i lumea și pământul n-o luau din mâna mea. ANA Eu ți-am spus-o, și-o spun încă și ți-oi spune vreme multă Cum că omul cel de treabă urmă mintea ș-o ascultă, Judecă întotdeuna, nu se îndărătnicește... MUȚI Minte, minte! să i-o deie ... ce mi-ai spus. ANA ( o sărută) Draga mamei... Ești de treabă... și înveți așa frumos! Nu ca cela, ca jupânul îndărătnic și lenos. MUȚI Spune, mamă, câte-i spune și eu totuși ți-oi răspunde: Mintea, nu zic ba, frumoasă-i numai că eu nu știu unde-i. Dară vezi tu, mămucuță, eu vin ... ANA Nu vrei plăcinte? MUȚI Nu acum, să-ți spun ceva... Da' așa-i că nu te superi?... Zi că nu te-i supăra. ANA ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

... binevoi doară un momânt să asculke aplicățiunea metoaghii intuikive. Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul : Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă! Profesorul ... acesta? Profesorul : Anibal Ioanescu. Inspectorul: Răspunde bine. Profesorul (cu siguranță): Că-z ăsta-i ghintre cei bunișori!... No! la gheografie acuma... Mă! tu ghe colo... Spune-ne tu doară toake ștakele Europei. Elevul: Franța, dom'le. Profesorul: Franțiia, bine! Elevul: Anglia, dom'le. Profesorul: Iaște! Elevul: Germania, dom'le. Profesorul : Ghermania ... loc. Inspectorul (conciliant): Ei, oricum, tot a știut destul de bine. Profesorul (încă fierbând de ciudă): Pe dracu! știut! Traiane Ghiorghiescule! Vină tu... Spune-ne tu doară, s-audă și onorat domnul inșpector: dacă sunt în lume apoi câke le veghem doară, cine le-au făcut pe toake? Elevul ... doar nu tată-tău și mumă-tă!... No! acuma... noi, românii, musai doară să șkim pe cum că: ghe unghe ne trajem noi?... ghe unghe?... spune! Elevul (energic): De la Traian, dom'le! Profesorul (făcând cu ochiul inspectorului, care stă în admirație): Și cine era Trăian? Elevul: El era un om ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se dăsprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii dupe ea și ziceam: - Spune, bunico, spune. - Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii... Într-o ...

 

George Coșbuc - La pârâu

... peste ochi mirat     Și-o pune. -„Să-ți spun ceva! Cuvinte bune!“ -„Să spui, să spui! dar ce să spui?     Ei, spune! Dar iute, vezi, că vreme nu-i!“ -„Haid', treci pârâul! Ce te-ntreci,     Catrino!“ -„Nu vreau, auzi! De ce ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentru SPUNE.

STRIGA

... țipete ; a răcni . 2. ( Despre animale și păsări ) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei . II. 1. Tranz . A spune , a enunța ceva cu glas puternic ; a - și exprima cu glas puternic voința . 2. Intranz . A se răsti la ... Tranz . A se adresa cuiva cu un epitet , a denumi pe cineva ; a porecli . 6. Intranz . A spune

 

TĂIA

... a mâinilor unite ale negociatorilor ) ; a pecetlui . 4. Tranz . și intranz . ( Fam . ; în expr . ) A tăia ( la ) piroane = a spune minciuni . 5. Tranz . ( În expr . ) A - l tăia pe cineva capul = a înțelege , a ( se ) pricepe să facă un ...

 

AUZI

AUZÍ , aúd , vb . IV . 1. Tranz . A percepe sunetele , zgomotele cu ajutorul auzului . 2. Tranz . ( La imper . ) A lua seama la cele ce se spun ; a asculta . Ia auzi ce - ți spun ! 3. Intranz . și tranz . ( Interogativ ) A înțelege , a pricepe . 4. Tranz . și intranz . A afla ( o veste , o știre

 

AVEA

AVEÁ , am , vb . II . Tranz . I. 1. A stăpâni , a poseda , a deține . 2. A primi , a căpăta , a obține , a câștiga . Ai un leu de la mine dacă îmi spui . 3. A dispune de ceva , a se bucura de ceva . Am un ceas de răgaz . 4. A fi compus din . . . , alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui să . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de ...

 

BĂLĂCĂRI

BĂLĂCĂRÍ , bălăcăresc , vb . IV . 1. Refl . și intranz . ( Rar ) A ( se ) bălăci . 2. Refl . recipr . și tranz . Fig . ( Fam . ) A ( se ) certa , a ( se ) batjocori , spunând ( sau spunându - și ) cuvinte

 

CÂND

... mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce să spui când nu ai nimic de spus ? 5. ( Introduce o propoziție completivă directă ) Spune

 

CÂRC

... CÂRC interj . A nu ( Pop . și fam . ; în expr . ) ( mai ) zice ( sau spune ) ( nici ) cârc = a nu ( mai ) spune

 

CICĂ

... CÍCĂ adv . ( Pop . și fam . ; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal ) . 1. ( precedă o afirmație pusă pe socoteala altora ) ( Se ) spune că . . . ( lumea ) zice că . . . , după cum ( se ) crede . 2. ( Indică un sentiment de mirare sau de îndoială ) Dacă poate fi cu putință ! auzi ! 3. ( Povestitorul ...

 

FACE

... 2. A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a acuza pe cineva de . . . L - a făcut ... merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi ...

 

LOC

... 2. Situație socială a cuiva ; p . gener . situație . III. Moment potrivit ; prilej , ocazie . IV. ( În expr . ) În loc de . . . sau în locul . . . , se spune pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc să . . . ( sau de a . . . ) , se spune

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...