Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: STEPA

  Vezi și:STEPA, SILVOSTEPĂ, ROȘU, TABUN, ȘOT, ALB, ANTESTEPĂ, BĂRĂGAN, CIURLAN, DROPIE, PLEVAIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STEPĂ: STEPA.

 

STEPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STÉPĂ, stepe, s.f. Întindere de loc arid, de obicei șes, acoperit cu o vegetație compusă în special din plante graminee, plante cu rizomi, tufișuri și plante spinoase; formație vegetală care crește pe acest loc. - Din rus. step'.

Sursa : DEX '98

 

stépă s. f., g.-d. art. stépei; pl. stépe

Sursa : ortografic

 

STÉP//Ă \~e f. Regiune, de obicei fără diferențe de nivel, în care predomină o climă semiaridă și o vegetație ierboasă. /steppe, rus. step'

Sursa : NODEX

 

STÉPĂ s.f. (Geogr.) Regiune acoperită cu vegetație ierboasă, în care predomină gramineele. [< rus. stepi, cf. fr. steppe].

Sursa : neologisme

 

STÉPĂ s. f. întindere aridă din regiunea de câmpie, cu vegetație ierboasă. (< fr. steppe, rus. step)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTEPĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruSTEPĂ.

Alexandru Macedonski - Stepa

... Alexandru Macedonski - Stepa Stepa de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I În zadar, asupritoare, omenirea-naintează, Stepa ... băiatul tânăr cu superbe-nsuflețiri, Blond copil, care cutează preursirile să-nfrunte. Liberat de-orășenismul subțiatelor simțiri, Diezată nu mai țipă nici o voce pătimașă, Stepa, stepa se îmbracă cu solare răzlățiri. Verdea papură vuiește pe câmpia uriașă Flori albastre și flori roșii, libelulă și țânțar, Scânteiază ca-ntr-un cântec de ...

 

Alexandru Macedonski - Vânt de stepe

Alexandru Macedonski - Vânt de stepe Vânt de stepe de Alexandru Macedonski Cântec al slavului de sud Spre locuri unde nu se află societăți organizate, Pustii, întinse, fără urme de plug, de-orașe sau de sate, Nemărginiri ce-n timpul verii sunt oceane de verdeți, Cu flori albastre, cu flori roșii, în raza clarei dimineți, Cu aerul umplut de-arome sălbatice și mușcătoare, Ce răzvrătind musculatura o reîncarcă cu vigoare, Uitând ce sunt și unde m-aflu, îmi duc al cugetului cort, Și renăscând la viață nouă, naufragiat ajuns la port, Sunt principe stăpân pe stepă cât pot cuprinde cu vederea... Îmi crește păru-n stufuri negre și-n ochi îmi fulgeră plăcerea, Sunt june, sunt puternic, liber, — încalec repede-armăsar, Apun ici-colo ca nălucă și dincolo din nou răsar... Jiletca mea e de mătase cu fir de aur ceaprezată, Cămașă am cu mâneci roșii, și cizma mea e-mpintenată De-un fel de bold ce poartă-n vârfu-i o boabă chiar de     diamant... Am pantaloni ce cad în cute și am mustață de amant, O Varinkă cu ochi albaștri ca stelele sub fruntea serii Pe granița pustietății m-așteaptă-n vântul primăverii Și împletindu-și ...

 

Alexandru Vlahuță - Tot alte vremi...

... lumină-n gând. Și ani întregi te-am așteptat, De-atâta dor plângând. Căci singura-mi iubire-ai fost Și singurul meu vis, Ce-n stepa fără adăpost O cale mi-a deschis. În fine, mi te-ai arătat, Tu, chip frumos și sfânt; Pierdut, în fața ta am ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier

... cu cântecu-mi de greier, Grăunțe s-am până la treier. Dar simt o umbră grea pe creier: Uitarea celor mari și mici! Și-n stepa

 

Nicolae Gane - Cânele bălan

Nicolae Gane - Cânele bălan Cânele bălan de Nicolae Gane Ce poate fi mai vesel decât un școlar în vacanțe! Îmi aduc aminte ca acuma, când profesorul mă chemă în salonul de așteptare și-mi dădu o scrisoare a cărei pecete purta niște inițiale binecunoscute mie, și a cărei adresă era scrisă de-o mână asemine binecunoscută mie, mâna prietenului meu. Cu ce strângere de inimă deschisei scrisoarea! Prin ea mi se vestea că Constantin viziteul, o slugă veche și credincioasă, sosise cu trăsura spre a mă duce la moșia părintească pentru timpul vacanțelor. Scrisoarea era scurtă, dar întovărășită de câteva gavanoase cu dulceață, o cutie de rahat și câțiva galbeni de cheltuială pe drum. Prin post-scriptum tatăl-meu îmi zicea să iau sama să nu răcesc. O, dulci și sfinte tinerețe! De mi-ar fi pus cineva la picioare comorile lumii, n-aș fi fost mai fericit decât gândind la călătoria ce aveam să fac pănă acasă, și la cele două luni de vacanțe, două luni mari, nesfârșite, pline de desfătări. Gavanoasele cu dulceți mi le-a luat profesorul, deși, în buimăceala mea, nu țin minte să i le fi ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTEPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruSTEPĂ.

STEPA

STEPÁ , stepez , vb . I . Intranz . ( Rar ) A executa un dans bătând

 

SILVOSTEPĂ

SILVOSTÉPĂ , silvostepe , s . f . Zonă de tranziție între pădure și stepă , în care predomină vegetația ierboasă și arborii scunzi și rari ; antestepă . [ Scris și : silvo - stepă ] - Silvo - +

 

ROȘU

RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată în marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari ; culoarea sângelui . 2. Fard de culoare roșie ( I 1 ) pentru obraz și buze ; ruj . 3. Țesătură , panglică , broderie de culoare roșie ( I 1 ) . 4. Culoarea uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de trupă . V. S . f . Pătlăgică roșie , v . pătlăgică . VI. S . f . ( În sintagmele ) Roșie daneză = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte . Roșie de stepă = rasă de taurine bună producătoare de lapte , adaptată la condițiile de stepă . [ Var . : ( reg . ) roș , - ă adj . , s .

 

TABUN

TABÚN , tabunuri , s . n . Sistem de creștere a cailor în libertate ( pe pășune , în stepă ) ; herghelie de cai aproape sălbatici , din

 

ȘOT

ȘOT , șoturi , s . n . Lac sărat , în zonele de stepă și în semideșerturi , care seacă în perioadele de secetă , lăsând depozite de

 

ALB

ALB , - Ă , albi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care are culoarea zăpezii , a laptelui ; ( despre culori ) ca zăpada , ca laptele . 2. Incolor , transparent . 3. Fig . Limpede , luminos . 4. Fig . Nevinovat , curat , pur , candid . 5. ( Despre versuri ) Fără rimă . II. S . m . Denumire dată , după revoluția franceză , contrarevoluționarilor și conservatorilor . III. S . n . 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei ; culoarea descrisă mai sus . 2. Obiect , substanță etc . de culoare albă ( I 1 ) . ( Pop . ) Albul ochiului = sclerotică . Alb de plumb = carbonat bazic de plumb , folosit în industria vopselelor ; ceruză . Alb de zinc = oxid de zinc ( folosit în vopsitorie ) . Alb de titan = bioxid de titan . IV. S . m . Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă ( I 1 ) cu prolificitate și precocitate ridicate , crescute pentru producția de carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de

 

ANTESTEPĂ

ANTESTÉPĂ , antestepe , s . f . Silvostepă . - Ante - +

 

BĂRĂGAN

BĂRĂGÁN , bărăganuri , s . n . Șes întins , prezentând caractere de stepă . - Et .

 

CIURLAN

CIURLÁN , ciurlani , s . m . Plantă cu tulpina foarte ramificată , cu frunze alterne , lungi , subțiri și terminate cu un spin , specifică regiunilor de stepă ( Salsola ruthenica ) . - Et .

 

DROPIE

DRÓPIE , dropii , s . f . Pasăre mare de stepă cu penajul spatelui galben - ruginiu , pieptul și vârful aripilor albe , capul și gâtul sur , a cărei carne este comestibilă ( Otis

 

PLEVAIȚĂ

PLEVÁIȚĂ , plevaițe , s . f . Numele a două plante erbacee din familia compozitelor , cu tulpina lânoasă și ramificată de la bază , cu flori mici , roz - violacee sau roșii - purpurii , persistente , care cresc în regiunile de stepă și de silvostepă ; imortelă ( Xeranhemum annuum și foetidum ) . [ Pr . : - va - i - ] - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...