|
|
||
Vezi și:STORCĂTOARE,
STOARCERE,
STORS,
ȚIGHER,
CRINTĂ,
EGUTOR,
JEFUI,
JINTUI,
LIN,
SECĂTUI
... Mai multe din DEX...
STOARCE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STOÁRCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. * Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. (Fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. * Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă. 3. Fig. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obține ceva cu mare efort. [Perf. s. storséi, part. stors] - Lat. extorquere.Sursa : DEX '98 STOÁRCE vb. v. asupri, exploata, extorca, infiltra, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, pătrunde, persecuta, prigoni, scurge, secătui, tiraniza, urgisi.Sursa : sinonime STOÁRCE vb. 1. v. tescui. 2. (înv.) a stoci. (A \~ un abces de puroi.) 3. v. extenua.Sursa : sinonime stoárce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storséi, 1 pl. stoárserăm; part. storsSursa : ortografic A STOÁRCE storc tranz. 1) (fructe, rufe etc.) A presa evacuând lichidul; a scurge. * \~ pe cineva de puteri (sau de vlagă) a slei pe cineva de puteri; a istovi; a vlăgui. 2) (lichide conținute în anumite corpuri) A elimina prin presare. \~ sucul din poamă. * \~ lacrimi a face să plângă. 3) fig. A obține datorită unei insistențe excesive; a smulge. 4) fig. (bunuri materiale) A lua prin constrângere (mai ales morală); a smulge. /<lat. extorquareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STOARCERezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru STOARCE. Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ... Alexandru Macedonski - Castelul ... cu ochi ce sorb și mint, -- Pustiu adesea lasă pervazul cadrei sale În timp ce alba zână din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în râul de argint. Castelul are multe povești ce te minună, Dar castelanul de-astăzi le crede o minciună, Și când îl văd străbunii ... ... n brâu, Cu sânuri albe și-mpietrite, Naiada limpedelui râu. Și pe când vântul o sărută Cu șiretlic de vagabond, Ea zâmbitoare și tăcută Își stoarce ... dată, l-aș înfige sub cuțit. Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare, Trec, vârtej de aur roșu, de nisip înfășurat, Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare, Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat. IV La mânerul unei spade peruzeaua când zâmbește, Radiază o poemă, gând pe suflet domnitor ... Alexandru Vlahuță - Mă visasem într-un nor Alexandru Vlahuţă - Mă visasem într-un nor Mă visasem într-un nor de Alexandru Vlahuță Amicului meu C. Alessandrescu' Am privit de sus pământul învârtindu-se sub mine Ca o noapte închegată purtând demonii pe sine: Am văzut pe el durerea despletită alergând, Scoțând gemete cumplite, mări de lacrime făcând, Și veninul ei în clocot pân la porțile cerești Să-nălța și cădea iarăși peste inimi omenești. Am văzut hidoasa crimă cu ochi mari și sângerați, Cu cuțitul într-o mână și cu dinții încleștați, Neagră, vânătă la față și cu buzele uscate, Cătând sânge cald să soarbă din vro inimă ce bate. Am văzut turbate furii cu figuri îngrozitoare, Ochi deschiși ca guri vulcanici, cu priviri fulgerătoare, Cu lungi brațe tremurânde și cu gheare ascuțite, Cu furtună-n a lor suflet și cu trăsnete cumplite. Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată, Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sân Gura oarbei tinerețe și storcând în ea venin. Am văzut deșertăciunea, uriașă,-mpodobită, A nimicului regină, de mărire amețită, Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri, Ca o scândură zvârlită pe o mare făr de maluri. ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - O doină postumă Bogdan Petriceicu Hasdeu - O doină postumă O doină postumă de Bogdan Petriceicu Hasdeu Nu aveam o șchioapă de pământ să-mi fie Locul meu... acuma-mi stăpânesc mormântul; Și nu îndrăznește ciocoiul să vie Să-mi stoarcă pământul! Alergam ca vită, mânat de poruncă... Mă desfăt acuma-n tihna boierească; Ar vrea și nu poate ciocoiul la muncă D-aci să m-urnească! Mă bătea boierul... acum nu mă bate Nici vântul, nici raza fierbintelui soare; Timpul n-a șters încă semne de pe spate, Dar nu mă mai doare! Îmi lipsea cămașa pe ger și pe ploaie, Când ședea ciocoiul lângă calda-i vatră; Acum port o haină care nu se moaie: Țărână și piatră! Frații și copiii, ce-au rămas în gheară, Din a lor durere auzindu-mi cântul, De la ciocoime atâta să ceară Cât mi-a dat Cezar Bolliac - Clăcaşul Clăcașul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție I Oh ! legați pentru vecie De pămîntul uned stăm, Plătim vecinică chirie Și pe apa care bem. Nu avem nimic al nostru ; Tot în preajmă e străin ! Venim rupți din lucrul vostru Și dăm peste-al lipsei chin. Ca un dobitoc de muncă, Ca copaciul roditor, Ca rodirea dintr-o luncă Voi striviți pe muncitor. El și fiii, și soție, Boul, vaca și viței, Toți sunt zestre pe moșie : Robi ai muncii, robi ai ei. Sunteți veseli cînd ne vindeți În arendă la cochinți ! Camătă pe muncă prindeți Pruncilor de la părinți ! Bătrîn, văduvă, copilul Munca-le vă sunt datori ; Și sudoarea lor, suspinul V-aprind setea de comori. După ce, prin asuprire, Stoarceți, ca proprietari, Veniți iar, ca stăpînire, Născociți la biruri mari, Ș-apoi v-așezați pe jețe Jefuind ca dregători ! — Zgripțori cu-ntreite fețe, Jupuiți pe muncitori. II Noi le suntem toat-averea. Munca ne-o măsor cum vor ; Fiii noștri l-e puterea, Ș-aste mîini, comoara lor. Ei trăiesc în nelucrare ; Munca-ne de zece ani Pun p-o haină de purtare, P-un ospăț, cu șarlatani. L-a lor ... Cincinat Pavelescu - Amurg de toamnă (Pavelescu) ... de-o tainică-ntristare! Căci toamna care le gonea Căzuse și pe viața mea! Și-am înțeles de ce mâhnirea Din ochi-mi turburi lacrimi stoarce George Coşbuc - Fragment epic Fragment epic de George Coșbuc Iar pe lumea ceealaltă scoborând acum flăcăii Cei căzuți la Vid pe dealuri și pe șesuri la Vidin, Câți sosesc pe rând în stoluri, adunați în gura văii Stau s-aștepte alte gloate câte se vedeau că vin. Unii șterg de iarba udă câte-o sabie-ncruntată, Din pulpana hainei, alții sângele dușman îl storc, Și se laudă cu toții și vorbesc cu toții-odată Precum fac biruitorii din războaie când se-ntorc. Când văzur-această gloată, toți acei ce-ndușmăniră Pe români de-a lungul vremii, plini de spaim-au tresărit Resfirându-se prin noapte, precum fumul se resfiră, Și din margini mai spre margini se topeau necontenit. Cu genunchii plini de tremur și cu gheața morții-n gură, Morți erau de-a doua oară, ca-ntr-al Orcului noian Luptătorii din Mikene când îngălbeniți văzură Strălucind prin noapte coiful comandantului troian. Dar ai noștri morți de veacuri, câți pieriră prin războaie, Apărând a lor credință și pământul românesc, Stau cu ochii țintă-n noapte și-al lor mijloc îl îndoaie Ca s-apropie privirea de minunea ce-o zăresc: Văd români, și- ... Gheorghe Asachi - Patima (Asachi) ... iar teme, Numai zânei cerc ascunde patima în care-mplânt. II Auzit-au Apeninul eho a durerei mele, Ce din sân Amor îmi stoarce în tăcut-a nopței clipă; Răsunat-au păn la istru patimile cele grele, Ce nu vindecă Igea, nici Fântâna Aganipă. Din a ... ... prin a cântului putere, A sa gintă, a ei soartă, ce-i ascunsă-n viitor, Versul când din ochi va stoarce lacrima cea de plăcere, Pe româna tinerică când va-ncinde-o de amor, A românului poeta atunci lumea va să vadă Numele-ncins ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STOARCERezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru STOARCE. ... STORCĂTOÁRE , storcători , s . f . Aparat de stors sau de tescuit . - Stoarce ... STOÁRCERE , stoarceri , s . f . Acțiunea de a stoarce ; stors ^1 . - V. stoarce ... STORS ^2 , STOÁRSĂ , storși , stoarse , adj . Din care s - a scos lichidul prin strângere , presare etc . ; storcit . V. stoarce . STORS ^1 s . n . Stoarcere . V. stoarce ... ȚIGHÉR , țigheruri , s . n . ( Reg . ) Zeamă care se stoarce CRÍNTĂ , crinte , s . f . Vas de lemn ( în formă de albie ) de care se servesc ciobanii când storc zerul din ... de metal , care presează banda de material pe sita plană a cutiilor aspiratoare la mașinile de fabricat hârtie , pentru a o stoarce ... bani sau obiecte în cantități mari ( făcând uz de violență ) ; a săvârși un jaf ( 1 ) , a prăda . 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune ; a jecmăni . [ Var . : ( înv . ) jecuí vb . IV ] . - Jaf + suf ... ... JINTUÍ , jintuiesc ( jíntui ) , b . IV. Tranz . A frământa cașul pentru a - l stoarce LIN ^3 , - Ă , lini , - e , adj . 1. Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal , fără salturi și treceri bruște ( și în ritm moderat ) ; domol , liniștit , potolit . 2. ( Despre drumuri , pante etc . ) Cu înclinație mică , ușor de urcat sau de străbătut . 3. ( Despre sunete ) Lipsit de intensitate ; blând , potolit . 4. Calm , liniștit . LIN ^2 , linuri , s . n . 1. Vas de lemn , de tablă sau de beton în formă de jgheab , în care se adună și se storc strugurii . 2. Vas de lemn , de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii , a spirtului etc . ; vas , cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuică . LIN ^1 , lini , s . m . Pește cu solzi mărunți , cu corpul gros , acoperit de mucus , care trăiește prin bălți cu apă limpede și nu prea adâncă ( Tinca ... SECĂTUÍ , secătuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A stoarce pe cineva ( sau ceva ) de bani , de puteri etc . ; a istovi , a epuiza . 2. Intranz . ( Despre rezervele de substanțe minerale dintr ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||