Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STRÂMB, STRÂMBA, STRÂMBAT, STRÂMT, STRÂMTA, STRÂMTARE, STRÂMTICEL, STRÂMTIME, STRÂMTOARE, STRÂMTORA, STRÂMTORARE ... Mai multe din DEX...

STR - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruSTR.

Friedrich Schiller - Copila din străini

Friedrich Schiller - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

 

Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri) Dă-ți, Domnico, rochița De-mi deschide temnița. Dă și carul cu doi boi De mă scapă de nevoi. Și vin', soro, să mă vezi Cum îmi frâng trupu-n obezi, Să tot plângi și să nu crezi!" Frunză verde de granate, Căci m-aș duce-n ceea parte Să mai văd pe bietul frate! Da-s o biată fată mare Și la lume n-am crezare, Ci am numai ochi de plâns Ș-un suflet de dor aprins. Frunză verde rozmarin, Rău e de voinic străin! Numai luna că-l iubește Și soarele-l încălzește. Trece-n jos, se duce-n sus, Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice: ,,Bun ajuns!" Suie-n deal, coboară-n vale, Nici o mândră nu-i stă-n cale. Trece sate-n curmeziș, Și dumbrăvile-n lungiș, Vede-o mândră fetișoară Ca un pui de căprioară. El îi zice: ,,Dragă, stă." Ea în lături tot se dă. El îi zice: ,,Vină-ncoace," Ea-i răspunde: ,,N-am ce

 

Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini

Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

 

Alexandru Vlahuță - Ochii strălucitori

Alexandru Vlahuţă - Ochii strălucitori Ochii strălucitori de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XV, nr. 1, 1 aprilie 1881 Ochi, strălucitoare stele, Ochi frumoși ce-mpodobiți Cerul visurilor mele, De știți și voi să mințiți, Voi, icoana-nsuflețită A ascunselor simțiri, Unde-i vecinic zugrăvită Taina omeneștii firi. Dacă sînt amăgitoare Lacrimile ce vărsați Și văpăile-arzătoare Și iubirea ce-arătați, Atunci, amăgiri-s toate... Ziua-i noapte, noaptea-i zi. Atunci... însă nu se poate ! Ochi !... Voi nu puteți

 

Heinrich Heine - Pe nouri luna strălucește...

Heinrich Heine - Pe nouri luna străluceşte... Pe nouri luna strălucește... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Convorbiri literare , 15 iulie 1900 Pe nouri luna strălucește, O uriașă portocală, Aruncă peste marea sură Dungi sclipitoare de beteală. Pe maluri rătăcesc și-s singur, Se sparg la maluri albe valuri, Și parcă șoapte dulci mă cheamă Din valuri ce se sparg la maluri. Ah, noaptea e atît de lungă Și inima-mi de dor se-mbată... Veniți, jucați, frumoase nimfe, Cîntați în horă fermecată !... Aș vrea s-adorm la sînul vostru, Al vostru sînt cu trup și suflet... Cîntați să mor, zdrobindu-mi dulce Din suflet ultimul

 

Mihai Eminescu - Din străinătate

Mihai Eminescu - Din străinătate Din străinătate de Mihai Eminescu Cînd tot se-nveselește, cînd toți aci se-ncîntă, Cînd toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plînge, în doru-i se avîntă L-a patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i rîzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cîntă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mîngîiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit. Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrăului de-argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară A codrului tenebră, poetic labirint; Să mai salut o dată colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, liniștiri, Ce respirau în taină plăceri mai naturale, Visări misterioase, poetice șoptiri. Aș vrea să am o casă tăcută, mitutică, În valea mea natală, ce undula în flori, Să tot privesc la munte în sus cum se ridică, Pierzîndu-și a sa frunte în negură și nori. Să mai privese o dată cîmpia-nfloritoare, Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut, Ce auzi odată copila-mi murmurare, Ce jocurile-mi june, zburdarea mi- ...

 

Mihai Eminescu - Iar fața ta e străvezie

Mihai Eminescu - Iar faţa ta e străvezie Iar fața ta e străvezie de Mihai Eminescu Iar fața ta e străvezie Ca suprafața albei ceri Și numai ochii mari sunt turburi De umbra negrelor dureri. Tu, chip chinuitor de dulce, Tu, ideal în ochii mei, Tu, ce femeie între flori ești Ș-o dulce floare-ntre femei. De-ai rămânea pe veci frumoasă, Precum te simt, precum te văz, Ca-n părul tău cel lung și galben Eu flori de-a verii să așez! Dar în curând și nici o umbră Din frumusețea ta n-ai fi ­ Trei zile numai vei fi astfel Apoi... apoi vei putrezi. Pământ nesimțitor și rece, De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm Un vas de lut, un sac de

 

Mihai Eminescu - Sala-i mare, strălucită

Mihai Eminescu - Sala-i mare, strălucită Sala-i mare, strălucită de Mihai Eminescu Sala-i mare, strălucită, Masa-i albă, oaspeți mulți, Vorbe dulci să tot asculți ­ Și lumina-i îndrăgită De ochi lucii, de ochi mulți. Icia unii stau alene Și visează și gândesc, Colo alții chiuiesc, Iar femei cu lunge gene Râd în taină și privesc. Una face că nu vede Și cu capul stă plecat, Pe când ochii,-namorat, A lor raze își repede La străinul întristat. La străin cu fruntea pală Și cu părul ca de corb ­ Buzele ei roșii sorb Când în brațe și pe poală Doarme dus amorul

 

Ștefan Octavian Iosif - Pe nouri luna strălucește...

Ştefan Octavian Iosif - Pe nouri luna străluceşte... Pe nouri luna strălucește... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Convorbiri literare , 15 iulie 1900 Pe nouri luna strălucește, O uriașă portocală, Aruncă peste marea sură Dungi sclipitoare de beteală. Pe maluri rătăcesc și-s singur, Se sparg la maluri albe valuri, Și parcă șoapte dulci mă cheamă Din valuri ce se sparg la maluri. Ah, noaptea e atît de lungă Și inima-mi de dor se-mbată... Veniți, jucați, frumoase nimfe, Cîntați în horă fermecată !... Aș vrea s-adorm la sînul vostru, Al vostru sînt cu trup și suflet... Cîntați să mor, zdrobindu-mi dulce Din suflet ultimul

 

Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!!

Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! de Ion Luca Caragiale Așa de june Moftul și deja mâhnit și trist? iată ce-și va zice desigur publicul văzând foița noastră cernită. Da, trist! da, mâhnit! da, cernit! Durerea adevărată e sobră de cuvinte, este mută... Să tăcem dar și să plângem: Consumatum est! Ieri s-a dat în Dealul Mitropoliei, cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României! Onoare celor 22 bile negre! ele singure sunt români adevărați! Căci — acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocură: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului și a morții, nu e coloarea trădării! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem că o națiune se poate sinucide singură pe sine însăși, și ar fi nebunie să bănuim măcar o clipă o națiune ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... tata a ironizat-o, rugând-o să nu mai calce pe la secretariat. Când preparam examenul de clasa VII la Sf. Sava, locuiam în str. Teilor, într-o casă frumoasă pe care tata o construise cu toată priceperea și gustul lui cam aristocratic. În fundul curții era o grădină cu ... și jumătate din pagina a doua. Am cumpărat, bineînțeles, cele 5 numere găsite la tutungerie și am fugit spre casa unchiului meu din str. Armenească, unde se găseau în toate sărbătorile și părinții mei. Cel mai sceptic din toți indulgenții mei auditori din seara aceea festivă a fost ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 90 pentruSTR.

STRÂMB

STRÂMB , - Ă , strâmbi , - e , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre lucruri ) Care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală , dreaptă ; diform . 2. Lăsat sau căzut într - o parte ; aplecat , înclinat . 3. Fig . Nedrept , injust , incorect . II. Adv . 1. Cu spatele încovoiat sau cu corpul aplecat într - o parte , sucit . 2. Într - o parte , pieziș ; p . ext . în neorânduială , dezordonat . 3. În mod fals , mincinos ,

 

STRÂMBA

STRÂMBÁ , strâmb , vb . I . 1. Tranz . A face ca ceva să nu mai fie drept , a da o poziție strâmbă ; a îndoi , a încovoia , a curba . 2. Tranz . A face să devieze de la poziția normală , a apleca într - o parte . 3. Refl . și tranz . A ( se ) schimonosi , a ( se ) deforma ( la față ) în urma unei boli , a unui accident sau ca expresie a unui sentiment de durere , de dispreț , de nemulțumire

 

STRÂMBAT

STRÂMBÁT , - Ă , strâmbați , - te , adj . 1. Deplasat din locul sau din poziția normală ; lăsat sau căzut într - o parte . 2. Schimonosit , deformat ,

 

STRÂMT

STRÂMT , - Ă , strâmți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este ( destul de ) larg sau ( de ) lat ; îngust . 2. Care nu este ( suficient de ) încăpător , în care nu încape mult . 3. Fig . Lipsit de măreție sau de amploare ; mărginit , redus , meschin ; lipsit de înțelegere , de toleranță , de generozitate ; lipsit de orizont . II. S . n . ( Pop . ; în expr . ) A fi la largul tău și la strâmtul altuia , se spune în ironie când cineva își ia libertăți excesive , stingherind pe altul . [ Var . : strimt , - ă

 

STRÂMTA

STRÂMTÁ , strâmtéz , vb . I . Tranz . și refl . ( Adesea fig . ) A face sau a deveni ( mai ) strâmt , ( mai ) îngust , ( mai ) puțin încăpător ; a ( se ) îngusta , a ( se )

 

STRÂMTARE

STRÂMTÁRE , strâmtări , s . f . Acțiunea de a ( se ) strâmta și rezultatul ei . - V.

 

STRÂMTICEL

STRÂMTICÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , strâmticei , - ele , adj . Diminutiv al lui strâmt ; strâmtuț . - Strâmt + suf . -

 

STRÂMTIME

STRÂMTÍME , strâmtimi , s . f . ( Rar ) Faptul de a fi strâmt ; loc strâmt . - Strâmt + suf . -

 

STRÂMTOARE

STRÂMTOÁRE , strâmtori , s . f . 1. Loc strâmt , îngust , între munți sau între dealuri ; defileu , trecătoare . 2. Fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate . 3. Faptul de a fi strâmt . 4. Fig . Situație grea , stânjenitoare ( datorită lipsei de bani ) ; încurcătură , jenă ( financiară ) . - Strâmt + suf . -

 

STRÂMTORA

STRÂMTORÁ , strâmtorez , vb . I . Tranz . A stingheri mișcările cuiva ; a îngrămădi într - un loc strâmt , a băga la strâmtoare ; a înghesui , a

 

STRÂMTORARE

STRÂMTORÁRE , strâmtorări , s . f . Faptul de a ( se ) strâmtora ; înghesuire , restrângere . [ Var . : ( înv . ) strâmtoríre s . f . ] - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...