Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ADUNA, ÎNCHINGA, BRĂȚARĂ, COLECTA, CULEGE, GHEMUI, LEGA, SLOBOD, STRÂNGĂTOR, STRÂNS, ÎMBRĂȚIȘA ... Mai multe din DEX...

STRÂNGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STR?NGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură fie mai strâmtă. * Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat -și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ** A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.) ** Fig. A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând -i scape. * Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. * Expr. A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) facă ceva; a obliga (pe cineva) recunoască ceva. ** (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). * Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ** A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). * Expr. A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ** A înghesui, a îngrămadi, a îndesa. ** Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. * Expr. A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ** Refl. (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. și tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. * Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ** Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ** Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ** Spec. A culege produse vegetale, recolta. ** A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ** A colecta. ** A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. * Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva nu mai hoinărească, stea acasă. (Tranz.) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ** Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. * Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] - Lat. stringere.

Sursa : DEX '98

 

A (se) strângea (se) desface, a (se) împrăștia, a (se) întinde, a (se) răsfira

Sursa : antonime

 

A strângea risipi

Sursa : antonime

 

STRÂNGE vb. v. canoni, căzni, chinui, coagula, constrânge, depozita, face, forța, închega, îngheța, înmagazina, munci, obliga, prinde, schingiui, scurge, sili, solidifica, stoca, tortura, trudi.

Sursa : sinonime

 

STRÂNGE vb. I. 1. v. lega. 2. v. încinge. 3. v. presa. 4. v. înșuruba. 5. v. încleșta. 6. v. îmbrățișa. 7. v. împături. 8. v. contracta. 9. v. chirci. 10. v. apropia. 11. v. intra. 12. v. întări. II. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. v. aduna. 5. v. convoca. 6. v. recolta. 7. v. colecta. 8. v. percepe. 9. v. ridica. 10. v. deretica. 11. a (se) aduna, a (se) înmănunchea, a (se) reuni. (Și-a \~ versurile în volum.) 12. a aduna, a colecționa, a culege. (\~ folclor pe teren.)

Sursa : sinonime

 

strânge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strâng, perf. s. 1 sg. strânséi, 1 pl. strânserăm; part. strâns

Sursa : ortografic

 

A STRÂNGE strâng tranz. 1) A face se strângă. 2) A aduce din mai multe părți punând laolaltă; a aduna. \~ vreascuri. 3) (legume, fructe, culturi agricole etc.) A aduna după coacere (rupând, secerând, cosind). \~ grâul. 4) (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a aduna; a agonisi. * \~ în casă a strânge lucrurile împrăștiate prin casă; a deretica. L-a strâns Dumnezeu a murit. 5) (noduri, cingători, chingi, șuruburi etc.) A face fie mai bine legat sau unit. * \~ frâul a) a înfrâna calul cu ajutorul frâului; b) a ține din scurt. \~ cureaua a duce lipsuri materiale. \~ șurubul a recurge la mijloace de constrângere. 6) (despre îmbrăcăminte sau despre încălțăminte) A apăsa asupra corpului incomodând (fiind îngust sau strâmt). Îl strâng pantofii. * A-l \~ pe cineva în spate (de frig sau frică) a se înfiora. 7) A presa cu putere. \~ în dinți (o nucă). \~ de braț (pe cineva). * A-i \~ cuiva mâna a da mâna cu cineva. \~ pe cineva în brațe (sau la piept) a îmbrățișa. \~ pe cineva de gât a) a gâtui; a sugruma; b) a constrânge. \~ pe cineva cu ușa (sau în clește, în balamale, în chingi) a forța pe cineva facă ceva. A-și \~ gura a tăcea. 8) (rândurile, relațiile etc.) A face se unească mai strâns; a întări; a consolida. \~ legăturile de prietenie. /<lat. stringere

Sursa : NODEX

 

A SE STRÂNGE strâng intranz. 1) (despre ființe) A veni din toate părțile, întâlnindu- se în același loc; a se aduna. * \~ de pe drumuri a veni acasă. A i se \~ funia la par (cuiva) a ajunge la o situație critică. 2) A se face ghem; a se ghemui; a se zgribuli; a se zgârci. * A i se \~ cuiva inima a simți un sentiment puternic de tristețe, de durere sau de frică. 3) (despre articole vestimentare) A se reduce în lărgime sau în lungime. Cămașa s-a strâns. 4) (despre lichide sau despre corpuri ce conțin lichide) A trece în stare semisolidă; a deveni mai dens; a se îndesi; a se îngroșa. Glodul peste noapte s-a strâns. /<lat. stringere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTRÂNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 518 pentruSTRÂNGE.

George Coșbuc - Crăiasa zânelor

... Altiță-n loc de-aramă? El stă pe tron, și lângă el Ce trist crăiasa plânge! Cu mâna ei cea cu inel Rupându-și salba, strânge Genunchii lui, ea stă-n genunchi! Și brâul și-l dezleagă, Și păru-i desfăcut mănunchi Îi umple fața-ntreagă. Eu toate, toate le-am ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar fi cu ...

 

Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif)

Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar ...

 

George Coșbuc - Ispita

... Eu de-aș fi flăcău odată Nu m-aș rușina de-o fată Nicidecum. Iacă... stau pe la fântână! Dă-mi cârligul... Aoleu, Nu mă strânge-așa de mână! Nu m-ai strâns? Și-ți vine-a plânge? Haid degrabă și mă strânge, Că eu vreu. Crezi că nu? Ba cum s-arată Știi tu fata cum s-o-mpaci. Ori te superi tu pe-o fată Când ...

 

George Coșbuc - Recrutul

George Coşbuc - Recrutul Recrutul de George Coșbuc Eu o las în sama ta— Am să plec! și parcă-mi moare Inima, se rupe-n mine! Nu de voi, tu știi de cine! Și mă doare, De-aș țipa. Omul fără de noroc Tot cu răul se-ntâlnește— Tu-mi ești frate dintr-o mamă, Mă iubești! ți-o las în samă, Mi-o păzește Ca de foc! Vei vedea-o pe la hori. Să n-o lași la vino-ncoace— Stai cu ea, ce știi tu-i spune, Dar cu capul mi te pune Să n-o joace Alți feciori. Tu s-o joci, dar mai așa! Liniștit, cum joci pe-o soră, Să n-o strângi prea mult la tine, Că ea, biata, de rușine Mai mult horă N-ar juca. Tu o vezi și n-o-nțelegi; De-o cuprinzi, ea știe una: Moartă-n brațe ți se lasă, Dar de ciudă plânge-acasă, Plânge-ntruna Zile-ntregi. Calea ei să n-o colinzi —De-i vedea-o la fântână, Treci și las-o-n bună pace, Nu glumi, că ei nu-i place. Nici de mână Să n-o prinzi! Ea va zice tot ce ...

 

Nicolae Nicoleanu - Astăzi

... suflet rătăcit; Căci deseori păcatul supt forme d'aurite S' arată și surprinde vederile răpite Ș'orbit omul se lasă pe brațele peirii, Crezând că strânge sînul dorit al fericirii. Căci verme fără sațiu și foc neadormit, Un ochiu ascuns veghează asupră-i îndrăcit, Teribil ca destinul, sardonic, fioros, Ca fiara ... sânge generos. Vieața sa funestă e lungă remușcare; În pieptul său s'ascunde o neagră închisoare De spectri populată — Un cerc de fier îl strânge C'o tainică putere, ce nu se poate 'nfrânge. O mână nevăzută pe fruntea-i criminală, Gravând în umbra nopții sentința cea fatală Ce sfarămă ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

... pot munți să-nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un munte Până-l fac grăunte! Și-apoi vrăjitorii Și descântătorii Bobi pe masă-ntins-au, Păscălii deschis-au, Bobi au înșirat ... Poți proba o dată, Draga mamei, fată: Iat te fă tu moartă Și-ți voi pune eu Giolgi pe-obrazul tău Și-apoi se vor strânge Rude și te-or plânge Ca pe morți, căci ei Moartă te-or gândi, Și-apoi va veni Și-al tău Ionel, Iară dacă el ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala aprinsă... Ciudat lucru! la coborâș, gheata din dreapta parcă supără și mai mult ca la suiș... Cu cât îl strânge gheata, cu atât Lache strânge portocala... O strânge până o sparge. Suflă, o stinge și o pune în buzunar. 5 și jumătate dimineața... Lache umblă pe stradă fără să știe exact unde vrea ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

... nvârteau, Când la vale s-aduceau, Nici unul nu dovedea! Dar Stoian mereu slăbea, Brâul lui se descingea. [3] ,,Vidro, puiculița mea! Vin' de-mi strânge brâul meu, Apăra-te-ar Dumnezeu, Că-mi slăbesc puterile, Mi se duc averile!" Iară Vidra mi-i privea, Ochișorii-i strălucea, Inimioara-i se ... NOU Anul nou cu fericire Vă dorim și cu-nflorire Ca merii Ca perii În mijlocul verii. ↑ Românii au obicei a-și strânge mijlocul cu brâie de lână roșie, sau cu chingi late de piele, țintuite cu bumbi de alamă. Ei pretind că puterea omului e cu atât ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Lilica

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Lilica Lilica de Bogdan Petriceicu Hasdeu Când copilașu-mi se lipește Plăpând la sânul meu, Și-l port în brațe, și-mi zâmbește, Și-l strâng, și-l pup mereu; Îmi pare-atunci că-s o tulpină Ce-abia mai sta pe rădăcină, Tot sughițând după lumină D-atâtea ierne-n șir, Și iată că-ntr-o zi cu soare, Sosind o rază iubitoare, Făcu din trestia ce moare Să iasă trandafir: Un copilaș ce se lipește Plăpând la sânul meu, Și-l port în brațe, și-mi zâmbește, Și-l strâng, și-l pup

 

Cincinat Pavelescu - Pantum (Cincinat Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Pantum (Cincinat Pavelescu) Pantum de Cincinat Pavelescu Vântul smulge frunza moartă Pe pustiile cărări, Raza gândului mă poartă În albastre depărtări... Pe pustiile cărări Toamna zvântură nisipul, În albastre depărtări Parcă-i văd și astăzi chipul. Toamna zvântură nisipul Presărat cu frunze d-aur, Parcă-i văd și astăzi chipul Sub al buclelor tezaur... Presărat cu frunze d-aur Crângul plânge-al său noroc, Sub al buclelor tezaur Ochii ei păreau de foc. Crângul plânge-al său noroc, Plânge crângu-a pustiire... Ochii ei păreau de foc Când citeau a mea iubire! Plânge crângu-a pustiire, Vânturi aprige-l străpung... Când citea a mea iubire Mă strângea în brațe lung. Vânturi aprige-l străpung, Simte crângul c-o să moară. Mă strângea în brațe lung Nestatornica fecioară. Simte crângul c-o să moară, Pe când frunza-i plânge-n vânt... Nestatornica fecioară Mi-a făcut un jurământ; Pe când frunza-i plânge-n vânt, Se-ntristează văi și lunci, Mi-a făcut un jurământ... Unde-i vremea de atunci? Se-ntristează văi și lunci Suferind aceeași soartă... Unde-i vremea de atunci?  Vântul smulge frunza

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTRÂNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruSTRÂNGE.

ADUNA

... ADUNÁ , adún , vb . I . 1. Tranz . A strânge la un loc ceea ce se află răspândit , împrăștiat , risipit ; a ridica de pe jos . 2. Tranz . A aduna din toate ... materiale ; a agonisi . 5. Tranz . ( Mat . ) A totaliza mai multe numere într - unul singur . 6. Tranz . și refl . A ( se ) strânge

 

ÎNCHINGA

... ÎNCHINGÁ , închíng , vb . I . 1. Tranz . A strânge chingile șeii pe cal , a pune chinga , a lega cu chinga . 2. Refl . A se lega , a se ...

 

BRĂȚARĂ

... sau pe braț ; brățea . 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor țărănești . 3. ( Tehn . ) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăți , care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla . 4. ( Arhit . ) Inel de metal care strânge

 

COLECTA

... COLECTÁ , colectez , vb . I . Tranz . 1. A aduna , a strânge la un loc lucruri , bani etc . pentru un anumit scop . 2. ( Ieșit din uz ) A strânge

 

CULEGE

... CULÉGE , culég , vb . III . Tranz . 1. A aduna , a strânge cereale , fructe , flori etc . 2. A ridica , a strânge ceva de pe jos . 3. A aduna laolaltă ; a colecționa . 4. A aduna din casete literele necesare și a ...

 

GHEMUI

... GHEMUÍ , ghemuiesc , vb . IV . 1. Refl . A se face , a se strânge ca un ghem ^1 ( 1 ) , a se înghemui . 2. Refl . și tranz . A ( se ) strânge

 

LEGA

... o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau un material într - o învelitoare ( basma , sac , pungă etc . ) și a o închide în felul arătat ...

 

SLOBOD

... De care se poate dispune , în care ești scutit de obligațiile obișnuite . 7. ( Despre lucruri care leagă , fixează , strâng etc . ) Care permite mișcările , care nu strânge

 

STRÂNGĂTOR

... STRÂNGĂTÓR , - OÁRE , strângători , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care strânge , agonisește , ( om ) econom ; p . ext . ( om ) zgârcit . 2. S . m . și f . ( Înv . ) Persoană care adună ceva . - Strânge

 

STRÂNS

... Foarte mult , cu toată puterea . 2. În mod strict , cu strictețe , întocmai . IV. S . f . ( Pop . ) Ceea ce agonisește , adună cineva ; avere ; provizie , recoltă . - V. strânge . STRÂNS ^1 s . n . Strângere . V. strânge

 

ÎMBRĂȚIȘA

... ÎMBRĂȚIȘÁ , îmbrățișez , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) cuprinde , a ( se ) înlănțui cu brațele , a ( se ) strânge în brațe ( în semn de afecțiune ) . 2. Tranz . Fig . A cuprinde dintr - o aruncătură de ochi . 3. Tranz . Fig . A - și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...