Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: SUMA

  Vezi și:SUMA, SUMAȚIE, CAUȚIUNE, MANDAT, PECULIU, PLATĂ, REMIZĂ, REPORT, REST, SUMARE, SUMULIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SUMĂ: SUMA.

 

SUMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SÚMĂ, sume, s.f. 1. Rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total. * Sumă aritmetică = rezultatul adunării unui șir de numere luate în valoare absolută. Sumă algebrică = rezultatul adunării unor cantități de același fel, ținând seama de semnul lor. ** Cantitate totală, totalitate. Cantitate de bani. * Expr. A-și face suma = a agonisi atât cât crede îi trebuie. Număr (mare); mulțime, sumedenie. - Din lat. summa, pol. suma.

Sursa : DEX '98

 

SÚMĂ s. 1. (MAT.) total. (\~ unei adunări.) 2. (înv.) seamă. (I-a fost dator cu o \~ de bani.) 3. cantitate. (\~ bunurilor acumulate.) 4. v. număr. 5. număr, (înv.) cislă. (\~ totală a vitelor.) 6. v. totalitate. 7. v. seamă.

Sursa : sinonime

 

SÚMĂ s. v. conținut, cuprins, sumar, tablă de materii.

Sursa : sinonime

 

súmă s. f., g.-d. art. súmei; pl. súme

Sursa : ortografic

 

SÚM//Ă \~e f. 1) Ceea ce rezultă în urma adunării mai multor elemente omogene; rezultatul unei adunări; total. \~ aritmetică. \~a tuturor datelor. 2) Cantitate de bani. [G.-D. sumei] /<lat. summa, germ. Summe, it. somma, fr. somme

Sursa : NODEX

 

SÚMĂ s. f. 1. (mat.) rezultatul adunării a doi sau mai mulți termeni; total. 2. anumită cantitate de bani. 3. număr (mare); mulțime. (< lat. summa, germ. Summe, după fr. somme)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 116 pentruSUMĂ.

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... și a vărsat pe masă un pumn de mărunțiș: icusari, nisifiele, sfanți, sfânțoaice, firfirici și gologani; le-a socotit până la suma de cinci galbeni, apoi a legat iar pungociul la gură, zicând: - Ei! acu, cine-mi iscălește fitanția? - Care fitanție? - Pentru sumă. - Cum, nene ... și hârtie și scrie, citind în gura mare: "Subtiscăliții patrioți, la un moment greu al nostru, pentru interesele patriei, am luat de la nenea Niță suma de 70 sfanți pe care i-o vom înapoia îndată ce vom izbuti să facem toate bune, ca să nu mai fie tiranie..." Și iscălesc ...

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

... lei la un amic! Post scriptum: Am scris cinci lei pentru contrast, Dar eu fiind un spirit vast Și cu capriții de-mpărat... Îmi trebui suma la pătrat. Bancherul și-a curmat jocul, a citit, a râs și-a strigat admirabil (așa mi ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... numirea de registrul datoriei publice , în rând după ordinul numerației. 4. Creditorii statului vor primi atâtea obligații, câte se cuvin, spre a acoperi suma datorită de stat, și vor fi înscriși la registru pe numărul obligațiilor ce vor primi. 5. Pentru primirea procentelor, creditorii statului vor înfățișa obligațiile la ... această sumă statul sloboade dlui S. atâtea bucăți (sineturi) câte de 1.000 lei și de 900 lei și de 200 lei, câte vor acoperi suma întreagă de 44.400 lei, cum se socoate în cursul pieții; iar bucățile toate poartă dobânda câte 10 la sută. La a doua ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

Ion Luca Caragiale - Două note Două note de Ion Luca Caragiale În Note și schițe, 1892, pag.27. Nu se cunoaște un alt text anterior. Reprodus în Momente, schițe, amintiri, 1908. Am de mult intenÈ›ia să dau publicului o sumă de note asupra vieÈ›ii lui Eminescu - fiindcă inexactităÈ›ile, nimicurile născocite, neadevărurile absurde ce se spun de trei ani de zile pe socoteala lui mă revoltă È™i scandalul cu portretele È™i busturile puse fără sfială în circulaÈ›ie ca fiind ale lui, ca È™i cum ar fi vorba, încă o dată zic, de un tip din evul mediu, iar nu de cineva care a trăit în mijlocul nostru atâta vreme; pînă atuncea este, crez, aici locul să spun următoarele: Cu toată inegalitatea temperamentului său, Eminescu avea două coarte totdeauna egal de întinse: vecinic înamorat È™i vecinic avînd nevoie de bani - se putea altfel? È™i poet, È™i sărac... Vecinic visa niÈ™te „mîini subÈ›iri È™i reciâ€�, vecinic vîna un cămătar care să-i cumpere pe nimic leafa - nainte cu cîteva luni. AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... cumpÄ•rătorÄ­, concetățeniÄ­ meÄ­ Spitzer, Steinbach și Goldberg. De Ă³re-ce cheltuielile nĂ³stre de proces făceau 275 fl. eÅ­ am primit însărcinarea ?eri suma acĂ©sta, nici maÄ­ mult, nici maÄ­ puțin. Concetățeanul Spitzer a oferit 276, iar concetățeanul Steinbach 277 florini… 277fl. o dată, - de douÄ ...

 

Alecu Donici - Împărțeala

Alecu Donici - Împărţeala Împărțeala de Alecu Donici Având tovărășie La o negustorie, Câțiva prieteni pe viață Au câștigat mulțime de bani gheață. Și adunându-se la casa lor obștească S-au apucat folosul să-mpărțească. (Dar sunt cam rare împărțele Fără gâlceve sau smintele.) Și-ai mei prieteni buni, câștigul împărțind, S-au întărtat la sfadă. Când, iată! deodată, Aud strigând: — Săriți! săriți! foc! casa arde! — Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un alt. — Aidem însă! — Ba stați, Și dreaptă partea mea îmi dați, Strigară celalalt. — Da pentru ce? Și cum?.. Sfădindu-se așa, prietenii văd fum Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să-l întâmpinăm puind unit silința; Adeseori pierim obștește, Când fieștecare Strigând cu gură mare, La interesul său în parte

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ...

 

Anton Pann - Copaciul și dovleacul

Anton Pann - Copaciul şi dovleacul Copaciul și dovleacul de Anton Pann Pe lângă un copaci mare     Un dovleac, din întâmplare Primăvara răsărise     Și pe dânsul să suise, Care într-atât crescuse,     Încât vârfu-i întrecuse, În lung și-n lat să-ntinsese,     Ramurile-i cuprinsese, Și pretutindeni umpluse     De dovleci care făcuse. Deci cu această iestime     Văzându-se la înălțime, Începu să se mândrească     Și zicând să se fălească: — „Vezi, eu numa-ntr-o vară     Cât crescui și tot cresc iară, Și tu copaci din vechime,     În sumă de ani mulțime, D-ai fi crescut voinicește,     Precum și vrejul meu crește, Mai, mai ajungeai la stele,     După părelele mele.â€� Iar copaciul cel cu minte     I-a răspuns aste cuvinte: — „Ei! te lauzi tu acuma,     Că încă n-ai văzut bruma, Dar când va da și zăpadă,     Atuncea ești jos grămadă!â€� Gândește la viitoare     Și la cele-ntâmplătoare. Nu te înălța cu firea     Pân' nu cerci nenorocirea. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de

 

Cincinat Pavelescu - Unui bancher

... la un amic! II Post scriptum Am scris cinci lei pentru contrast, Dar eu fiind un spirit vast Și cu capriții de-mpărat...  Îmi trebui suma la pătrat. III Aceluiași Sunt fericit că ți-au plăcut Cele opt versuri ce-am făcut, Dar pentru mine, ce e drept Succesul lor a ...

 

George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece

George Topîrceanu - Şt. O. Iosif: Patriarhale şi cântece Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece de George Topîrceanu Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc . Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă. În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv. Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSUMĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruSUMĂ.

Estera Capitol 4

... deschis al cetății, înaintea porții împăratului. 7 Și Mardoheu i -a istorisit tot ce i se întîmplase, și i -a spus suma de argint pe care făgăduise Haman că o va da vistieriei împăratului în schimbul măcelăririi Iudeilor. 8 I -a dat și cuprinsul poruncii ...

 

Fapte Capitol 22

Fapte Capitol 22 Fapte 21 Fapte Capitol 22 1 ,,Fraților și părinților, ascultați acum cuvîntul meu de apărare față de voi!`` 2 Cînd au auzit ei că le vorbește în limba evreiască, au ținut și mai multă liniște. Și Pavel a zis: 3 ,,Eu sînt Iudeu, născut în Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învățat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu deamăruntul Legea părinților noștri, și am fost tot atît de plin de rîvnă pentru Dumnezeu, cum sînteți și voi toți azi. 4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei: 5 Marele preot și tot soborul bătrînilor îmi sînt martori. Am luat chiar și scrisori dela ei către frații din Damasc, unde m`am dus să aduc legați la Ierusalim pe ceice se aflau acolo, ca să fie pedepsiți. 6 Cînd eram pe drum și mă apropiam de Damasc, deodată, pela amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer. 7 Am căzut la pămînt, și am auzit un glas, care-mi zicea: ,Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești?` 8 ,Cine ești, Doamne?` am răspuns eu. Și El ...

 

Fapte Capitol 7

Fapte Capitol 7 Fapte 6 Fapte Capitol 7 1 Marele preot a zis: ,,Așa stau lucrurile?`` 2 Ștefan a răspuns: ,,Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S`a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i -a zis: ,Ieși din țara ta și din familia ta, și du-te în țara, pe care ți -o voi arăta.`` 4 El a ieșit atunci din țara Haldeilor, și s`a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, și seminței lui după el, măcar că n`avea niciun copil. 6 Dumnezeu i -a spus că sămînța lui va locui într -o țară străină, va fi robită, și va fi chinuită patru sute de ani. 7 ,Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentruSUMĂ.

SUMA

SUMÁ , sumez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A efectua o operație de adunare sau a calcula serii

 

SUMAȚIE

SUMÁȚIE , sumații , s . f . ( Biol . ) Adiție

 

CAUȚIUNE

CAUȚIÚNE , cauțiuni , s . f . 1. Sumă de bani depuși pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații . 2. Sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și care garantează prezentarea acesteia la ancheta penală , la judecată și la executarea pedepsei ; p . ext . garanție . [ Pr . : ca - u - ți -

 

MANDAT

MANDÁT , mandate , s . n . 1. Împuternicire ( contractuală ) de a reprezenta o persoană fizică sau juridică și de a acționa în numele ei ; act prin care se dă această împuternicire ; procură . 2. ( Jur . ) Dispoziție , ordin . 3. Serviciu poștal prin care cineva poate expedia o sumă de bani pentru a fi remisă destinatarului ; p . ext . formular completat în acest scop , pe baza căruia se face transmiterea sumei ; sumă de bani expediată sau primită

 

PECULIU

PECÚLIU s . n . 1. ( În antichitate ) Sumă de bani economisită de un sclav pentru a - și răscumpăra libertatea : gratificație acordată unui sclav de către stăpânul său sau unui soldat la eliberare . 2. Sumă de bani primită de un condamnat după ispășirea pedepsei , pentru munca prestată în timpul detențiunii ; p . gener . bani economisiți ,

 

PLATĂ

PLÁTĂ , plăți , s . f . 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată ; achitare . 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă , drept contravaloare a unui obiect cumpărat , a folosinței unui lucru etc . 3. Răsplată ( morală ) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune ; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte

 

REMIZĂ

REMÍZĂ , remize , s . f . I. 1. Situație în care doi șahiști angajați într - o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate ; partidă de șah terminată la egalitate . 2. Formă de retribuire ( în comerț ) potrivit căreia lucrătorii primesc pentru munca prestată o sumă de bani calculată în funcție de volumul vânzărilor , cumpărărilor , contractărilor etc . pe care aceștia le efectuează ; ( concr . ) sumă de bani acordată în acest fel . II. 1. Construcție prevăzută cu instalații de spălare și ventilare , precum și cu un mic atelier de reparații , folosită pentru adăpostirea vehiculelor auto , a uneltelor , a locomotivelor , a vagoanelor etc . 2. Mic petic de pădure sau de tufișuri plantat cu scopul de a servi ca adăpost pentru vânatul

 

REPORT

REPÓRT , reporturi , s . n . Trecere a unei sume ( reprezentând un total parțial ) din josul unei coloane în fruntea coloanei următoare , pentru a fi adunată în continuare ; p . ext . sumă , total reportate sau orice sumă rămasă dintr - un calcul

 

REST

REST , resturi , s . n . 1. Ceea ce rămâne dintr - un tot , dintr - un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată , îndepărtată , luată , scoasă ; rămășiță . 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menționate anterior . 3. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu monede ori cu bancnote reprezentând o sumă mai mare decât cea cuvenită . 4. ( Mat . ) Număr care reprezintă rezultatul unei scăderi ;

 

SUMARE

... SUMÁRE , sumări , s . f . ( Livr . ) Acțiunea de a suma și rezultatul ei . - V. suma

 

SUMULIȚĂ

SUMULÍȚĂ , sumulițe , s . f . Diminutiv al lui sumă ; sumușoară . - Sumă + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...