Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DRĂGAICĂ, OBOR, TÂRGUȘOR, ÎNVOIALĂ, BÂLCI, EMPORIU, IARMAROC, MĂRTURIE, PÂRGAR, PAZARNIC ... Mai multe din DEX...

TÂRG - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÂRG, târguri, s.n. 1. Loc mai întins și special amenajat într-un oraș sau la marginea unui oraș, unde se vând și se cumpără (zilnic sau la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi etc. * Târgul de fete = serbare populară anuală, tradițională, care are loc pe Muntele Găina, în Țara Moților, și cu care prilej tinerii își aleg adesea miresele. 2. Operație de vânzare și cumpărare care are loc într-un târg (1); p. gener. operație de vânzare și cumpărare; tocmeală, târguiala. * Loc. adv. La spartul târgului = la sfârșit de tot, târziu. * Expr. A face (sau a încheia) târg(ul) cu cineva = a încheia cu cineva, o tranzacție comercială. A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu târgul = a cădea de acord asupra prețului unei vânzâri sau cumpărări, a cădea la învoială, a se învoi din preț. ** (Pop.) Învoială, acord, înțelegere. 3. Așezare orășenească (mai mică). ** (Pop.) Centrul unui oraș; partea orașului unde se află centrul comercial. - Din sl. tr?g?.

Sursa : DEX '98

 

TÂRG s. v. acord, aranjament, centru, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, legământ, oraș, pact, tranzacție.

Sursa : sinonime

 

TÂRG s. 1. v. piață. 2. bâlci, iarmaroc, (pop.) drăgaică, (înv.) zbor. (\~ul de la Buzău.) 3. v. obor. 4. târguială, tocmeală, (rar) precupețire, (reg.) tocmă. (\~ul a ținut mult.) 5. v. orășel.

Sursa : sinonime

 

târg s. n., pl. târguri

Sursa : ortografic

 

TÂRG \~uri n. 1) Loc special (de obicei într-o localitate) unde se vând și se cumpără (zilnic sau în anumite zile) produse agricole sau industriale, vite etc.; piață. Zi de \~. 2) Desfacere sau achiziționare de mărfuri în acest loc; operație de vânzare cumpărare. * A veni la spartul \~ului a veni la sfârșitul unei activități. A se ajunge cu \~ul a se învoi cu prețul. A face (sau a încheia) \~ul a cădea de acord asupra unei afaceri. 3) pop. Localitate de tip orășenesc. 4) pop. Înțelegere în legătură cu ceva; învoială; acord. 5) înv. Parte a unui oraș unde era situat centrul comercial. /trugu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruTÂRG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 240 pentruTÂRG.

Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad

Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad Deasupra Târgului Bârlad de Alexei Mateevici Deasupra târgului Bârlad Trecut-a un aeroplan Ș-un snop de pâine-a aruncat Cules din lanuri de german: ,,Noi semănat-am primăvara Cu pâinea voastră toată țara, Grădină, vale, deal și șes, -- Ș-acuma roada am cules. Mai mult de foame nu ni-i frică, Sătui ne ține Muntenia, Degeaba oastea se ridică, Și prinde toată România". Așa hârtie-a fost legată De-un snop de pâine aruncată. O, Doamne, unde-i ispășirea, O, Doamne, unde-i mântuirea? Străinii ne-au mâncat sudoarea, Iar noi ne chinuim flămânzi. Pământul, ce ne-a fost ca floarea, Din colț în colț tu îl aprinzi. Afurisirea cadă, Sfinte, Judecătorule Părinte, Pe cei ce țara ne-au vândut Și robi năvalei ne-au făcut. Dar milă fie-ți de creștini, Ce spicul din sudori îl crește, De-un biet, nevinovat român, Ce-și spune-amarul românește. Vezi, Sfinte, țara-i țintirim, Ne izbăvește de hârșim, Și pentru chinuri și sudori, Și pentru bieții muncitori, -- O, Doamne, vie ispășirea, O, Doamne, vie mântuirea. Mărășești, 15 iulie

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

... la Baia , un nume care trebuie să ne aducă aminte atât de vitejia strămoșilor, cât și de starea înflorită în care se afla odată acest târg, astăzi sat, și pe care, după atâte veacuri, il vedem astăzi încercându-se a se reîntoarce prin industrie la vechea sa celebritate. De ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

... lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși ... Copilandrii înfășurați în ardelenismul, sarsailismul și alte isme ale Academiei?... Profesorii școalelor sătești , vreau să zic primare ?... Coloniștii greci, turci, nemți, leși ce împoporează acest târg?... Zimbrul... Steaua... România literară... sau cel nămol de rele tălmăciri ce le vând Iașul și Bucureștii?... Adevărul este că și aicea încep oamenii a ... bieții oameni avea o legătură, un locușor pe pământul moldovenesc, unde să se vorbească moldovenește. Știu că, de ți-ar cere o jertfă mare acest târg, sau alt târg, sau și țara întreagă, ai face jertfa. Jertfește dar pentru cititori o filă, o coloană sau un capăt de coloană, unde frumusețile stilului și ale ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... iarba coaptă și că pentru dânsul e un locușor mic deoparte. O să încapă tocmai bine. Lovitura unei vergi îl făcu să tresară. Până la târg nu era mult. Vântul iar se curmase, pădurea pe margini stătea încremenită, arsă. Cei din urmă copaci rămaseră în urmă; la dreapta și la stânga ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... îi alunecară la vale. Când ajunseră în muchia Gruiului, se așezară jos ca să se odihnească. Negustorii începură a zărvăi ducându-se spre târg. Câțiva copii sunau din fluiere. Cocoșii s-auzeau la întrecere dintr-un cap până la celălalt al orașului. Râul Târgului șopotea în matca sa, și ... prietenul. Buza de jos se frângea pe bărbie. Scuipatul i-aluneca în creștetul copilului. La urmă se sculară de jos mulțumiți ș-o porniră spre târg. Mirea-și netezea pisoiul, îndrugând: — Și era o fată de împărat, frumoasă-frumoasă... * * * 4 Și mergea Zobie bombănind o limbă pe care nimeni nu ... a-și bate piciorul drept. — Lasă-l, nea Zobie, îngână Mirea, ce-ai cu el? Ajunseră, în sfârșit, cu chiu, cu vai, în târg. Negustorii începuseră a zărvăi și a-și rândui marfa. Lumea bucureșteană, leneșă, ca de obicei, nu se sculase încă. Soarele se ... și scânteia pe cerul fără pic de nori, amenințând să zăpușească orașul cu arșița sa. Carele cu stambă, cu zeghii, cu cioareci, cu flori de târg, cu lăzi și tronuri, și câte și mai câte, descărcau în pripă, căci Sfântul Ilie, în anul acesta, făgăduia minunea minunilor. Câțiva ovrei, veniți din ...

 

Emil Gârleanu - Patima

... a slujit în tot restul vieții mele, uneori în bine, alteori în rău. Miam petrecut copilăria, după cum ți-am mai spus, într-un târg de graniță, într-un târg mic, unde întâmplările sunt rare, dar, oricând sunt, se știu de-a-fir-a-părul de către toată lumea. Așa se ...

 

Alecu Donici - Pietrenii și Bistrița

... mai de mult, că oamenii în lume Asupra celor mici dreptatea nu-și găsesc: Când ei cu cei mai mari răpirile-mpărțesc. Note Locuitorii unui târg de acest nume și un râu repede care spală malurile acelui târg

 

Emil Gârleanu - Filozoful

... dar aceasta-i o taină pe care numai el o știe. Când ziua fuge din fața nopții, el pornește; atotstăpânitor, pășește, măreț, peste acoperămintele întregului târg. Se plimbă de la un capăt la altul al mahalalelor, căci n-are dragoste deosebită pentru nici un colț. De-aici ca și de-acolo ...

 

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

... — Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra știu încaltea că bine l-am boit! Ia apoi și el capra și pornește iar spre târg. Dar capra tot capră; se smuncea în toate părțile, încât îi era acum lehamete de dânsa. — De-aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap de râia asta. Și, mergând el mai departe, iaca se întâlnește c-un om ce venea de la târg c-o gâscă în brațe. — Bun întâlnișul, om bun! zise Dănilă. — Cu bine să dea Dumnezeu! — Nu vrei să facem schimb? să ... sfârșit, dur la deal, dur la vale, unul mai dă, altul mai lasă, și Prepeleac mărită capra! Apoi înșfacă gânsacul și pleacă tot înainte spre târg. Când ajunse în târg, gânsacul, dorit de gâște, țipa cât îl lua gura: "ga, ga, ga, ga!" "Na! c-am scăpat de dracul și am dat peste tată-său ... — Apoi dă, bădiță; m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava. — Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg ...

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

... într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea să mă vadă Și oamenii să se miere De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruTÂRG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruTÂRG.

DRĂGAICĂ

... închinată coacerii holdelor ( la 24 iunie ) ; Sânziene . 2. Dans popular , jucat mai ales la Drăgaică ( I 1 ) ; melodie după care se execută acest dans . 3. Târg care se ține la 24 iunie ; p . gener . târg . 4. ( La pl . ) Zâne rele despre care se crede că ar sluți pe oameni ; iele . II. Plantă erbacee cu fructe lungi și înguste și cu ...

 

OBOR

... și a păstra peștele viu ; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri . OBÓR^1 , oboare , s . n . 1. ( Reg . ) Loc ( împrejmuit ) unde se ține un târg de vite , de fân , de lemne ; târg

 

TÂRGUȘOR

... TÂRGUȘÓR , târgușoare , s . n . Diminutiv al lui târg ( 3 ) ; târguleț . - Târg

 

ÎNVOIALĂ

... ÎNVOIÁLĂ , învoieli , s . f . 1. Înțelegere , convenție , aranjament , acord . 2. Târg

 

BÂLCI

... BÂLCI , b ? lciuri , s . n . Târg

 

EMPORIU

... EMPÓRIU , emporii , s . n . ( Înv . ) Târg

 

IARMAROC

... IARMARÓC , iarmaroace , s . n . Târg

 

MĂRTURIE

... o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a - și susține părerile . 2. Dovadă , atestare ; semn , probă , indiciu . 3. ( Reg . ) Târg

 

PÂRGAR

... pârgari , s . m . 1. ( În evul mediu , în organizarea administrativă a țărilor românești ) Membru în sfatul administrativ al unui oraș sau al unui târg

 

PAZARNIC

... PAZÁRNIC , pazarnici , s . n . ( Înv . ) Polițai însărcinat cu paza unei piețe , a unui târg

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...