Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TAPIȚERIE, ȚINTĂ ... Mai multe din DEX...

TAPIȚER - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TAPIȚÉR, tapițeri, s.m. Meseriaș specialist în tapisarea mobilelor. - Probabil din pol. tapicer, bg. tapițer. Cf. germ. %Tapezier%.

Sursa : DEX '98

 

tapițér s. m., pl. tapițéri

Sursa : ortografic

 

TAPIȚÉR \~i m. Meșter care tapisează obiecte de mobilă. /tapissier, it. tappezziere, germ. Tapezierer

Sursa : NODEX

 

TAPIȚÉR s.m. Lucrător specialist în lucrări de tapiserie. [Cf. germ. Tapezie(re)r].

Sursa : neologisme

 

TAPIȚÉR s. m. lucrător specialist în lucrări de tapițerie. (< germ. Tapezeie/re/r)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TAPIȚER

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru TAPIȚER.

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

... sa mânăm chestia tot înainte; căci, dacă mergem tot așa hâța-hâța, o vârâm cu oiștea-n gard! — Oratorul se oprește aci. D. BOSSEL , tapițer, spune că nu face ca colegul d-sale d. Olbricht, care se ascunde după perdea: ținta noastră e fină. D-sa pune chestia pe tapet ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TAPIȚER

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru TAPIȚER.

TAPIȚERIE

... f . v . tapiserie . TAPIȚERÍE^1 , tapițerii , ( 2 ) s . f . 1. Meseria tapițerului . 2. Atelier , prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer . - Tapițer

 

ȚINTĂ

ȚÍNTĂ , ținte , s . f . I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite , folosit de cizmari , curelari , tapițeri etc . 2. ( Despre porumb ; în loc . adj . ) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat ; aproape copt . 3. Fig . Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor ; stea , steluță . II. 1. Semnul sau locul în care se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p . ext . ochire , țintire . 2. Locul către care tinde să ajungă cineva . 3. Scop final , țel ,