Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TEMEINICI, TEMEINICIE, ÎNSUȘI, ȘCOLI, CUNOSCĂTOR, DEPRINDE, DOCUMENTA, ERUDIȚIE, ERUDIT, EXPERT ... Mai multe din DEX...

TEMEINIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ** Adânc, profund, intens. [Var.: (înv.) temélnic, -ă adj.] - Temei + suf. -nic.

Sursa : DEX '98

 

Temeinic ≠ netemeinic

Sursa : antonime

 

TEMÉINIC adj., adv. 1. adj. v. fundamentat. 2. adj. v. chibzuit. 3. adv. v. just. 4. adj. v. convingător. 5. adj. v. profund. 6. adj. v. important. 7. adj., adv. v. serios.

Sursa : sinonime

 

TEMÉINIC adj. v. adânc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, puternic, radical, serios, structural, substanțial, tare, vital.

Sursa : sinonime

 

teméinic adj. m., pl. teméinici; f. sg. teméinică, pl. teméinice

Sursa : ortografic

 

TEMÉINI//C \~că (\~ci, \~ce) și adverbial Care are un temei serios; fondat pe o bază solidă; sănătos. * A cunoaște ceva \~ a cunoaște foarte bine. /temei + suf. \~nic

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruTEMEINIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruTEMEINIC.

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere că limba noastră, care s-a născut odată cu primirea sfintei credințe a lui Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei — și așa mai departe. Păgânătatea și-a lăsat unele urme de ale sale în limba și obiceiurile norodului nostru până în vremea de astăzi, ...

 

Alexei Mateevici - Spre lumină!

... dare de mână din sat și să le spuie toate cele ce se leagă de alegeri. Ca să fie lucrul purtat mai bine și mai temeinic, pot să scrie pe hârtie toate cele aflate despre alegeri din cărți ori din gazete și să le citească țăranilor scrierile lor la adunări. La ...

 

Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul

... boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic

 

Constantin Stamati - Ce este fluturul

... boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

... ajunse în fața butoiului și se opri ca Oedip în fața unei enigme. Tăcut și filozofic fi făcu ocolul, mirosi îndelung cu rîtul lui roz, temeinic își ținu infima coadă întoarsă în semn de întrebare și, apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate, oprit în fața cepului ce era ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean

Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean de Grigore Alexandrescu "Cum măsori ți se măsoară" este un proverb știut: Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai făcut, Sunt pornite să-ți aducă ale mele mulțumiri, Sunt răspuns la ale tale vrednici de cinste gândiri. Nu știu bine dacă cerul, precum zici, m-a înzestrat C-un talent ce mi se pare puțin, slab, neînsemnat. Dar iubesc talentu-acesta care tu îl prețuiești; Tot ce e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și al binelui amor Se aprinde la făclia unui geniu creator. Pe acei ce mi-i dai pildă eu adesea i-am citit; La o slavă meritată cu mândrie m-am smerit; Șă-i urmez este alt lucru; cinstea poate o doresc, Dar a lui Torquato soartă nicidecum n-o pizmuiesc, Am temeinice cuvinte: mă cunosc, mă simt prea mic Și nevrednic să iau urma unui mare mucenic. Cred cu tine că talentul ne e din cer dăruit, Că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit. Și de am o zi mai lină, un ceas ...

 

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)

... au adus nici un bine statornic la nația în care au strălucit. Atât este de adevărat că calitățile personale nu pot aduce nici un folos temeinic, când toate lucrările se întemeiază pe voință, iar nu pe legi. "Când Marcu Aurelie muri, zice Chateaubriand ­ romanii se readânciră în relele năravuri cu ...

 

Iancu Văcărescu - Buna vestire

Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Alexei Mateevici - Chestia preoțească

... casa și gospodăria sa proprie și rămăsese pe drumuri, neavând nici un chip sigur de trai. Ea era nevoită să-și risipească gospodăria, atât de temeinic pusă și dusă de cel răposat. Trebuia să fugă din locurile cu care era atât de strâns legată. Iar casa, via și alte acareturi, înființate ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

... e negustoria: unde e marfă multă, și pagubă multă este!" Domnilor senatori, Domnilor deputați, Vedeți dar că, întrucât privește politica din năuntru, stăm bine și temeinic; putem în adevăr zice că stăm turcește. În privința politicei din afară, neutralitate desăvârșită; aceasta numai și numai fiindcă nu ne-am depărtat de loc ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruTEMEINIC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruTEMEINIC.

1 Samuel Capitol 23

... mi s`a spus că este foarte șiret. 23 Cercetați și vedeți toate locurile unde se ascunde, veniți apoi la mine cu ceva temeinic, și voi porni cu voi. Dacă este în țară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.`` 24 S`au sculat dar și s`au ...

 

Proverbele Capitol 22

Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ...

 

Daniel Capitol 7

Daniel Capitol 7 Daniel 6 Daniel Capitol 7 1 În anul dintîi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: ,,În vedenia mea de noapte am văzut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintîi semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M`am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s`au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s`a dat o inimă de om. 5 Și, iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într`o rînă; avea trei coaste în gură între dinți; și i s`a zis: ,,Scoală-te, și mănîncă multă carne!`` 6 După aceea m`am uitat mai departe și iată o ...

 

Fapte Capitol 25

... vrednic de moarte, și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărît să -l trimet. 26 Eu n`am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce ...

 

Daniel Capitol 2

Daniel Capitol 2 Daniel 1 Daniel Capitol 2 1 În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște visuri. Duhul îi era turburat, și i -a perit somnul. 2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători și pe Haldei, ca să -i spună visurile. Ei au venit, și s`au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le -a zis: ,,Am visat un vis; duhul îmi este turburat, și aș vrea să știu visul acela.`` 4 Haldeii au răspuns împăratului în limba aramaică: ,,Vecinic să trăiești, împărate! Spune robilor tăi visul, și-ți vom arăta tîlcuirea lui!`` 5 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis Haldeilor: ,,Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veți veți face cunoscut visul și tîlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți, și casele voastre vor fi prefăcute într`un morman de murdării. 6 Dar dacă-mi veți spune visul și tîlcuirea lui, veți primi dela mine daruri și răsplătiri, și mare cinste. Deaceea, spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!`` 7 Ei au răspuns a doua oară: ,,Să spună ...

 

1 Samuel Capitol 17

1 Samuel Capitol 17 1 Samuel 16 1 Samuel Capitol 17 1 Filistenii și-au strîns oștile ca să facă război, și s`au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărît între Soco și Azeca, la Efes-Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s`au strîns și ei; au tăbărît în Valea terebinților, și s`au așezat în linie de bătaie împotriva Filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe un munte deoparte, și Israel pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărțea. 4 Atunci a ieșit un om din tabăra Filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat, era din Gat, și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7 Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și ferul suliței cîntărea șase sute de sicli de fer. Cel ce -i purta scutul mergea înaintea lui. 8 Filisteanul s`a ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruTEMEINIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruTEMEINIC.

TEMEINICI

... TEMEINICÍ , temeinicesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face să devină temeinic

 

TEMEINICIE

... TEMEINICÍE s . f . 1. Însușire a ceea ce este temeinic ; soliditate , tărie , trăinicie ; statornicie . 2. Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor ...

 

ÎNSUȘI

ÎNSUȘÍ , însușesc , vb . IV . Tranz . 1. A pune stăpânire pe ceva , a lua în stăpânire , a - și apropria . 2. A asimila , a dobândi cunoștințe , idei , opinii ( temeinice ) într - un domeniu ; a

 

ȘCOLI

... ȘCOLÍ , școlesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) instrui ( temeinic

 

CUNOSCĂTOR

CUNOSCĂTÓR , - OÁRE , cunoscători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care posedă cunoștințe speciale , temeinice într - un domeniu ;

 

DEPRINDE

DEPRÍNDE , deprínd , vb . III . 1. Refl . și tranz . A ( se ) obișnui , a ( se ) învăța . 2. Tranz . A - și însuși cunoștințe ( temeinice ) într - un domeniu prin învățătură sau prin practică organizată ,

 

DOCUMENTA

... DOCUMENTÁ , documentez , vb . I . Refl . A se informa amănunțit și temeinic

 

ERUDIȚIE

ERUDÍȚIE , erudiții , s . f . Cunoaștere temeinică a uneia sau mai multor științe ; cultură vastă . [ Var . : ( înv . ) erudițiúne s .

 

ERUDIT

ERUDÍT , - Ă , erudiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii îndelungate ; savant ,

 

EXPERT

EXPÉRT , - Ă , experți , - te , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Adesea adjectival ) Persoană care posedă cunoștințe temeinice într - un anumit domeniu ; specialist de mare clasă . 2. Adj . ( Inform . ; în sintagma ) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...