|
|
||
|
Vezi și:TRANSĂ,
RADIOTRANSMISIONIST,
RADIOTRANSMISIUNE,
SALARIA,
TRANSAFRICAN,
TRANSCALCULARE,
TRANSCARPATIC,
TRANSCARPATIN,
TRANSPĂREA,
TRANSPUNE
... Mai multe din DEX...
TRANS- - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TRANS-Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TRANS-. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ de când eÅ începusem a studiĂ și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meŠ«Strat și substrat», eÅ am obținut douÄ• soluțiunÄ capitale: 1°. În secolul VII maÄ existaÅ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ în Serbia, maÄ ales în Dalmația, pe carÄ însă Ä-aÅ slavisat apoÄ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ numiții Macedo-românÄ și Istriano-româniÄ de astădzÄ sunt Daco-românÄ, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ, de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei ... pragurile Nistrului din cauza micii adâncimi, astfel că cu timpul circulația pe acest fluÂviu va înceta cu desăvârșire, deoarece negustorii preferă a trans Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Câteva păreri de Ion Luca Caragiale Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o facem tocmai pentru că voim să alimentăm continuarea discuției; dacă n-am da pe de lături, ar înceta poate discuția prea degrabă: ei! atunci de unde ar mai țâșni adevărul? Așa, de exemplu, multe ilustrațiuni literare au discutat vreo cinci ani cu înaltă căldură asupra întrebărilor: Artă pentru artă? sau artă cu tendență?? Rezultatul aprigei lupte a fost că fiecare dintre polemiști a rămas să împărtăsească până la urmă opinia sa proprie. De ce? Pentru că și atunci s-a vorbit despre toate, despre toate, afară de un singur lucru, care, după părerea mea, ar trebui și el pomenit măcar în treacăt. Mă rog, câteva întrebări: Au tendență piesele lui Shakespeare? — Desigur, nu. Dar Tacit?... dar Divina Comedie?... Ba bine că ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRANS-Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru TRANS-. TRÁNSĂ , transe , s . f . Stare psihică specială în care se găsește de obicei o persoană hipnotizată , deosebită atât de starea de veghe cât și de cea de somn , caracterizată prin slăbirea sau dispariția atitudinii discriminatorii , critice la acțiunea unor sugestii sau ... RADIOTRANSMISIONÍST , - Ă , radiotransmisioniști , - ste , s . m . și f . Specialist în radiotransmisiuni . [ Pr . : - di - o - trans ... a unor semnale sau a unor imagini . 2. ( Impr . ) Transmisiune de radiodifuziune ; program transmis printr - un sistem de radiodifuziune . [ Pr . : - di - o - trans ... SALARIÁ , salariéz , vb . I . Trans ... TRANSAFRICÁN , - Ă , transafricani , - e , adj . , s . n . ( Șosea ) care traversează Africa . - Trans ... sistem de proiecție cartografică sau de axe de coordonate dat , luând ca bază aceste date dintr - un alt sistem și folosind relațiile matematice de legătură . - Trans ... TRANSCARPÁTIC , - Ă , transcarpatici , - ce , adj . Care se află dincolo de munții Carpați ( în raport cu Muntenia și cu Moldova ) ; de peste Carpați ; transcarpatin . - Trans ... TRANSCARPATÍN , - Ă , transcarpatini , - e , adj . ( Rar ) Transcarpatic . - Trans ... TRANSPĂREÁ , transpár , vb . II . Intranz . ( Rar ) A se zări , a se întrezări , a se ghici . - Trans ... dintr - o situație în alta . 2. Refl . Fig . A se situa cu mintea , cu imaginația etc . în altă situație sau în alt timp . - Trans Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||