Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TRUPEȘ, TRUPEȘIE, TRUPEȘTE, DESANT, DISPOZITIV, PARADĂ, ROȘU, ÎNCARTIRUI, ȘARJA, ACOPERI, ADMINISTRAȚIE ... Mai multe din DEX...

TRUPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TRÚPĂ, trupe, s.f. 1. Totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. ** (La pl.) Forțele armate ale unei țări, ale unei regiuni, ale unei specialități etc.; oaste. 2. Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ; ansamblu. - Din fr. troupe.

Sursa : DEX '98

 

TRÚPĂ s. v. taraf.

Sursa : sinonime

 

TRÚPĂ s. 1. (la pl.) v. armată. 2. v. ansamblu.

Sursa : sinonime

 

trúpă s. f., g.-d. art. trúpei; pl. trúpe

Sursa : ortografic

 

TRÚP//Ă \~e f. 1) Grup regulat și organizat de soldați dintr-o unitate militară. 2) Totalitate de soldați care formează o subdiviziune militară. 3) la pl. Totalitate de forțe militare. 4) Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ. /troupe

Sursa : NODEX

 

TRÚPĂ s.f. 1. Ceată (de militari); (la pl.) forțele armate ale unei țări, armată. 2. Grup de actori care joacă împreună o piesă sau sunt angajați ai unui teatru sau ai unui circ; ansamblu. [< fr. troupe].

Sursa : neologisme

 

TRÚPĂ s. f. 1. totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. * (pl.) armată. 2. colectiv de actori permanent; ansamblu. (< fr. troupe)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruTRUPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentruTRUPĂ.

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de mi­liarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... am pretins ca să ni se aducă artiști de primul cartel, dar am avut și avem dreptul a cere de la direcțiune o trupă astfel încît să împlinească toate condițiunile artei muzicale, cu toată preciziunea și punctualitatea în esecutarea operilor. N-am cerut, o mai repetăm, artiști de primul ...

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mîndrie: — Îți place să te ocupi cu literatura... Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut cîteva cuplete minunate. Eu crez că ... bătrîn stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! — fericită pentru artist, nenorocită pentru om! Primăvara următoare a plecat cu o trupă ambulantă de teatru prin Moldova. Am așteptat toamna pe Eminescu în zadar — trupa s-a întors fără dînsul. Părintele lui, de fel ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Artiști

... Ştefan Octavian Iosif - Artişti Artiști de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trei vagabonzi la poartă-mi vin ; Artiști — o mică trupă : Copiii după ei se țin, Și cîinii dau să-i rupă... Sunt doi micuți, e mama lor ; Ea, cu flașneta-n spate. E-o zi ...

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța mereu concerte La adăpost de griji și certe, La adăpost de om și lume. În colț tăcut de vreo Sahară, Castel aș pune să-mi zidească, Și scuturat de-orice povară, Aș ridica spre ceruri scară, De-ar vrea norocul să-mi zâmbească. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în grupe O ambrozie delicată. De pe-o terasă înflorită Privirea mea s-ar pierde-n cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

... se sfințească cu pogorârea Domnului. Deci vântul, și focul s-au sfințit cu pogorârea cuvântului lui Dumnezeu, iar pământul s-au sfințit când au născut trupĂ©ște în peșteră. Și să cădea să se sfințească și apa, de vrĂ©me ce iaste din cĂ©le 4 stihii și într-alt chip ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... că iaste la fieștecare creștin trei nașteri: una trupească, alta sufletească și alta mântuitoare. Deci, nașterea cea trupească iaste acĂ©ia ce să naște neștine trupĂ©ște, din tată și din mumă, precum o vedem aceasta totdeauna, nu numai la oameni, ce și la dobitoace. Și pentru aceasta să numĂ©ște ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

... cu toată frumusĂ©țea ei, ca o grădină cu multe fĂ©liuri de flori, ca să-și aleagă cĂ©le de folos, să se împodobească trupĂ©ște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, să-și înfrumusețĂ©ze icoana cea ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

... își luă poziție pe coasta muntelui Sattel, având la picioare mlaștini și în dos lacul Egeria. Fiecare își alesese postul de noapte, când o nuouă trupă de cincizeci oameni se înfățoșa. Aceștia era surghiuniții din Schwitz, care venea să ceie la frații lor să-i priimească spre obșteasca apărare, oricât era ...

 

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb de pudră, și umerii și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruTRUPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruTRUPĂ.

TRUPEȘ

TRÚPEȘ , - Ă , trupeși , - e , adj . ( Pop . ) Bine conformat din punct de vedere fizic ; robust ,

 

TRUPEȘIE

TRUPEȘÍE s . f . ( Pop . ) Constituție fizică robustă . - Trupeș + - suf . -

 

TRUPEȘTE

TRUPÉȘTE adv . Din punctul de vedere al trupului , relativ la trup ; fizicește . - Trup + suf . -

 

DESANT

DESÁNT , desanturi , s . n . 1. Trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă . 2. Trupe de infanterie transportate , în timpul luptei , pe

 

DISPOZITIV

DISPOZITÍV , dispozitive , s . n . 1. Ansamblu de piese legate între ele într - un anumit fel ( de obicei imobil ) și care îndeplinește o funcție bine determinată într - un sistem tehnic . 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări ; p . ext . ( concr . ) trupele astfel dispuse pe teren ( împreună cu zona în care se află ) . 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești , în care se arată soluția dată litigiului ( și unele dispoziții

 

PARADĂ

PARÁDĂ , parade , s . f . 1. Festivitate militară la care defilează trupele ; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități ; p . ext . alai , ceremonie ; solemnitate , pompă . 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv ( scrimer , boxer etc . ) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă . [ Var . : ( înv . și reg . ) : parádie s .

 

ROȘU

... uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg ...

 

ÎNCARTIRUI

ÎNCARTIRUÍ , încartiruiesc , vb . IV . Tranz . A stabili locuințele trupei și ofițerilor dintr - o unitate militară într - o localitate ; a cartirui . - În +

 

ȘARJA

ȘARJÁ , șarjez , vb . I . 1. Intranz . A înfățișa ceva într - o formă caricaturală ; a exagera . 2. Tranz . ( Despre trupe de cavalerie ) A ataca cu violență ( călare , cu sabia sau cu

 

ACOPERI

ACOPERÍ , acópăr , vb . IV . 1. Tranz . A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care le ascunde sau le protejează . 2. Tranz . A pune peste un obiect deschis ceva care să - l închidă , să - l astupe . 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a - l proteja , a - l face mai rezistent la uzură etc . 4. Tranz . ( Mil . ) A apăra , a proteja . A acoperi retragerea trupelor . 5. Tranz . A ascunde , a tăinui . 6. Tranz . A acoperi în intensitate un zgomot , o melodie etc . ; a înăbuși . 7. Refl . și tranz . A corespunde perfect , a satisface . 8. Tranz . ( Sport ; franțuzism ) A străbate o

 

ADMINISTRAȚIE

ADMINISTRÁȚIE , administrații , s . f . 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat ; secție a unei instituții însărcinată cu administrarea acelei instituții . 2. Parte a armatei care se ocupă cu organizarea , întreținerea , completarea și mobilizarea forțelor armate , precum și cu probleme privitoare la ordinea interioară a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...