Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:UMBLAT, UMBLARE, ȘCHIOPĂTA, ȘOȘELE, COLCĂI, COLINDA, CRAUN, DAIBOJ, DODII, FOI, MERGE ... Mai multe din DEX...

UMBLA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

UMBLÁ, úmblu, vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). * Expr. A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (Pop.) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (Pop.) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (Pop.) A umbla după cineva = a căuta cu insistență obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A străbate (ca drumeț) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda. ** (Rar) A se plimba. ** (Pop.; despre nori) A se mișca, a se deplasa. 3. (Pop.) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la școală. ** A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăușie. 4. A se purta (îmbrăcat sau încălțat) într-un anumit fel. Umblă întunecat și încruntat. II. 1. (Pop; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcțiune; a funcționa. 2. (Despre gură, ochi etc.) A se mișca continuu. * Expr. A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul). ** (Despre bani) A fi în circulație, a avea valoare, curs. IV. 1. A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva). 2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge. ** (Pop.) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui. ** Fig. A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A căuta, a se strădui obțină ceva; a se sili, a încerca ... * Expr. A umbla după cai verzi (pe pereți) = a căuta obțină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite. ** A intenționa, a fi gata ... [Var.: (înv și pop.) îmblá vb. I.] - Lat. ambulare.

Sursa : DEX '98

 

UMBLÁ vb. 1. v. merge. 2. a se deplasa, a se duce, a merge, a se mișca, (pop.) a se purta. (\~ puțin prin grădină.) 3. v. circula. 4. v. colinda. 5. v. -lători. 6. v. hoinări. 7. v. purta. 8. v. funcționa. 9. v. încerca. 10. v. căuta. a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, (pop.) a scociorî, (înv. și reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicăi, a corleşi, a cotili, a hojbăi, a scobârlăi, (Mold.) a bârcâi, (Bucov.) a boltăi, (prin Olt.) a bulduşi, (prin Ban.) a burfăi, (Ban.) a cobârlui, (Mold. și Bucov.) a cociobăi, (Munt.) a scofeli, (înv.) a scorteli. (Nu mai \~ prin lucrurile mele.) 11. a (se) folosi, a întrebuința, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza. (\~ cu tertipuri.)

Sursa : sinonime

 

umblá vb., ind. prez. 1 sg. úmblu, 2 sg. úmbli, 3 sg. și pl. úmblă

Sursa : ortografic

 

A UMBLÁ^1 úmblu intranz. I. 1) A se deplasa dintr-un loc în altul (pe jos, călare sau cu un vehicul); a merge. \~ cu căruța. * \~ în cruce a circula în toate direcțiile fără răgaz. \~ după cineva a) a merge din urma cuiva; b) a căuta câștige simpatia (sau dragostea) cuiva. \~ de ici-colo (sau de colo până colo) a nu-și găsi locul; a nu avea astâmpăr. 2) A merge din loc în loc fără un scop precis; a hoinări; a vagabonda. \~ pe drumuri. 3) pop. (despre mijloace de locomoție) A circula pe o cale de comunicație; a parcurge un traseu. Autobuzul umblă regulat. 4) (despre persoane) A merge cu regularitate. \~ la școală. 5) (despre persoane) A răscoli un spațiu restrâns cu mâinile, căutând ceva; a cotrobăi. \~ prin cărți. 6) pop. (despre sisteme tehnice) A fi în stare de funcționare; a funcționa. Ceasul umblă. 7) (despre ființe) A se atinge de ceva fără știrea persoanei responsabile. \~ la bani. 8) (urmat de o complinire cu prepoziția după) A căuta insistent ( obțină ceva). \~ după onoruri. 9) (urmat de o complinire cu prepoziția cu) A se ocupa un timp oarecare (cu ceva). \~ cu oile. II. (în îmbinări stabile) 1) (exprimă ideea de circulație) Umblă vești (sau zvonuri). * \~ din mână în mână a trece de la unul la altul. 2) (exprimă ideea de ținută vestimentara) \~ cu pălărie. 3) (exprimă ideea de mișcare continuă și frecventă) A-i \~ (cuiva) fălcile. /<lat. ambulare

Sursa : NODEX

 

A UMBLÁ^2 úmblă intranz. reg. (despre borș, vin etc.) A se afla în proces de transformare sub acțiunea fermenților; a fierbe; a fermenta. /<lat. ambulare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruUMBLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 531 pentruUMBLA.

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32 ...

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Soarele şi luna (Alecsandri) Umbla, frate, mândrul soare, Umbla, frate, să se-nsoare Nouă ai Pe nouă cai Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul Ca săgeata și ca vântul, Dar toți caii-și obosea Și potrivă nu-și găsea Ca sora sa Ileana, Ileana Cosânzeana, Ce ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Acela este numai ferice în viață, Ce știe a petrece în liniște și pace, Și cu puțin ce are se află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul meu pe lume eu nu doresc mai mult. Averi, înalte ranguri ce strălucesc în ochii Prostimei ne-ncercate, aduc supărări multe Și celor ce le cată, și celor ce le au. Cine n-a râde oare de-un om ce asudând Se cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Colindele Crăciunului de Alexei Mateevici Frumos mai serbează moldoveanul nostru sărbătorile sfântului Crăciun! Cu vreo două săptămâni înaintea sărbătorilor, prinde a se simte de-acuma în aer suflarea înveselitoare a sărbătorilor. Toți oamenii din sat prind a se găti pentru întâlnirea cuviincioasă și creștinească a Crăciunului. Bărbații, neavând în vreme de iarnă prea mult de lucru, mai umblă pe afară, se mai duc prin ocoluri și prin poieți de mai văd vitele, mai dreg acoperământul de șindilă sau de papură al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare, îi ocărăsc pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ...

 

Anton Pann - Împrumutul

Anton Pann - Împrumutul Împrumutul de Anton Pann Pînă la cheful bogatului iese sufletul saracului Unul avînd trebuință Să ceară bani în credință, C-un prieten să-ntîlnește, Îl roagă, i să jelește, Mergînd p-alături cu dînsul, Suspină, îl trece plînsul, Îi propune vorbe multe Ca să-l plece, să-l asculte. Prietenul gros în burtă Da cîte o vorbă scurtă : Că acuma n-are vreme Și cum că să-i dea să teme, Poate cumva nu-i plătește, Or că mult îl zăbovește. Să facu că are treabă Și să depărtă în grabă, După dîn-sul cu un cîine, Zicîndu-i : să vază mîine. Bietul om iară să duce La casa lui să-l apuce. Bogatul, cum îl zărește De plecare să gătește. Pînă a suit pe scară, El a și ieșit afară, S-a-ntîlnit fața în față, I-a dat bună dimineață. El cum i-a dat mulțămire, Cam cu chiorușă privire, Nu stă pleacă să se ducă, Cellalt după el apucă, Silește-n rînd să se puie, Nevoile să-și mai spuie. Acesta ținea cărarea, Cellalt cu împiedecarea Călca noroaie și gloduri, Înghițind destule noduri; ...

 

Emil Gârleanu - Gândăcelul

Emil Gârleanu - Gândăcelul Gândăcelul de Emil Gârleanu Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie. Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! cu ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci ...

 

George Coșbuc - Dușmancele

George Coşbuc - Duşmancele Dușmancele de George Coșbuc Las ochii, mamă, las să plângă! Tu-n leagăn tot cu mâna stângă Mi-ai dat să sug de-aceea sânt    Nătângă! Dar n-am pus doară jurământ, Să merg neplânsă în mormânt! Nu plâng că mi-e de Leana teamă; De ciudă plâng eu numai, mamă. Cuvintele ei nu le ieu    În samă, Dar mi-e rușine și mi-e greu, Că scoală satu-n capul meu. Ea duce sfat din casă-n casă Că n-am broboade de mătasă, N-am șorț cu flori și dacă n-am    Ce-i pasă? N-am mers să-i cer, aveam-n-aveam; Și n-o să-mi meargă neam de neam. Stă-n drum de vorbă cu vecine Și bate-n pumni: Să mor îmi vine, Auzi tu! Să se prindă ea    Cu mine! Știi, ieri, la moară, ce spunea? Că-s proastă foc și gură rea! Și-auzi! îi umblă-n cap, tu, soră, S-ajungă ea Lucsandrei noră! O, meargă-i numele! N-o vezi    La horă? Ce șorț! Nu-ți vine nici să crezi; Fă cruce, fa, să nu-l visezi. Nu l-aș purta nici de poruncă! Ce ...

 

George Coșbuc - Mânioasă

George Coşbuc - Mânioasă Mânioasă de George Coșbuc Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult, În priveghetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! Că-n zori Lina sta-n portiță, Sălta-n vânt a ei altiță, Vântul îi sălta-n cosiță Și-i făcea floare-n obraz: Eu mergeam la plug în laz, Și, când trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. Îi vorbesc, și nu-mi răspunde,     Nu-mi răspunde! Și-o întreb, și nu-mi răspunde! Și mă mir ce i-am făcut! Vreau de-aici să rump o floare! Ochii unui înger scump Au albastrul de cicoare, Și cicoare vreau să rump Mai știu eu ce-aș vrea să rump! Că-n amiazi venind pe vale, Întâlnii pe Lina-n cale: Fragi i-am dat, ea mi-a zis: Na-le! Ți-am cerut eu ție fragi? Ochii ei frumoși și dragi Priveau tot spre poala rochii, S-a pus Lina pe tăcut, Și vedeam că-i umblă ochii,     Umblă ochii! Ca la șerpi, îi umblă ochii, Și mă mir ce i- ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

... pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera. Cioban, d-o vedea, Lângă ea se da Și mi-o cerceta Și mi-o întreba — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul

Ion Luca Caragiale - Resbelul Resbelul de Ion Luca Caragiale Planul de bătaie al oastei rusești are de scop să bată pe Turci - precum desigur planul Turcilor e să biruie pe Ruși. Dacă nu s'o întâmpla cea d'întâi, are să se întâmple cea d'a doua,... și dacă nu s'or întâmpla niciuna nici alta, atunci o să se întâmple altceva - că ceva tot are să se întâmple. Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc - iar oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceste știri îngrijetoare produc senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca doi berbeci pizmătareți, cari stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se întâlnească și să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s'o întâmpla - cum cred unii - să bată Rușii pe Turci, atunci o să facă Czarul chef mare și Sultanul ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877

Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877 Resbelul 1877 de Ion Luca Caragiale Dintre toți anii trecuți, cu drept cuvânt acesta se poate numi un an caraghios, deși s'au petrecut în cursul lui lucruri foarte serioase, tocmai așa precum adunările legiuitoare sunt niște așezăminte foarte serioase, deși se petrec în ele prea adesea lucruri caraghioase. În acest an, târîș grăpiș, ar fi mers treburile foarte bine dacă n'ar fi mers rău de tot; politica iarăși nu s'ar fi încurcat așa de mult dacă ar fi fost pace, și mulți onorabili deputați și senatori au dovedit elocent, la Idee, că ar fi fost desigur pace dacă nu era războiu; apoi, întemeiați pe această matură judecată, membrii Clubului Lătrătorii la Lună s'au rostit în ședință solemnă, că dacă nu se făcea războiu era să fie pace bună. Aceasta poate da o idee, deși slabă în adevăr, despre logica care a predomnit la mersul spiritului public în capitală. Războiul - iată evenimentul cel mare ! Noi am zis-o și o susținem sus și tare: Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc; - oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceasta produce senzație ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruUMBLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 235 pentruUMBLA.

Proverbele Capitol 28

Proverbele Capitol 28 Proverbele 27 Proverbele Capitol 28 1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tînăr. - 2 Cînd este răscoală într`o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. - 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - 4 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - 5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul. - 6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - 7 Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați face rușine tatălui său. - 8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - 9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scîrbă. - 10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, ...

 

Ioan Capitol 5

... a zis Isus, ,,ridică-ți patul și umblă.`` 9 Îndată omul acela s`a făcut sănătos, și -a luat patul, și umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat. 10 Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat: ,,Este ziua Sabatului; nu-ți este îngăduit să-ți ridici ...

 

Proverbele Capitol 2

... pleca inima la pricepere; 3 dacă vei cere înțelepciune, și dacă te vei ruga pentru pricepere, 4 dacă o vei căuta ca argintul, și vei umbla după ea ca după o comoară, 5 atunci vei înțelege frica de Domnul, și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu. 6 Căci Domnul dă înțelepciune; din ...

 

Leviticul Capitol 11

Leviticul Capitol 11 Leviticul 10 Leviticul Capitol 11 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și le -a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Iată dobitoacele pe cari le veți mînca dintre toate dobitoacele depe pămînt. 3 Să mîncați orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărțită și rumegă. 4 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai unghia despicată. Astfel, să nu mîncați cămila, care rumegă, dar n`are unghia despicată: s`o priviți ca necurată. 5 Să nu mîncați iepurele de casă, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 6 Să nu mîncați iepurele, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 7 Să nu mîncați porcul, care are unghia despicată și copita despărțită, dar nu rumegă; să -l priviți ca necurat. 8 Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9 Iată viețuitoarele, pe cari să le mîncați dintre toate cele ce sînt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi, și cari sînt în ape, ...

 

2 Imparati Capitol 21

2 Imparati Capitol 21 2 Imparati 20 2 Imparati Capitol 21 1 Manase avea doisprezece ani cînd a ajuns împărat, și a domnit cincizeci și cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Hefțiba. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urîciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 3 El a zidit din nou înălțimile, pe cari le dărîmase tatăl său Ezechia, a ridicat altare lui Baal, a făcut un idol al Astarteei, cum făcuse Ahab, împăratul lui Israel, și s`a închinat înaintea întregei oștiri a cerurilor și i -a slujit. 4 A zidit astfel altare în Casa Domnului, măcar că Domnul spusese: ,,În Ierusalim Îmi voi pune Numele.`` 5 A zidit altare întregei oștiri a cerurilor în cele două curți ale Casei Domnului. 6 Și -a trecut pe fiul său prin foc; se îndeletnicea cu ghicirea și vrăjitoria, și a ținut la el oameni cari chemau duhurile și ghiceau viitorul. A făcut din ce în ce mai mult ce ...

 

2 Cronici Capitol 21

2 Cronici Capitol 21 2 Cronici 20 2 Cronici Capitol 21 1 Iosafat a adormit cu părinții săi, și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea lui David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ioram. 2 Ioram avea ca frați, fii ai lui Iosafat, pe: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael și Șefatia, toți fii ai lui Iosafat, împăratul lui Israel. 3 Tatăl lor le dăduse daruri însemnate în argint, în aur și în lucruri scumpe, împreună cu cetăți întărite în Iuda; dar împărăția a lăsat -o lui Ioram, pentrucă el era întîiul născut. 4 Cînd a luat Ioram în stăpînire împărăția tatălui său, și cînd s`a întărit, a omorît cu sabia pe toți frații săi și pe vreo cîțiva din capii lui Israel. 5 Ioram avea treizeci și doi de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit opt ani la Ierusalim. 6 El a umblat în calea împăraților lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, și a făcut ce este ...

 

Psalmii Capitol 26

Psalmii Capitol 26 Psalmii 25 Psalmii Capitol 26 1 (Un psalm al lui David.) Fă-midreptate, Doamne, căci umblu în nevinovăție, și mă încred în Domnul, fără șovăire. 2 Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii și inima! 3 Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei, și umblu în adevărul Tău. 4 Nu șed împreună cu oamenii mincinoși, și nu merg împreună cu oamenii vicleni. 5 Urăsc adunarea celor ce fac răul, și nu stau împreună cu cei răi. 6 Îmi spăl mînile în nevinovăție, și așa înconjur altarul Tău, Doamne, 7 ca să izbucnesc în mulțămiri, și să istorisesc toate minunile Tale. 8 Doamne, eu iubesc locașul Casei Tale, și locul în care locuiește slava Ta. 9 Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoșii, nici viața cu oamenii cari varsă sînge, 10 ale căror mîni sînt nelegiuite, și a căror dreaptă este plină de mită! 11 Eu umblu în neprihănire; izbăvește-mă, și ai milă de mine! 12 Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvînta pe Domnul în adunări. Psalmii

 

Proverbele Capitol 29

Proverbele Capitol 29 Proverbele 28 Proverbele Capitol 29 1 Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată și fără leac. - 2 Cînd se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpînește cel rău, poporul geme. - 3 Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea. - 4 Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește. - 5 Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț supt pașii lui. - 6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie și se bucură. - 7 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s`o priceapă. - 8 Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mînia. - 9 Cînd se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. - 10 Oamenii setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. - 11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpînește. - 12 Cînd celce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi. - 13 Săracul și asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi, 14 Un împărat ...

 

Mica Capitol 4

... l va mai turbura. Căci gura Domnului oștirilor a vorbit. 5 Pe cînd toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său, noi vom umbla în Numele Domnului, Dumnezeului nostru, totdeauna și în veci de veci!`` 6 ,,În ziua aceea, zice Domnul, voi aduna pe cei șchiopi, voi strînge grămadă ...

 

Ioan Capitol 11

... într`un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. 54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într`o cetate numită Efraim; și a rămas ...

 

Fapte Capitol 3

Fapte Capitol 3 Fapte 2 Fapte Capitol 3 1 Petru și Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea. 2 Acolo era un om olog din naștere, care era dus și pus în toate zilele la poarta Templului, numită ,,Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu. 3 Omul acesta, cînd a văzut pe Petru și pe Ioan că voiau să intre în Templu, le -a cerut milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, s`a uitat țintă la el, și a zis: ,,Uită-te la noi!`` 5 Și el se uita la ei cu luare aminte, și aștepta să capete ceva dela ei. 6 Atunci Petru i -a zis: ,,Argint și aur, n`am; dar ce am, îți dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!`` 7 L -a apucat de mîna dreaptă, și l -a ridicat în sus. Îndată i s`au întărit tălpile și glesnele; 8 dintr`o săritură a fost în picioare, și a început să umble. A intrat cu ei în Templu, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruUMBLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentruUMBLA.

UMBLAT

... prin multe locuri , a trăit și a văzut multe lucruri ( acumulând o mare experiență de viață ) ; călătorit , purtat ^2 ( 2 ) . - V umbla . UMBLÁT^1 s . n . Umblare . - V. umbla

 

UMBLARE

... UMBLÁRE , umblări , s . f . Acțiunea de a umbla și rezultatul ei ; deplasare , mers ; cutreierare , colindare , umblat ^1 . - V. umbla

 

ȘCHIOPĂTA

... ȘCHIOPĂTÁ , șchiopătez , vb . I . Intranz . 1. A umbla sprijinindu - se mai mult pe un picior decât pe celălalt ( sau pe celelalte ) ; a umbla ca un șchiop ; a șchiopa . 2. Fig . ( Fam . ) A nu se desfășura în mod normal , a nu funcționa bine ...

 

ȘOȘELE

... ȘOȘÉLE s . f . pl . ( Fam . ; în expr . ) ( a umbla ) cu șoșele și ( sau cu ) momele = ( a umbla

 

COLCĂI

... COLCĂÍ , pers . 3 s cólcăie , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre oameni și animale ) A umbla de colo până colo în număr mare ; ( despre locuri , obiecte ) a fi plin de oameni sau de animale care umblă de colo până ...

 

COLINDA

... COLINDÁ , colínd , vb . I . Intranz . 1. A umbla în seara de Crăciun sau de Anul Nou , din casă în casă , cântând colinde . 2. A umbla

 

CRAUN

... CRÁUN adv . A umbla craun ( Reg . ; în expr . ) = a umbla

 

DAIBOJ

... DAIBÓJ s . n . Pe daiboj ( Fam . ; în expr . ) = pe nimica toată , pe gratis , degeaba . A umbla cu daibojul = a cere de pomană , a umbla

 

DODII

... aiura . A lăsa ( pe cineva ) în dodiile lui = a lăsa ( pe cineva ) să - și facă nestingherit toanele , capriciile . A umbla sau a merge ( ca ) în dodii = a umbla

 

FOI

... FOÍ^2 , foiesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre o colectivitate , o mulțime ) A se mișca , a umbla încoace și încolo ; a mișuna , a forfoti , a fojgăi . 2. Refl . A nu sta locului , a ...

 

MERGE

... vb . III . Intranz . I. 1. A se mișca deplasându - se dintr - un loc în altul ; a se deplasa , a umbla . 2. A pleca , a porni , a se duce ; a se îndrepta ( spre . . . ) . 3. A însoți ... valabil , a fi în uz , a avea curs . 4. ( Despre salarii ) A reveni ( cuiva ) în continuare . VI. A umbla

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...