Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SENIOR, ALBIAN, CÂRLAN, JUNIOR, MĂTUȘĂ, MIȘINĂ, MOȘ, PREȘCOLAR, PRECOCE, VÂRSTEAN, VETERAN ... Mai multe din DEX...

VÂRSTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

V?RSTĂ^1, v?rste, s.f. 1. Timpul scurs de la nașterea unei ființe până la un anumit moment din viața ei; numărul de ani (și de luni, de zile) prin care se exprimă acest timp; etate. * Președinte de vârstă = președinte al unei adunări ales în persoana celui mai în etate dintre membri. * Loc. adj. În vârstă = bătrân. De-o vârstă cu... = care are același număr de ani cu... Fără vârstă = a cărui vârstă nu se poate preciza, de vârstă incertă. Între două vârste = care nu este nici prea bătrân, nici prea tânăr. 2. Etapă din viața unei ființe caracterizată printr-o anumită fază de dezvoltare. * Vârsta a treia = perioada de după pensionare. 3. Număr de ani împliniți care se cer pentru ca cineva se bucure de anumite drepturi (civile, politice etc.) 4. (Înv.; în sintagma) Vârsta de mijloc = evul mediu. 5. Cea mai mică subdiviziune a timpului geologic în decursul căreia s-a format un complex de straturi grupate într-un etaj geologic. [Var.: (reg.) vr?stă s.f.] - Din sl. vrusta.

Sursa : DEX '98

 

V?RSTĂ^2, vârste, s.f. (Reg.) 1. Dungă sau bandă de altă culoare (într-o țesătură, în penajul unei păsări etc.); ornament care constă în dungi de altă culoare. 2. Mănunchi de flori, buchet. [Var.: vr?stă s.f.] - Din scr. vrsta.

Sursa : DEX '98

 

VÂRSTĂ s. 1. etate, (înv. și reg.) timp, (înv.) crescut. (Ce \~ ai?) 2. (pop.) seamă. (Copii de \~ lui.)

Sursa : sinonime

 

VÂRSTĂ s. v. brâu, buchet, dungă, linie, mănunchi, șuviță, vargă, vechime.

Sursa : sinonime

 

vârstă (timp) s. f., g.-d. art. vârstei; pl. vârste

Sursa : ortografic

 

vârstă (dungă, buchet) s. f., g.-d. art. vârstei; pl. vârste

Sursa : ortografic

 

VÂRST//Ă^1 \~e f. 1) Durată de timp socotită de la nașterea unei ființe până la un anumit moment din viața ei; etate. * În \~ bătrân. Între două \~e nici tânăr, nici bătrân. În floarea \~ei tânăr. 2) Număr de ani care se cer pentru ca o persoană fie supusă unor obligații sau se bucure de anumite drepturi. \~ școlară. \~ de recrutare. 3) Fiecare dintre perioadele determinate istoric; epocă; ev. [G.-D. vârstei; Sil. vâr-stă] /vrusta

Sursa : NODEX

 

VÂRSTĂ^2 \~e f. reg. Fâșie îngustă de altă culoare (decât fondul); vârcă; dungă. /< sb. vrsta

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVÂRSTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 241 pentruVÂRSTĂ.

Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște

... le-a purtat. De visurile voastre, speranțe-amăgitoare, Acum peste măsură mă văd îndestulat; Fugiți, zadarnici zile, ce griji omorâtoare Pe tânăra mea vârstă curând ați adunat. Când toamna se arată al iernii rece soare, Copacii plini de jale pierd frunza, se usuc: Așa nenorocirea uscând a vârstei ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Ante mortem

... timpul va trece.     Din trupul cel rece, în sufletul rece.     Ce-o să ne-ntâmpine oare prin aer?     Trâmbițe sau chicot, cântec sau vaer ?     Ce vârstă sufletul va avea ?     Vârstă de om ? Vârstă

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... de noapte, ce s-ar repezi orbește asupra unei lămpi aprinse deodată într-o pădure întunecoasă! Ce triumf pentru frumusețe! Și frumusețea e lumină! Ce vârstă să aibă doamna Cuțopolu? O, doamne! Femeile n-au decât vârsta pe care o arată — minus cât nu le convine. Dar e tânără. E ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui foarte tânăr scriitor

... la 21 de ani, moare Ești mult mai tânăr decât mine, Și-n glume foarte priceput. Dar eu îți spun de la-nceput: Vorbind de vârstă

 

Constantin Stamati - Luntrea pe uscat

Constantin Stamati - Luntrea pe uscat Luntrea pe uscat de Thomas Moore Traducere de Constantin Stamati a melodiei irlandeze Privind de pe țărm În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape, O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,     Mândru se legăna, Și valurile line de soare poleite, Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,     Frumos o prejura. Senin deasupra cerul, sub ea ca steclă mare, Ș-a florilor mireazmă, ș-a zefirilor boare     Gingaș o dezmierda, Încât părea că toate i se supun, se pleacă, Și vor ca a lor grații numaidecât să-i placă,     Iar luntrea s-alinta. Spre sară, însă, apa de vânt cumplit gonită Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită,     Ca un bătrân nemernic, Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate, Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,     Ca un butuc netrebnic. Așa ne lucesc toate în zorile vieții, Așa ne pare lumea în vârsta tinereții, Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte Așa a vârstei sară vine să ne deștepte, Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite,     Pe om să amăgească, Spre a uita căitul, ca luntrea ...

 

Grigore Alexandrescu - Mângâierea

Grigore Alexandrescu - Mângâierea Mângâierea de Grigore Alexandrescu Unei tinere femei De ce urăști viața, tu, fiica Armoniei? De ce dintr-al tău suflet nădejdea ai gonit? Care dureri ascunse, vrăjmașe bucuriei, A vârstei nălucire și visuri ți-au răpit? Tu n-ai deșertat cupa ce încă este plină; Tu nu știi de-ți păstrează otravă sau nectar; Dar plângi! Zefirul astfel fără cuvânt suspină; Toată lacrima-n ochi-ți e un mărgăritar. Eu nu voi să adaug a ta melancolie, Să-ți zugrăvesc icoana durerii omenești, Să desfășor în ochii-ți a mea copilărie, Ca osândă de moarte în care să citești; Să-ți arăt împrejuru-mi un larg cerc de morminte În care dorm frați, rude, părinți ce m-au iubit; Să vezi ce e durerea, să vezi de-aveam cuvinte, Când chiar de provedință nevrând m-am îndoit. Să vezi apoi în lume cumplita răutate Otrăvindu-mi ani, zile, chiar umbre de plăceri; Să vezi... Ah! atunci numai, atunci ai vedea poate Câte un singur suflet cuprinde-n el dureri! Lumea mă crede vesel, dar astă veselie Nu spune-a mea gândire, nu m-arată cum sânt! E haină ...

 

Grigore Alexandrescu - Meditație (Alexandrescu)

Grigore Alexandrescu - Meditaţie (Alexandrescu) Meditație de Grigore Alexandrescu Vara și-apucă zborul spre țărmuri depărtate, Al toamnei dulce soare se pleacă la apus, Și galbenele frunze, pe dealuri semănate, Simțiri deosebite în suflet mi-au adus. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugind o rennoiesc! Câtă nemărginită pun ele depărtare Între cei din morminte și acei ce doresc. Unde atâți prieteni plăcuți de tinerețe? Unde-acele ființe cu care am crescut? Abia ajunși în vârsta frumoasei diminețe, Ca ea făr-a se-ntoarce, ca dânsa au trecut! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce netedă câmpie! [1] Cum ochiul se uimește! Ce deșărt se arată, oriîncotro privești! Întinsa depărtare se pare că unește, Cu ale lumii mărgini, hotarele cerești. Cât sânge aste locuri setoase înghițiră! Câte oase războiul aici a semănat! Câți veterani războinici, moartea purtând, muriră Pentru izbânzi de care ei nu s-au bucurat! Îmi pare că-i văz încă, răsturnați în țărână, Pe-ncrețita lor frunte sfârșitul arătând, Dar mai clătindu-și capul, și c-o murindă mână Fierul care le scapă cu furie strângând. Ei nu gândesc la moarte, nu gândesc la viață, Ei nu gândesc la fapte ce-n viață au ...

 

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei La moartea fratelui meu Matei de Nicolaus Olahus Plângeți, oh, rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum s-amuțești. Voi, zeități, ce cândva prielnice mie îmi furăți, De amărâtul vost' bard vă-ndepărtați de acum! Numai doar tu, Elegia, cosițele triste răsfiră-ți Și mă silește să-ncep versul cu ritm dureros. Căci chinuit fără preget eu sunt de-o cumplită restriște, Iar al meu cuget bolnav de toropeală-i cuprins. O jumătate din sufletul meu de destin fu răpită, Cealaltă, care-a rămas, zace-n cumplite dureri. Spuneți de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimi Tinere le sfâșiați, vai! înainte de timp? Zeii de sus pentru ce vă dădură atâta putere, Ca să puteți cu al vost'braț să ucideți orice? Dar când cu mintea-mi frământ, lăcrimând, întrebarea aceasta, În ușurința-mi pe Zei mă mâniez c-au fost duri. Căci deopotrivă la toți muritorii sărmani le stă-n cale Moartea cumplită și toți au sorocit ...

 

Thomas Moore - Luntrea pe uscat

Thomas Moore - Luntrea pe uscat Luntrea pe uscat de Thomas Moore Traducere de Constantin Stamati a melodiei irlandeze Privind de pe țărm În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape, O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,     Mândru se legăna, Și valurile line de soare poleite, Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,     Frumos o prejura. Senin deasupra cerul, sub ea ca steclă mare, Ș-a florilor mireazmă, ș-a zefirilor boare     Gingaș o dezmierda, Încât părea că toate i se supun, se pleacă, Și vor ca a lor grații numaidecât să-i placă,     Iar luntrea s-alinta. Spre sară, însă, apa de vânt cumplit gonită Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită,     Ca un bătrân nemernic, Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate, Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,     Ca un butuc netrebnic. Așa ne lucesc toate în zorile vieții, Așa ne pare lumea în vârsta tinereții, Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte Așa a vârstei sară vine să ne deștepte, Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite,     Pe om să amăgească, Spre a uita căitul, ca luntrea ...

 

Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon

... Ce-mi mângâia ochii cu-a sa frumusețe! Deci pierind ca visul acea fericire, Am zis: și amorul e deșertăciune! Când eram în vârstă am iubit răsfățul, Am iubit averea, mă desfătam dulce; Dar tocmai atuncea când trăiam mai bine, Supărări, urâtul îmi amără viața; Deci la bătrânețe m ... la mine Și să nu-nflorească nici odinioară Primăvara dulce pentru bătrânețe. Iar tu, o, iubite tinere, grăbește De culege vara florile frumoase, Căci tânăra vârstă un dar ceresc este. Petrece dar timpul în zăbavi plăcute, Căci și desfătarea e a ta stihie, Și ea migăiește tinerele zile. Fii ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

... dizolvă, ca un reactiv izolator, tot ce nu face parte din ființa ei... 24. Luciditatea teoretică în privința amorului presupune un om de o anumită vârstă, care are în trecutul său ori un bilanț de sațietăți, ori unul de nesatisfacții. 25. De obicei unii analizează amorul, iar alții îl trăiesc. 26 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVÂRSTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 105 pentruVÂRSTĂ.

SENIOR

... SENIOR ^2 , - OÁRĂ , seniori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Sportiv ) care a depășit vârsta juniorilor , vârstă care variază de la sport la sport , de obicei peste 18 ani . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) mai în vârstă , mai bătrână . 3. S . n . ( Pe lângă un nume propriu de persoană , în opoziție cu junior ) Tatăl ( considerat în raport cu fiul ) . [ Pr . : - ni - or ...

 

ALBIAN

... ALBIÁN subst . , adj . 1. Subst . Primul etaj ( vârstă

 

CÂRLAN

CÂRLÁN , cârlani , s . m . 1. Miel sau ied care a încetat să mai sugă , care a fost înțărcat ; miel sau ied până la vârsta de circa un an . 2. Mânz sau cal tânăr , până la vârsta de circa trei ani . - Et .

 

JUNIOR

... JUNIÓR , - OÁRĂ , juniori , - oare , subst . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Sportiv ) care are vârsta între circa 13 și 19 ani , limitele de vârstă variind de la o specialitate sportivă la alta . 2. S . m . ( Pe lângă un nume propriu de persoană , în opoziție cu senior ) Fiul ( considerat în ...

 

MĂTUȘĂ

... rar ) verișoara unuia dintre părinți sau soția unchiului ; tanti , țață , tușă ^2 . 2. ( Pop . ) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbește despre ea ; lele ; p . gener . femeie în vârstă

 

MIȘINĂ

MÍȘINĂ , mișine , s . f . 1. ( Reg . ) Grămadă de cereale , de alimente etc . adunate ca provizie ; strânsură ; mulțime de bunuri , bogăție , avere . 2. ( Reg . ) Gaură în pământ sau mușuroi în care își depozitează unele animale hrana pentru iarna ; p . ext . vizuină , cuib ; totalitatea animalelor dintr - o vizuină . 3. ( Reg . ) Mulțime , adunătură ( de ființe ) . 4. Mică scobitură pe suprafața dinților ( molari ai ) calului și ai altor animale erbivore , care dispare cu vârsta prin roadere și după care se recunoaște vârsta animaluiui . [ Pl . și : mișini . - Var . : míșună s .

 

MOȘ

... MOȘ , moși , s . m . I. 1. Bărbat ( mai ) în vârstă ; unchiaș , moșneag ; p . restr . apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă . 2. ( Înv . și reg . ) Bunic ; ( mai ales la pl . ) ascendent ( mai îndepărtat ) , înaintaș , strămoș . 3. Personaj mascat , reprezentând un bătrân , care însoțește brezaia sau care ...

 

PREȘCOLAR

... PREȘCOLÁR , - Ă , preșcolari , - e , adj . Care nu a atins încă vârsta de școală ; care se referă la educația , învățământul copiilor sub această vârstă

 

PRECOCE

... ființe și însușiri ale lor ) Care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală , care este mai matur în comparație cu cei de aceeași vârstă

 

VÂRSTEAN

... VÂRSTEÁN , vârsteni , s . m . ( Rar ) Persoană considerată în raport cu altă persoană de aceeași vârstă ^1 cu ea . - Vârstă

 

VETERAN

... subst . 1. S . m . Ostaș roman liberat după terminarea serviciului militar și care obținea la liberarare o serie de privilegii . 2. S . m . Bărbat ( în vârstă ) care a participat la unul sau mai multe războaie . 3. S . m . și f . Persoană ( în vârstă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...