Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LARG, ÎNTINS, ȘES, ALERGĂTOR, CÂMP, CÂMPIE, CONSTRUI, ENCICLOPEDIC, ENCICLOPEDISM, ERUDIȚIE ... Mai multe din DEX...

VAST - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VAST, -Ă, vaști, -te, adj. (Despre spații, terenuri, construcții etc.) Care este foarte întins, care se întinde până departe; de mari dimensiuni, de mari proporții. ** (Despre abstracte) De mare anvergură, de amploare; bogat; complex. - Din fr. vaste, lat. vastus.

Sursa : DEX '98

 

Vastlimitat, redus

Sursa : antonime

 

VAST adj. 1. v. nemărginit. 2. v. întins. 3. întins, larg, spațios. (Bulevarde \~.) 4. cuprinzător, enciclopedic, universal. (Cunoștințe \~; spirit \~.) 5. v. bogat.

Sursa : sinonime

 

vast adj. m., pl. vaști; f. sg. vástă, pl. váste

Sursa : ortografic

 

VAST \~ă (vaști, \~e) 1) (despre suprafețe, terenuri, regiuni) Care este de dimensiuni extrem de mari; foarte întins; imens. 2) (de-spre construcții) Care este de proporții foarte mari; cu mult spațiu; spațios. Catedrală \~ă. Sală \~ă. 3) Care depășește cu mult strictul necesar sau un nivel obișnuit. Cunoștințe \~e. Cultură \~ă. 4) Care se impune prin număr, cantitate. Un grup \~ de copii. /vaste, lat. vastus

Sursa : NODEX

 

VÁST, -Ă adj. Întins, de dimensiuni foarte mari, de mari proporții. ** Complex; care se extinde în multe domenii. [< fr. vaste, it. vasto, lat. vastus].

Sursa : neologisme

 

VAST, -Ă adj. de dimensiuni, de proporții foarte mari; întins, larg. * spațios. * care se extinde în multe domenii; complex, bogat. (< fr. vaste, lat. vastus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVAST

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 97 pentruVAST.

Charles Baudelaire - Albatrosul

Charles Baudelaire - Albatrosul Albatrosul de Charles Baudelaire Traducere de Panait Cerna Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatrozi Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblănzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scînduri, stăpînitorii slăvii Devin ne-ndemînatici și înduioșător Își poartă vastele-aripi tîrîș pe puntea năvii Ca vîsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi - Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii rîzîndu-și de arcași - Proscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în

 

Cincinat Pavelescu - Paris

... de Cincinat Pavelescu Cu prilejul inundațiilor din 1910 (n. a.) Oraș de lumină și umbră, abis! Cetate de lacrimi, de râs și durere, Vast Babel de aur, noroi și plăcere, Paris! Târg aprig în care virtuții-i e scris Genunchii să-și plece slăvitului aur, Regină ce-mparte cununa ... veșnic destinul să fii ți-a prezis Și luxu-ți atâția săraci să hrănească, În ochi numai zâmbet, dar lacrimi sub mască, Paris! Vast câmp de bătaie, circ pururi deschis, În care artistul dă luptă enormă Să-mbrace ideea în splendidă formă... Paris! Palat al femeii, modern paradis În ...

 

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a trăit el, și singura dată cînd regele a deșteptat din somn limba tăcutului clopot ca să-și vestească norodul că e mulțumit a fost atunci cînd a murit. Domnu' Hube era și el teuton, dar clopotul în viața lui a jucat cu totul un alt rol. El, în sunetul clopotului s-a deșteptat, în sunetul clopotului a mîncat și în sunetul clopotului a adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi ...

 

Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor

Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicişilor La fîntîna Medicișilor de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 81, 10 [23] aprilie 1911. p. 23—24. Un fragment Trecutul e o împărăție moartă. Locurile unde ai trăit mulți ani și ai putut să fii fericit nu căuta să le revezi, dacă ai o dragoste nouă în suflet, căci ele nu te vor recunoaște și-ți vor rămîne străine. Privește din depărtare la toate și închipuiește-ți că ai visat, căci numai visul poate să-ți dea mulțumire. Închipuiește-ți că după linia curbă ce închide orizontul nu mai e nimic, că nourii ce aleargă într-acolo sînt niște simple fantasme, că în sufletul tău deșirul de imagini, unele umbrite ori altele trandafirii, sînt tot ca și goana aceasta de nouri. Vîntul, acest fantastic și capricios artist, îi adună de pe fața cerului, clădește palate, zugrăvește continente imaginare, lăsînd pe alocuri spațiuri goale și senine, ca niște închipuiri de oceane, îi resfiră apoi și-i preface în turme nesfîrșite, care pasc pe nesfîrșita cîmpie a cerului, îi alungă cînd vrea într-o Fantazia nebună de cavaleri ce-aleargă pe cai năpraznici cu mantalele albe fluturînd pe umeri ; și apoi, cînd ...

 

Panait Cerna - Albatrosul

Panait Cerna - Albatrosul Albatrosul de Charles Baudelaire Traducere de Panait Cerna Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatrozi Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblănzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scînduri, stăpînitorii slăvii Devin ne-ndemînatici și înduioșător Își poartă vastele-aripi tîrîș pe puntea năvii Ca vîsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi - Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii rîzîndu-și de arcași - Proscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații — se prea poate: modele sunt destule, formulele gata și contrafacerea e totdauna sigură de aplauze. — Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de ... și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele „societate așezată". Lumea aceasta se aseamănă cu un vast bâlci, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binelea, nimic durabil. În bâlciuri se ridică barace șubrede, pentru timp ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

... Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta ...

 

George Topîrceanu - Infernul

George Topîrceanu - Infernul Infernul - Stanțe apocrife la Divina Comedie de George Topîrceanu I "Allor si mosse, ed io gli tenni dietro." Dante ... Trudit apoi, m-am așezat pe-o stâncă. La capătul călătoriei mele Se deschidea prăpastie adâncă. Și străbătând a norilor perdele Cu-nveninate ace de lumină, Sclipeau în întuneric șapte stele. Eu le simțeam arsura pe retină Și-n van mă apăram, cu fața-ntoarsă, De raza lor caustică și fină. Simții atunci că-n juru-mi se revarsă Un pal amurg ce umple de-ntristare Văzduhul mirosind a piatră arsă. Și-n aburi de pucioasă, pe cărare, Văzui venind spre mine fără grabă Un om cu nasul dezolat și mare. Părea că Cerul pe figura-i slabă A pus stigmatul dragostei și-al urii, Eternizând profilul lui de babă: Tristețe-amară-n colțurile gurii, O frunte devastată de furtună Și de-ale vremii nobile injurii. Purta pe cap o veștedă cunună Și-n ochii lui părea că, deopotrivă, Melancolia lumii-ntregi s-adună. Așa, din vasta vremii perspectivă, El cobora-n tăcere către mine, Ținând în gol privirea-i corosivă. — De unde vii și cine ești, străine? L-am ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul fruct, după trei ani de gimnaziu, s-a simțit destul de copt și, revoltat contra unei discipline stupide de programă, s-a dezlipit cu dispreț de craca sa pentru a veni să-și debiteze savoarea în vastul târg al Capitalei. Este un tânăr ca de vreo optsprezece ani, copil de văduvă; tatăl, fost impiegat comunal în orașul său, a murit de mult; mama, scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul meu îmi spune cu oarecare ton de compătimire că aceia, ca niște mediocri ce sunt, vor să termine cursul și să caute a intra unul în seminar și altul în liceu ca bursieri ai statului; el nu s-ar fi înjosit niciodată să se facă bursier; e prea independent pentru asta, și apoi nu ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Înserare

Ştefan Octavian Iosif - Înserare Înserare de Ștefan Octavian Iosif S-a înserat. Ușor se-nalță fumul De prin ogeaguri către bolta vastă, Domol coboară turma de pe coastă, Umplând cu larma de talange drumul. Blând, florile, în liniștea lor castă, Își dăruiesc văzduhului parfumul, Și noaptea-și cerne peste toate scrumul... Ici-colo numai licăre-o fereastă... Un clopot plânge-o clipă, și-apoi tace... Luceafărul în alba-i strălucire Răsare sus... Și-atâta sfântă pace Domnește-acuma peste-ntreaga fire, Că sufletul aripile-și desface Ca să se piardă în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVAST

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruVAST.

LARG

... LARG , - Ă , largi , ( I ) adj . larguri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care ocupă o suprafață mare , care este extins în toate direcțiile ; întins , vast . 2. De dimensiuni mari ; lat . II. S . n . 1. ( Articulat ; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață ) Întreaga suprafață ( a unui ...

 

ÎNTINS

... direct la țintă ; p . ext . încordat , grăbit , zorit ^2 . 5. ( Despre elemente care formează un șir ) Care prezintă o succesiune neîntreruptă . 6. Cu suprafață mare , vast

 

ȘES

ȘES , ȘEÁSĂ , ( 1 ) șese , adj . , ( 2 , 3 ) șesuri , s . n . 1. Adj . ( Despre pământuri , regiuni ) Neted , întins ; plan . 2. S . n . Întindere vastă de pământ , fără diferențe ( mari ) de nivel , situată la mică altitudine ; câmpie ; suprafață plană de pământ situată într - o depresiune . 3. S . n . Parte a corpului animalelor , cuprinsă între ultima coastă și osul

 

ALERGĂTOR

... S . f . 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești . 2. ( Înv . ) Parc vast

 

CÂMP

CÂMP , câmpuri , s . n . și ( 1 , astăzi mai ales în expr . ) câmpi , s . m . 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată ; mărime care caracterizează o asemenea regiune . Câmp sonor . 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule . Câmp electromagnetic . 5. ( În sintagma ) Câmp operator = porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală . 6. Fondul unui tablou , al unei gravuri , al unei podoabe etc . 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi ( matematice , fizice etc . )

 

CÂMPIE

CÂMPÍE , câmpii , s . f . Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmp . - Câmp + suf . -

 

CONSTRUI

CONSTRUÍ , construiesc , vb . IV . Tranz . 1. A forma un întreg ( o clădire , o mașină etc . ) legând în mod trainic și în ordinea cerută părțile lui componente după un plan prestabilit ; a realiza o construcție de proporții vaste , care necesită lucrări numeroase , variate și complexe . 2. A desena o figură geometrică . 3. ( Lingv . ) A așeza cuvintele în frază ținând seama de regulile gramaticale sau de efectul stilistic

 

ENCICLOPEDIC

... ENCICLOPÉDIC , - Ă , enciclopedici , - ce , adj . Care are caracter de enciclopedie ; p . ext . vast

 

ENCICLOPEDISM

ENCICLOPEDÍSM s . n . 1. Sistemul și principiile enciclopediștilor ( mai ales ale celor francezi din sec . XVIII ) . 2. Erudiție vastă ,

 

ERUDIȚIE

ERUDÍȚIE , erudiții , s . f . Cunoaștere temeinică a uneia sau mai multor științe ; cultură vastă . [ Var . : ( înv . ) erudițiúne s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...