Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEVEȘTEJIT, VEȘTEJIRE, VEȘTEJIT, ÎNGĂLBENI, ÎNGĂLBENIT, CONDAMNA, FANA, FANAT, MURI, OFILI, OFILIT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VEȘTEJI: VESTEJI.

 

VEȘTEJI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VEȘTEJÍ, veștejesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face devină veșted (1); a (se) ofili. 2. Refl. și intranz. Fig. (despre oameni) A-și pierde forța, vigoarea, vioiciunea; p. ext. a îmbătrâni, a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza, a dezaproba, a înfiera. ** A păta, a dezonora. [Var.: vestejí, (pop.) veștezí, vb. IV.] - Din veșted.

Sursa : DEX '98

 

VEȘTEJÍ vb. 1. v. ofili. 2. v. îmbătrâni.

Sursa : sinonime

 

VEȘTEJÍ vb. v. blama, condamna, dezaproba, fana, înfiera, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza, trece.

Sursa : sinonime

 

veștejí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veștejésc, imperf. 3 sg. veștejeá; conj. prez. 3 sg. și pl. veștejeáscă

Sursa : ortografic

 

A VEŞTEJ//Í \~ésc tranz. 1) A face se veștejească. 2) fig. (persoane) A condamna în mod public; a osândi; a stigmatiza; a blama; a înfiera. /Din veșted

Sursa : NODEX

 

A SE VEŞTEJ//Í \~ésc intranz. 1) (despre plante) A deveni veșted; a-și pierde vlaga și frăgezimea; a se ofili. 2) fig. (despre persoane) A-și pierde prospețimea fizică; a se ofili. /Din veșted

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVEȘTEJI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruVEȘTEJI.

Matilda Cugler-Poni - O rosă veștejită

Matilda Cugler-Poni - O rosă veştejită O rosă veștejită de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Când greua mea durere, Când viața-mi s'a sfîrși, Pe inima mea mortă O roșă veți găsi: O rosă veștejită; Dar' să nu mi-o luați, E tot, ce ieu cu mine, Cu dînsa mă 'ngropați! În zilele trecute, Zile de fericire, Eu am primit printr'însa O dulce, dulce scire. Pe inima-mi ferbinte Sîrman' a veștejit: Cât am scăldat' o în lacrimi, Dar' n'a mai

 

Ștefan Octavian Iosif - De urît

... Ştefan Octavian Iosif - De urît De urît de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Aici sunt flori. S-or veșteji și-aceste, Cum alte multe-n șir se veștejiră... Aceasta-i scrisa florilor : resfiră Miresme dulci, și mor fără de veste. Voi mă-ntrebați â ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie

Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie Noaptea de iulie de Alexandru Macedonski A-nceput din nou să-mi fie dor de dulce fericire... Văd că-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc, Și mi-e sete de plăcere, și mi-e sete de iubire, Însă umbrele visate nu se poate să le-apuc. Numai aurul, el singur, îmi lipsește-n astă lume, Numai el, dar fără dânsul sunt un biet neputincios... Care suflet de-al meu suflet, care nume de-al meu nume S-ar lipi să ia povara unui trai sărăcăcios? Pică plâns al tinereții pe un sân ce nu palpită, Ai avut cu ce să-l cumperi, e al tău până în zori... Veștejește-te-a mea buză pe o buză veștejită, Și tu, suflete, visează că aduni cerești comori. Însă tu, o! poezie, cu mantaua ta regală, Îți acoperă vederea — fugi în colțu-ntunecos, Prin fereastră mă fixează luna rece și spectrală Ca un doctor ce se uită la un chip de ofticos. A! desigur, masca blondă avea altfel de privire Când pe țărmurile de-aur ale lacului Leman Surâdea printre frunzișuri la întâia mea iubire, Vis mai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii Glubavii de Dimitrie Bolintineanu I Ce îți folosește, scumpă Românie, Dulcea-ți frumusețe, rara-ți bogăție, Anii tinereții ce te înconjor, Când tu ești robită, sfântul meu amor! Vai! aceste bunuri, țara mea creștină... Servă să răpească inima străină Și să facă doru-ți mai nesuferit, Cugetând la fiii-ți ce s-au risipit! Fruntea ta se-nclină ca o dulce floare Ce se veștejește fără foc de soare, Dar nu ești ursită ca să veștejești, Țara mea cea dulce, fără să trăiești... Vin-întâi la viață... Fiii tăi s-adună... Armăsarul strigă... Armele răsună... Spulberă cu moarte pe apăsători... Cinge-ți înc-o dată fruntea ta cu flori! II Țara n-are capăt... Mulți ambițioși Se certau pe tronul vechilor strămoși. Dar sultanul face pașalâc din țară Și trimite-oștire turcă și tătară. Câți aveau în inimi sânge românesc, La pierirea țării uită ce doresc. Cei mai mari ai țării strig în adunare — ,,Astăzi se fărâmă sfânta neatârnare Ce părinții noștri, printre timpi de dor, Le-au păstrat prin lupte, cu sângele lor. D-astăzi tot românul va trăi-n sclavie Și va trece viața fără bucurie. Plânge-va sub lanțuri palid ș-abătut ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna Ana-doamna de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinți trufașe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul într-a lui junie Și să spargem cuibul cel de bărbăție. Să-njugăm la carul cel triumfător Căpitanii ageri și pe domnul lor! Să stingem, prin lanțuri și prin împilare, Focul său de viață, de neatârnare, Până să roșească d-a se mai gândi Fericit și liber pe pământ a fi!..." Astfel zice Carol, iar maghiarii-aprinși Jură să zdrobească șoimii cei ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului

Ştefan Octavian Iosif - Blestemul bardului Blestemul bardului de Ludwig Uhland , traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXV, nr. 8, 1 august 1901. De Uhland A fost de mult un mîndru castel, cu vîlfă mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit ; Pășea alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și cîntă viers deplin. Revarsă dor și patimi, tot sufletul în el, Să-nduioșem pe craiul cu inimă de-oțel. Sub bolți străvechi, în sala măreață ei intrau ; Și craiul și crăiasa pe tron acolo stau : El — fioros ca zarea din noduri sîngerată. Ea — gingașă ca luna, la dreapta lui s-arată. ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Zădărnicia

Ştefan Octavian Iosif - Zădărnicia Zădărnicia de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Zădărnicia-i rege peste regi, Palatul ei e largul lumii-ntregi, Cutreieră palatu-n lung și-n lat, Nimic nu lasă ea necercetat. Și unde merge... toate se desfac, Se prăbușesc și pier... în juru-i zac Coroane sparte, tronuri sfărîmate, Flori veștejite, inimi sfîșiate. Poezii alese,

 

Alecu Văcărescu - Trandafiraș norocit

Alecu Văcărescu - Trandafiraş norocit 21 [Trandafiraș norocit] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     Trandafiraș norocit,     Care te-ai învrednicit     Să-mpodobești acel sîn     Unde pururea mă-nchin !     Roagă-te și pentru mine     Să mă aibă mai la bine,         Găsește vreun mijloc         Să m-așeze într-al tău loc ;     Și-i spune că am durere,     Nu dragoste cu părere,         Poți să-i și făgăduiești         Că tu, de te veștejești,     Eu firea nu mi-o prefac     D-oi avea noroc să-i plac.         Arată-i cu umilință     Că-n loc de ghimpi am credință     Fă-mă s-ajung la devlet     Și ia-mi și viața

 

Alexandru Macedonski - Desperarea

... Alexandru Macedonski - Desperarea Desperarea de Alexandru Macedonski Atâtea chinuri mă tot apasă, Curând ca floarea voi veșteji! Și spun la oameni, dar ce le pasă Dac-a mea viață se va fini? Nici consolare nu am în lume, Chiar râd ...

 

Alexandru Macedonski - Formele

Alexandru Macedonski - Formele Formele de Alexandru Macedonski Satiră Forma-nghite astăzi fondul, ș-o justiție diformă Trece-n fața lumii dreaptă, dac-a pus dreptatea-n formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot s-a legat, Faptul în concubinagiu este-ndată proclamat. Trebuia în fața lumii să târăști acea ființă, Coram populo , iubirea să-i aduci la cunoștință, Și cu fruntea înclinată sub beteală, s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației civile S-o mai duci, ca să-și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ciocolată și cofeturi, Să ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca să-ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul câte unul, invitații mi te lasă, Să rămâi cu mama-soacră, sfeșnic neclintit în casă; Și s-o vezi cum la ureche îi șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruVEȘTEJI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruVEȘTEJI.

Isaia Capitol 28

Isaia Capitol 28 Isaia 27 Isaia Capitol 28 1 Vai de cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2 Iată că vine dela Domnul, un om tare și puternic, ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șivoaie de ape, care o doboară cu putere la pămînt. 3 Va fi călcată în picioare, cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim; 4 și floarea veștejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor și pe care, abia o iei în mînă, și îndată o și înghiți. 5 În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreață pentru rămășița poporului, 6 sau: un duh de dreptate pentru cel ce șade pe scaunul de judecată, și o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaș înapoi pînă la porțile lui. 7 Dar și ei, se clatină de vin, și băuturile tari îi amețesc; preoți și prooroci sînt îmbătați de băuturi tari, sînt stăpîniți de vin, ...

 

Psalmii Capitol 1

Psalmii Capitol 1 Iov 42 Psalmii Capitol 1 1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși, și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori! 2 Ci își găsește plăcerea în Legea Domnului, și zi și noapte cugetă la Legea Lui! 3 El este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui, și ale cărui frunze nu se veștejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrșit. 4 Nu tot așa este cu cei răi: ci ei sînt ca pleava, pe care o spulberă vîntul. 5 Deaceea cei rău nu pot ținea capul sus în judecății, nici păcătoșii în adunarea celor neprihăniți. 6 Căci Domnul cunoaște calea celor neprihăniți, dar calea păcătoșilor duce la pieire. Psalmii

 

Isaia Capitol 24

Isaia Capitol 24 Isaia 23 Isaia Capitol 24 1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întîmplă preotului se întîmplă și poporului, stăpînului ca și slugii, stăpînei ca și slujnicei, vînzătorului ca și cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca și celui ce ia cu împrumut, datornicului ca și cel căruia îi este dator. 3 Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărît așa. 4 Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere, 5 căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel vecinic! 6 De aceea mănîncă blestemul țara, și sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei. 7 Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s`a sfîrșit veselia gălăgiosă, s`a dus bucuria arfei. 9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ...

 

Ioel Capitol 1

Ioel Capitol 1 Osea 14 Ioel Capitol 1 1 Cuvîntul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel. 2 Ascultați lucrul acesta, bătrîni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S`a întîmplat așa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinților voștri? 3 Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4 Ce a lăsat nemîncat lăcusta Gazam, a mîncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mîncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mîncat lăcusta Hasil. 5 Treziți-vă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s -a luat mustul dela gură! 6 Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu, și măsele de leoaică. 7 Mi -a pustiit via; mi -a făcut bucăți smochinul, l -a jupuit de coajă și l -a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe! 8 Bocește-te, ca ...

 

1 Petru Capitol 1

... nou prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie, 4 și la o moștenire nestricăcioasă, și neîntinată, și care nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi. 5 Voi sînteți păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credință, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVEȘTEJI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruVEȘTEJI.

NEVEȘTEJIT

NEVEȘTEJÍT , - Ă , neveștejiți , - te , adj . Care nu s - a veștejit ; p . ext . ( fig . ) veșnic , etern . - Ne - +

 

VEȘTEJIRE

... VEȘTEJÍRE , veștejiri , s . f . Faptul de a ( se ) veșteji . [ Var . : vestejíre s . f . ] - V. veșteji

 

VEȘTEJIT

... VEȘTEJÍT , - Ă , veștejiți , - te , adj . Veșted . [ Var . : vestejít , - ă , ( pop . ) veștezít , - ă adj . ] - V. veșteji

 

ÎNGĂLBENI

... tranz . A deveni sau a face să devină galben , palid ; p . ext . a ( se ) ofili , a ( se ) veșteji

 

ÎNGĂLBENIT

ÎNGĂLBENÍT , - Ă , îngălbeniți , - te , adj . Devenit galben , palid ; p . ext . ofilit , veștejit ; gălbenit . [ Var . : ( pop . ) îngălbinít , - ă adj . ] - V.

 

CONDAMNA

... dezaprobarea în legătură cu un fapt sau cu o persoană ; a învinui , a blama , a ponegri , a veșteji . 3. A considera un bolnav pierdut , fără nici o speranță de salvare . 4. A astupa , a închide definitiv o ...

 

FANA

... legume ; p . ext . despre oameni ) A - și pierde prospețimea ; a se trece , a se ofili , a se veșteji

 

FANAT

FANÁT , - Ă , fanați , - te , adj . ( Despre flori și legume ; p . ext . despre oameni ) Care și - a pierdut prospețimea ; trecut ^2 , ofilit , veștejit . - V.

 

MURI

... răposa , a deceda , a sucomba , a expira . 2. ( Despre plante ) A se usca , a se veșteji . 3. Fig . A înceta de a mai fi văzut sau auzit ; a se pierde treptat , a se ...

 

OFILI

... OFILÍ , ofilesc , vb . IV . Refl . 1. ( Despre plante ) A se veșteji , a păli ; a se îngălbeni . 2. Fig . ( Despre persoane ) A - și pierde culoarea , prospețimea feței ; a se ...

 

OFILIT

OFILÍT , - Ă , ofiliți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Veștejit , pălit , îngălbenit . 2. Fig . Palid , tras , trecut ; slab , uscat ; lipsit de vigoare , istovit . [ Var . : ( înv . și reg . ) ovilít , - ă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...