Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VIOLENTA, ȘOC, EXPLODA, NĂVALĂ, SĂLBATIC, TRAUMATISM, VIOLENTARE, ÎMBRÂNCITURĂ, ÎNȘFĂCARE, ÎNDULCI ... Mai multe din DEX...

VIOLENT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, adj. 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare. ** (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, țipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre ființe) Care are accese de furie, care se lasă condus de mânie, care se înfurie ușor, care are manifestări nestăpânite; coleric, furtunos, impulsiv, nestăpânit. ** (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. * Moarte violentă = moarte produsă de un accident, de un act de violență sau de altă cauză nefirească. [Pr.: vi-o-] - Din fr. violent, lat. violentus, it. violento.

Sursa : DEX '98

 

Violentcalm, slab, șters

Sursa : antonime

 

VIOLÉNT adj., adv. 1. adj. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, nestăpânit, (fam. fig.) belicos. (De ce ești atât de \~?) 2. adj., adv. v. rău. 3. adj. v. impetuos. 4. adj. v. înverșunat. 5. adj. aprig, înverșunat, mare, (fig.) aprins. (Ceartă \~.) 6. adv. brutal, (înv.) sălbăticește. (Îl apucă \~ de mână.) 7. adj. v. silnic. 8. adj. furios, (fig.) turbat. (O ieșire \~.) 9. adj. v. aspru. 10. adj. vehement. 11. adj. v. chinuitor. 12. adj. v. acut. 13. adj. v. cumplit. 14. adj. v. puternic. 15. adj. v. țipător.

Sursa : sinonime

 

violént adj. m. (sil. vi-o-), pl. violénți; f. sg. violéntă, pl. violénte

Sursa : ortografic

 

VIOLÉN//T \~tă (\~ți, \~te) 1) Care vădește violență; caracterizat prin cruzime; crâncen. 2) Care acționează sau se exprimă fără a se reține; impulsiv; impetuos. Persoană \~tă. * Moarte \~tă moarte prin asasinare sau survenită în urma unui accident. 3) (despre culori) Care are o nuanță foarte vie; bătător la ochi; țipător; strident; aprins. /violent, lat. violentus, violento

Sursa : NODEX

 

VIOLÉNT, -Ă adj. 1. Iute (din fire); impulsiv, nestăpânit. 2. Intens, puternic; tare. 3. Brutal, forțat. 4. (Despre culori, lumini etc.) Țipător, viu. [Pron. vi-o-. / cf. fr. violent, lat. violentus].

Sursa : neologisme

 

VIOLÉNT, -Ă adj. 1. iute (din fire); impulsiv, nestăpânit. 2. intens, puternic; tare. 3. brutal, forțat. 4. (despre culori, lumini) țipător, viu. (< fr. violent, lat. violentus, it. violento)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVIOLENT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentruVIOLENT.

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ...

 

Gelu Vlașin - 22:47

... pătrată și goală libertate pe pâine vorbele tale să-mi înjur toți vecinii și mâinile zbârcite scotocindu-mi buzunarele goale la morga centrală inutil și violent

 

Gelu Vlașin - Description

Gelu Vlaşin - Description Description de Gelu Vlașin la două ceasuri dintr-un miez de noapte genunchiul prăbușit salteaua joasă mintea prin vecini și definiția clipei atîrnată în cuier motanul resemnat pierdut"""""""""""printre programele de știri și zmeul din sertar campion la bridge paharul concentrat pe supradyn în camera cu violente poze cînd mîna mea pictează pe cearceaf un crocodil roșcat o palmă trambulină și un asfalt văzut dintr-o

 

Gelu Vlașin - Himera (Vlașin)

... Gelu Vlaşin - Himera (Vlaşin) Himera de Gelu Vlașin mi-e un dor violent să frământ lutul chipului tău necioplit himeră cu buzele vinete și gheare lungi de cucuvea caracatiță umplută cu sănge albastru moarte hălăduind prin ungherele nesfârșite ...

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

... și foarte personal, care a câștigat de la început pe toți spectatorii. D-sa a fost, din plin, un Jupân Dumitrache violent, credul și mai ales vădit amărât când povestește lui Ipingescu manoperele moftangiului de la “Unionâ€�. Așteptăm cu încredere și curiozitate aparițiile d-sale în ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

... în preajma unui orășel din Ardeal, într-un colț de lume evocat cu o mare putere de sugestie. Caractere tari, de oameni primitivi, se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate sunt ...

 

Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici

Ion Luca Caragiale - Grămătici şi măscărici Grămătici și măscărici de Ion Luca Caragiale Boierii noștrii odinioară, afară de rare excepțiuni, nu se prea dedeau la învățătură de carte. Pentru aceea, aveau în genere nevoie de grămătici, copii, mai mult sau mai puțin deștepți, ieșiți din rândurile mojicimii și procopsiți cu carte și condei la umbra mănăstirilor grecești. Slujba grămăticilor era să ție socotelile curții boierești, să scrie zapisele, corespondența și jelbile boierului către divan și la domnie. Un bun grămătic era mâna dreaptă a boierului, mai cu seamă la cele politicești. Afară de grămătic, însă, orice boier care se respectă mai avea încă un alt slujbaș intelectual, tot atât de neapărat unei curți boierești cu întinse relații sociale. Pe atunci, când nu se pomenea de viață publică și când elita socială și high-life se numea protipendadă, boierul, în loc de Capșa și de Bar, avea sindrofie și chefuri acasă, numa-n ișlicel și-n meși; în loc de Hugo, avea un taraf de lăutari și un măscărici. Slujba acestuia era să spuie caraghioslâcuri la chef, să păcălescă pe musafiri și chiar pe stăpânu-său și să spună pe grecește cocoanelor ceea ce damele aud azi pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

Ion Luca Caragiale - Meteahnă Meteahnă de Ion Luca Caragiale 1909 În general, o stațiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu știu danța, am avut norocul să petrec împreună cu un tip de om foarte ciudat, un fel de maniac, și aș fi nedrept dacă aș zice că am petrecut prost. E adevărat că până la urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărți, începuse să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic? - cu atâtea prostii; dar cele două-trei săptămâni de la-nceput, nici nu știui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc și printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar se deosibește în aceasta mult de ungurii imbecili - sunt mulți de aceștia și la unguri - care nu ar fi-n ...

 

Paul Zarifopol - Alexandru Philippide (Zarifopol)

... disprețul liniștit. Era omul indignării cronice, ca Gustave Flaubert. Lăcomia de studiu, desigur, era patima lui dintâi și din urmă. Sugestibil și inflamabil, ca orice violent candid, putea fi pradă ușoară în mâna celor ce n-au decât patimi de piață. Însă la urma toată Philippide din toată inima dădea dracului ...

 

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt

Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt Caragiale, pe scurt de Paul Zarifopol Douăzeci de ani de la moartea lui. Nu toți oamenii sunt egal de vii. Niciodată nu am simțit atât de tare acest fapt, cum l-am simțit la moartea lui Caragiale. Nevoit să petrec în locuința lui a doua noapte după acea în care murise, am vegheat decuseară până la ziuă fără să-mi pot lua ochii de la draperia care ascundea o jumătate a camerei de cealaltă. Draperiile pot fi mult mai rafinat perfide decât pereții sau ușile; se pot mișca ușor. Nu am nici cea mai mică vocație pentru înregistrarea supranaturalului; însă anularea unei ființe cu vitalitate excepțională este, la început, adânc neverosimilă. E o răsturnare violentă a unei experiențe prea bogate, ale cărei elemente poartă accente puternice de sentiment, anume acordate și sistematizate. E un învăț greu. Nu se putea să nu aștept, noaptea întreagă, să iasă Caragiale de după covorul care-mi atârna în față și să vorbească. Îndeosebi, cu tăcerea definitivă a lui Caragiale nu vroiau să mi se deprindă așteptările urechii și așteptările spiritului. Câți îl cunoșteam de aproape, știam bine că omul nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVIOLENT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 110 pentruVIOLENT.

VIOLENTA

VIOLENTÁ , violentez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A comite un act de violență ; a constrânge , a sili , a forța . [ Pr . : vi -

 

ȘOC

ȘOC , șocuri , s . n . 1. Ciocnire , izbire bruscă și violentă între două corpuri . 2. Tulburare generală , bruscă și violentă , a funcțiilor organismului ( provocată de o cauză exterioară variată ) , care se manifestă printr - un dezechilibru fizic și psihic ;

 

EXPLODA

... EXPLODÁ , explodez , vb . I . Tranz . 1. ( Despre explozive , proiectile , reactoare nucleare , vase etc . ; la pers . 3 ) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic , dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune , care produc zguduituri , bubuituri puternice și efectuare rapidă ... 2. ( Despre vulcani ) A erupe brusc , a expulza lavă , bombe vulcanice , gaze etc . 3. Fig . A interveni brusc și violent

 

NĂVALĂ

NĂVÁLĂ , năvale , s . f . 1. Faptul de a se îngrămădi ( cu grabă ) undeva ; înghesuială , îmbulzeală ; ( concr . ) mulțime de oameni sau de obiecte ( în mișcare ) . 2. Faptul de a se repezi undeva , spre sau în ceva ; mișcare impetuoasă , fugă . 3. Faptul de a se repezi la cineva cu intenții agresive . 4. Izbucnire , răbufnire ( extrem de violentă ) ; revărsare abundentă ( și

 

SĂLBATIC

... ca un om primitiv ; ( om ) necivilizat , înapoiat , grosolan . 4. Adj . ( Despre păr ) Des și aspru ; neîngrijit . 5. Adj . ( Despre oameni ) Lipsit de umanitate ; crud , neomenos , violent , brutal , fioros . 6. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Care nu se poate stăpâni ; aprig , impulsiv , nestăpânit , nedomolit . 7. Adj . , s . m . și f . ( Om ... de lume , care nu respectă conveniențele ( sociale ) ; ( om ) retras , izolat , singuratic , nesociabil , ursuz . III. Adj . 1. Care se manifestă cu deosebită intensitate , neobișnuit de puternic , violent

 

TRAUMATISM

... prin loviri violente , tăieturi , înțepături etc . ; traumă ( 1 ) ; p . ext . ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent ; p . restr . șoc traumatic . 2. Stare psihică patologică a unui organism care , nemaiputând să suporte o excitație excesivă , din cauza unei traume ( 2 ...

 

VIOLENTARE

VIOLENTÁRE , violentări , s . f . ( Livr . ) Acțiunea de a violenta și rezultatul ei . [ Pr . : - vi - o - ] - V.

 

ÎMBRÂNCITURĂ

ÎMBRÂNCITÚRĂ , îmbrâncituri , s . f . Faptul de a ( se ) îmbrânci ; împinsătură ( violentă ) , ghiont , brânci . - Îmbrânci + suf . -

 

ÎNȘFĂCARE

ÎNȘFĂCÁRE s . f . Acțiunea de a înșfăca ; apucare bruscă , violentă ; înhățare . - V.

 

ÎNDULCI

... satisface ; a umple de mulțumire ; a desfăta . 4. Tranz . Fig . A face mai puțin aspru , mai puțin dur , mai puțin violent

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...