Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ZARĂ, SORȚ, APROZAR, BABAROS, BARBUT, CREPS, JOC, OCHI, PUNCT, TABLĂ ... Mai multe din DEX...

ZAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZAR^1, zaruri, s.n. Cub mic de os, de lemn, de material plastic etc., care are pe fiecare dintre fețe imprimate puncte de la unu la șase și care se foloseşte la anumite jocuri de noroc; p. ext. (la pl.) joc de noroc la care se folosesc asemenea cuburi. - Din tc. zar.

Sursa : DEX '98

 

ZAR^2, zaruri, s.n. (Reg.) Broască de la ușă. - Din magh. zár.

Sursa : DEX '98

 

ZAR s. (rar) prăval, (reg.) prăvălic, prăvălici, (înv.) coțcă, (arg.) babaros. (\~ folosit la diverse jocuri.)

Sursa : sinonime

 

ZAR s. v. broască.

Sursa : sinonime

 

zar (la joc, la ușă) s. n., pl. záruri

Sursa : ortografic

 

ZAR \~uri n. 1) Cub mic (din os, din material plastic etc.), având imprimate pe fiecare față un număr de puncte (de la 1 la 6), folosit la anumite jocuri de noroc. 2) la pl. Joc de noroc în care se folosesc asemenea cuburi. /<turc. zar

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruZAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruZAR.

Ștefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar

... Ştefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar BelsĂ zar de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 E noapte-ntunecată și ceasul e tîrziu; În Babilon domnește tăcere și ... în juru-i sclavii și sorb din cupe vinul Înflăcărat ca focul și roșu ca rubinul. Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii: BelsĂ zar află farmec petrecerii acestii. Ci iată-l că s-aprinde sălbăticit la față, Căci vinul vechi sporește pornirea-i îndrăzneață. Pornirea-i mi-l orbește ... multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei sale oarbe; — Iehovah, nu mi-e teamă de tronul tău nemernic ... Răsare ca o mînă, o mînă minunată, Și scrie, scrie, scrie, în groaznica tăcere, Cu litere de pară pe zidul alb, — și piere... BelsĂ zar vede totul cu mintea aiurită, Pe-obrajii lui cei palizi sta groaza-ntipărită. A sclavilor cohortă a-ncremenit de frică: Nici ... în urmă, dar în zadar cercară Să tălmăcească rostul acelui scris de pară. Dar sclavii-n răzvrătire atunci au tăbărît, Și peste noapte fuse BelsĂ 

 

Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar

... Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar BelsĂ zar de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 E noapte-ntunecată și ceasul e tîrziu; În Babilon domnește tăcere și ... în juru-i sclavii și sorb din cupe vinul Înflăcărat ca focul și roșu ca rubinul. Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii: BelsĂ zar află farmec petrecerii acestii. Ci iată-l că s-aprinde sălbăticit la față, Căci vinul vechi sporește pornirea-i îndrăzneață. Pornirea-i mi-l orbește ... multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei sale oarbe; — Iehovah, nu mi-e teamă de tronul tău nemernic ... Răsare ca o mînă, o mînă minunată, Și scrie, scrie, scrie, în groaznica tăcere, Cu litere de pară pe zidul alb, — și piere... BelsĂ zar vede totul cu mintea aiurită, Pe-obrajii lui cei palizi sta groaza-ntipărită. A sclavilor cohortă a-ncremenit de frică: Nici ... în urmă, dar în zadar cercară Să tălmăcească rostul acelui scris de pară. Dar sclavii-n răzvrătire atunci au tăbărît, Și peste noapte fuse BelsĂ 

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta albăstrie de vis, faceți să se miște cîteva zeci de capete, ale căror contururi abia se văd în jurul meselor ; alungați pe un cîmp verde cîteva bile de fildeș care se urmăresc la infinit, se caută, se ciocnesc și se despart, ca iarăși să se adune ; dați drumul unei grindeni de zaruri ; zugrăviți îndărătul unei estrade pline de sticle, de bucăți de zahăr, de torturi, o femeie plictisită, ale cărei picioare nu se văd niciodată și peste capul căreia negrul zbor de puncte mișcătoare ce-l fac muștele îi zugrăvesc o imprecisă aureolă ; aprindeți ici-colo flăcări albăstrii de rom ce se înalță, se despletesc și joacă pe marginea paharelor ca fantasticile focuri deasupra comorilor ; descleștați nenumărate guri care să caște făcînd găuri de umbră, să rîdă aprinzînd fulgere, să vocifereze aruncînd invective și apostrofe ; deschideți și fîlfăiți în aer aripi mari de jurnale ; alungați din urmă, în goană, o ...

 

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat

Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat Pelerinul pasionat de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 9 [18], 10 oct. 1910. p. 4—7. Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri cînd ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare. În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecînd din ce în ce mai jos, cînd poate stînd în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul. Unul din acești fericiți a fost și Jean MorĂ©as. Și cine ar fi crezut ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 2

... mi priește... Haide, ia-o la picior !" Și incognito dispare, Luînd cheia-n buzunar, Va mai da, sau nu, pe-aicea? Asta-i chestie de zar ! Mișu e deprins cu drumul Și schimbările de loc. Va găsi, la urma urmei, Alte băi mai cu noroc ! ............................. Ce tristețe pe cocoane ! Unde-i ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ...

 

Iacob Negruzzi - Heinrich Heine

... În saloane de pictură... Cavalerul Olaf Pe-o dimineață Nimfele Solia Amurg Furtuna Noaptea-n cabină Sărbătoare de primăvară Pe nouri luna strălucește... Vedenia BelsĂ zar

 

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte, Mitică cu glas tare: - 25 cu nimic-sprezece! * - Ai fost la Cotroceni, Mitică? - Nu, monșer, am scăpat tramcarul! * - Mitică, prea te izmenești! - Din contra, monșer, că nu port vara! * Întâlnesc azi-dimineață pe amicul Mitică foarte abătut. - Ce-ai pățit, iubitule? - Închipuiește-ți, dragă, am tras pe dracul de coadă două luni, și acum mi-a intentat proces cerându-mi daune-interese!!... * - Ce ai, monșer, de calci așa? întreabă Mitică pe un amic. - Mă supară o gheată teribil. - Du-te Kibrik, să ți-o scoată. (Kibrik - Renumit dentist bucureștean.) * Pe stradă. E îmbulzeală. Mitică cu un prieten face drumul de la Bulevard la Teatru. Din greșală prietenul îl calcă pe Mitică pe gheată: - Pardon! se grăbește a zice Mitică. Te-am călcat sub talpă... * În tren. Mitică, având bilet de clasa întâia, intră în clasa a doua să vorbească ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif

... Heine ) Noaptea-n cabină (de Heinrich Heine ) Sărbătoare de primăvară (de Heinrich Heine ) Pe nouri luna strălucește... (de Heinrich Heine ) Vedenia (de Heinrich Heine ) BelsĂ zar (de Heinrich Heine ) Închinare (de Heinrich Heine ) În vis... (de Heinrich Heine ) N-am împotriva ta nimica... (de Heinrich Heine ) Din basme vechi... (de Heinrich ...

 

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruZAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruZAR.

ZARĂ

ZÁRĂ s . f . Lichid albicios și acrișor care rămâne după ce s - a ales

 

SORȚ

... de alegere , de desemnare , de repartiție prin aruncarea unor zaruri , prin tragerea unor bilete etc . , care lasă să decidă întâmplarea , dând șanse egale tuturor participanților ; zar

 

APROZAR

... APROZÁR , aprozare , s . n . Unitate comercială pentru produse agroalimentare . - Apro [ vizionare ] + zar

 

BABAROS

... BABARÓS , babaroase , s . n . ( Arg . ) Zar

 

BARBUT

BARBÚT s . n . Joc de noroc cu

 

CREPS

CREPS , crepsuri , s . n . ( Înv . ) Joc cu zaruri ( originar din

 

JOC

JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și în sintagma joc de noroc ) = distracție cu cărți , cu zaruri etc . care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri , câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul . 6. ( Tehn . ) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate , considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă . 7. Model simplificat și formal al unei situații , construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații . 8. ( Muz . ; în sintagma ) Joc de clopoței =

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PUNCT

PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor " i " , " j " etc . 2. Semn convențional în formă de punct ( I 1 ) , care indică pe o hartă așezările omenești , care marchează zarurile , piesele de domino etc . sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a - i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei . 3. Punct ( I 1 ) folosit în matematică , indicând efectuarea unei înmulțiri . 4. Fel de a coase , de a broda , de a croșeta ; model de cusătură , de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune ( reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales ...

 

TABLĂ

TÁBLĂ^2 , table , s . f . ( Mai ales la pl . ) Joc de noroc între două persoane , cu două zaruri și cu treizeci de puluri , care se mută de - a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn ; partidă dintr - un astfel de joc . TÁBLĂ^1 , table , s . f . 1. Placă metalică , de grosimi diferite , folosită la învelitul caselor , la fabricarea vaselor , a unor ambalaje și a altor obiecte . 2. Placă de lemn , de piatră sau de metal pe care se scriu , se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații , firme , date ; tăblie ( 1 ) . 3. Placă de lemn dreptunghiulară , vopsită în negru , pe care se scrie cu cretă , mai ales la școală și la universitate ; tabelă ( 2 ) . 4. Tabel ( 1 ) . 5. ( Reg . ) Bucată de pământ