Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MARDI, ÎNZDRĂVENI, ȚESĂLA, ȚESALĂ, BUN, BURDUȘI, CHELFĂNEALĂ, CIOMĂGEALĂ, CIOMĂGI, COTONOGEALĂ ... Mai multe din DEX...

ZDRAVĂN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZDRÁVĂN, -Ă, zdraveni, -e, adj. 1. Voinic, puternic, vânjos, viguros. ** (Adverbial) Cu putere, tare; voinicește. 2. Sănătos, teafăr, întreg, neatins, nevătămat (la trup sau la minte). 3. Mare, tare, solid. Un par zdravăn. ** (Adverbial) Din plin, mult. Mănâncă zdravăn. - Din sl. s?drav?n?.

Sursa : DEX '98

 

ZDRÁVĂN, -Ă, zdráveni, -e, adj. ~ (din sl. s?drav?n? = sănătos; cf. scr., slovac. zdravo = sănătos)

Sursa : etimologic

 

Zdravănjigărit, pipernicit, sfrijit, slăbănog

Sursa : antonime

 

ZDRÁVĂN adj., adv. 1. adj. v. robust. 2. adj. v. solid. 3. adj. v. voluminos. 4. adj. v. solid. 5. adj. v. teafăr. 6. adj. v. sănătos. 7. adj. grozav, strașnic, teribil, (fam.) sfânt, (fig.) sănătos. (I-a tras o bătaie \~.) 8. adj. v. puternic. 9. adv. v. puternic. 10. adj. bun, grozav, strașnic. (Un somn \~ l-a refăcut.) 11. adj. v. tare. 12. adv. bine, intens, puternic, tare, vârtos. (Plouă \~.) 13. adv. v. mult.

Sursa : sinonime

 

zdrávăn adj. m., pl. zdráveni; f. sg. zdrávănă, pl. zdrávene

Sursa : ortografic

 

ZDRÁVĂN^1 adv. 1) Foarte mult. 2) Cu putere; tare. /sdravin

Sursa : NODEX

 

ZDRÁV//ĂN^2 \~ănă (\~eni, \~ene) 1) Care are o constituție fizică puternică; bine dezvoltat fizicește; robust. 2) Care nu are infirmități (fizice sau psihice): teafăr; întreg; sănătos. 3) (despre obiecte sau corpuri) Care are dimensiuni sau greutate mare. /sudravinu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruZDRAVĂN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentruZDRAVĂN.

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri    Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot.    Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor.    â€žO cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“    â€žBine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“    Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ...

 

George Coșbuc - Sonete de lux

... și mare pedagog Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona? Când era mic, de dânsul prinsese groază bona: Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog, Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona. De-a ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) Adevărul de Iancu Văcărescu VI     Nimic nu e nou,     Nimica neștiut     Din cîte arăt vouă :     Lumina nouă nu e,     Dar ea desființează     Grămada-ntunecimei.     Cercarea am pornit-o,     V-am dat făgăduială ;     Dar n-alerg să vă-mbăt.     Precum fac demagoghii,     Ce, îmbătați de fumul     Atotputerniciei,     Umblă ș-înșală lumea     Cu jertfe, mîglisire     Sub fățăria     Blîndeței, omeniei     Și facerii de bine,     Cît izbutesc d-ajunge     Aleși să stăpînească ;     Îndată dau de față     Cumplita tiranie,     Cheamă pre înțeleșii     Ministri să slujească.     A lor deșertăciune.     Adun, ascund comori     Din biruri înfocate,     În sfaturi tot greșite,     Mii izvodiri fac nouă ;     Vor să dezgroape morții,     Cînd nu le mai ajunge     A viilor avere.     În lupta desfrînării     Iubirii de domnire,     Se-nșală între dînșii,     Se rod în vicleșuguri,     Se luptă să apese     Strigarea pătimirii !     Stau pînă cînd vîlvoarea     Odată-i prididește ;     Atunci tiranul vina     Descarcă pre ministri,     Ministrii pe tiran ;     Cuvinte de-ndreptare     De joc, de rîsul lumei !     Întărîtînd norodul     Pînă cînd se deșteaptă,     Și cere socoteală,     Și răzbunare cere,     Groaznică-n sfîrșit vine,     Nu de la cer pedeapsa,     Ci de la harnici oameni :     Oameni ce s-înțeleg     Ca dumnezeii vieții !     Vrednici de închinare,     Dar prea ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... toată coada!... În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

... tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă cumetre! E un zdravăn chilipir, D-aci poți, zău, să te umfli Și în burtă, și-n chimir." Iar lupul îi rânjaște (căci astfel el zâmbește) Și-ncepe să ...

 

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

Ion Luca Caragiale - Pohod la şosea Pohod la șosea de Ion Luca Caragiale Publicată în Claponul, foaie hazlie și populară (1877), Nr. 2 pag. 22-28 și în Almanahul Claponului pe anul de la Mahomet 1295, de la Christos 1878. De mult se vorbea, Se tot auzea Că are să fie Mare bătălie Și că-n București, Au de gând să vie Oștile rusești, Căci de-aici se poate Laolaltă toate Lesne să pășească În țara turcească. Vreme a trecut, Și nu s-a văzut Un muscal măcar; Toți îi așteptau Însă în zadar: Rușii nu soseau. Trecu ce trecu Și cam începu A se arăta Pe ici pe colea, Câte-un ofițer Singur și stingher — Când se pomeni Lumea într-o zi (Mai alaltăieri) Că sosesc aci Mii de ofițeri: Să calci unde vrei Te-mpiedici de ei. Tot muscali de soi Gata de război, Care toți firește Vorbesc muscălește, Și care au vestit Cum că negreșit Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, Că va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit ...

 

Mihai Eminescu - Cugetările sărmanului Dionis

... Și cu pasuri melancolici meditînd umblă-n ogradă. Uh! ce frig… îmi văd suflarea, — și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn — iar de coate nici că-mi pasă, Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă De năvod — cu-a mele coate ...

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și cu ciubotele mari și ceilalți doi rupți, zdrențăroși, or fi fost de la mașină. Cum gândise tătuca, așa ...

 

Anton Cehov - Primejdia

... cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și cu ciubotele mari și ceilalți doi rupți, zdrențăroși, or fi fost de la mașină. Cum gândise tătuca, așa ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

Emil Gârleanu - Ucigaşul Ucigașul de Emil Gârleanu Ieșeam de pe sala întunecoasă și umedă a tribunalului. Eram cu un avocat, un vechi prieten al meu. Cum străbăteam cu greutate prin împestrițătura de oameni pe care patimile și ura îi poate aduna la un loc, trecu repede, prin fața noastră, un condamnat, urmat de santinelă. Condamnatul, un domn foarte bine îmbrăcat, ținea batista la ochi și plângea cu sughițuri. Prietenul mi-l arătă și-mi zise: — Uite-l, a dat foc, pentru ca apoi să fie despăgubit, a lăsat pe drumuri nu știu câte familii, și acuma, când se duce pe un an la pușcărie, plânge ca o muiere. Și adăugă cu dezgust: Urâți îmi sunt oamenii ăștia... — Dragul meu, urmă el când ieșirăm afară în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu să mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se vor găși zece care să-și ia asupra-și răspunderea faptei îndeplinite. Ca să-ți dau o pildă de cum știu cei mici, cei umiliți, să-și primească ...

 

George Coșbuc - Rodovica

... se-mprăștiară pe drum; Și iarăși primarul da sfaturi: Nicicum! Cu bine nu-i bine, și-i rău cu sudălmi: Să-i trag eu din zdravăn vro câteva pălmi, S-o vezi cum se scutură-ndată! S-o bat ca la chip și s-o leg eu butuc, O dată, dar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruZDRAVĂN

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruZDRAVĂN.

Luca Capitol 10

... se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, și l-au lăsat aproape mort. 31 Din întîmplare, se cobora pe acelaș drum un preot; și, cînd a văzut pe ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruZDRAVĂN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruZDRAVĂN.

MARDI

... MARDÍ , mardesc , vb . IV . Tranz . ( Arg . ) A trage cuiva o bătaie zdravănă ; a bate , a lovi ( zdravăn

 

ÎNZDRĂVENI

... ÎNZDRĂVENÍ , înzdrăvenesc , vb . IV . Refl . A se însănătoși ( după o boală ) , a deveni ( iarăși ) puternic , zdravăn

 

ȚESĂLA

... țesál , vb . I . Tranz . 1. A curăța , a peria un animal cu țesala ( 1 ) . 2. Fig . ( Fam . ) A bate zdravăn

 

ȚESALĂ

ȚESÁLĂ , țesale , s . f . 1. Unealtă de metal dințată , cu care se curăță pielea și părul vitelor , îndeosebi al cailor . 2. Fig . ( Fam . ) Bătaie

 

BUN

... talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ...

 

BURDUȘI

... pe pereți , despre placajul unei mobile etc . ) A se scoroji , a se coșcovi . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate zdravăn

 

CHELFĂNEALĂ

CHELFĂNEÁLĂ , chelfăneli , s . f . ( Pop . și fam . ) Bătaie zdravănă dată cuiva sau primită de cineva . - Chelfăni + suf . -

 

CIOMĂGEALĂ

CIOMĂGEÁLĂ , ciomăgeli , s . f . ( Fam . ) Bătaie cu ciomagul ; p . gener . bătaie zdravănă . - Ciomăgi + suf . -

 

CIOMĂGI

... CIOMĂGÍ , ciomăgesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Fam . ) A ( se ) bate cu ciomagul ; p . gener . a ( se ) bate zdravăn

 

COTONOGEALĂ

COTONOGEÁLĂ , cotonogeli , s . f . ( Fam . ) Bătaie zdravănă . - Cotonogi + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...