Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEGATIV, POZITIV, ANULA, BACARA, CIFRĂ, CORP, CRIOLOGIE, DERIVATĂ, DOMINO, INFINITEZIMAL ... Mai multe din DEX...

ZERO - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZÉRO, zeróuri, s.n. 1. Număr care, în numărătoare, reprezintă o cantitate vidă și care se indică prin cifra 0; nulă. * Expr. A reduce ceva la zero = a reduce cu totul importanța unui lucru, a face fie neglijabil. ** Cifră reprezentând numărul de mai sus pusă la dreapta altei cifre pentru a mări de zece ori valoarea unui număr; nulă. 2. Epitet dat unui om de nimic; nulitate. 3. (Fiz.) Punct care serveşte ca origine a unei scări cu ajutorul căreia se indică valorile unei mărimi. ** Spec. Grad de temperatură fixat în unele sisteme de măsură a temperaturii (Réaumur, Celsius) la punctul de înghețare a apei distilate la presiunea normală. * Zero absolut = temperatură de minus 273 de grade Celsius, socotită ca cea mai joasă temperatură posibilă. 4. (Lingv.) Desinență (sau sufix) zero = absența unui afix gramatical la o formă flexionară, care este marcată, față de alte forme cu afixe exprimate, prin lipsa unei mărci formale propriu-zise. - Din fr. zéro.

Sursa : DEX '98

 

ZÉRO s. (MAT.) nulă.

Sursa : sinonime

 

ZÉRO s. v. nulitate.

Sursa : sinonime

 

zéro s. n., art. zeróul; pl. zeróuri

Sursa : ortografic

 

ZÉRO^1 zeróuri n. Număr reprezentând diferența dintre două numere naturale egale (unu minus unu; doi minus doi etc.). * A reduce (ceva) la \~ a reduce complet impor-tanţa unui lucru. /zéro

Sursa : NODEX

 

ZÉRO^2 zeróuri n. 1) Număr constând din zero unități. 2) Cifra 0. 3) Obiect marcat cu această cifră. 4) Valoare într-un sistem de măsurare de la care pornesc în sensuri opuse gradațiile semnificative. * \~ absolut temperatură de minus 273 ºC considerată ca cea mai joasă. 5) fig. Om de nimic; persoană nulă; nulitate. /zéro

Sursa : NODEX

 

ZÉRO s.n. 1. Număr situat în sistemul numerației înainte de unu. ** Semn cifric, care, pus la dreapta unei cifre, îi mărește valoarea de zece ori. 2. (Fig.) Om de nimic; nulitate. 3. Valoarea unei mărimi de la care se începe măsurarea acelei mărimi. [Pl. -rouri, -ruri. / < fr. zéro, it. zero < ar. sifr - gol, nimic].

Sursa : neologisme

 

ZÉRO s. n. 1. număr în sistemul numeric înainte de unu. * simbol numeral (0), care, pus la dreapta unei cifre, îi mărește valoarea de zece ori. 2. (fig.) om de nimic; nulitate. 3. valoarea unei mărimi de la care se începe măsurarea acelei mărimi. * (adj.; despre afixe, desinențe) care lipseşte, dar constituie o marcă tocmai prin absență. (< fr. zéro)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruZERO

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruZERO.

George Ranetti - 0 și 1

... George Ranetti - 0 şi 1 0 și 1 de George Ranetti Țifra Zero, obosită, Gâfâind, cum e ea grasă, Vru-ntr-o zi să stea la masă, Căci era și flămânzită (Pântecu-i e vecinic gol, Lângă Unu ... tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de la latrine? Marș d-aici!â€� - „Nu fi mândru cu cei mici, Unule, Nebunule! Îi răspunse Zero-ndată: Darnic n-ai fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt e demonstrat.â€� Pe când cearta era ... Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce armă, Dacă Unu speriat, Pe Zero n-ar fi chemat Cu un strigăt de alarmă. Zero, iertând pe mișel, Veni-ndată lângă el, Silind pe Două să plece, Căci – vă jur că nu-i minciună – Unu și Zero-mpreună Aveau putere cât Zece. Vechi de când cu tata Noe E-un proverb ce spune bine: „Totdauna ai nevoie De unul mai mic ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui poet spițer

... Pavelescu - Unui poet spiţer Unui poet spițer de Cincinat Pavelescu Radu face epigrame, Însă nu le face bune Fiindcă-ntr-însele nu pune Spirit decât zero

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

... și-au imprimat scheletul un șir de sunete Fosile Prin care oamenii de mâine Vor ști cum fluierau străbunii... Căci, ce e placa? E un zero în exercițiul funcțiunii. O suprafață cântătoare. Un ghem de note. O tipsie Pe care doarme o romanță căzută în catalepsie. E o spirală fecundată de ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

... sub formă de baston... Dar bolnavii, săraicii, spun doctorului Ciucă, Că lor li se prezintă sub formă de măciucă! Ce-i el de fapt? Un zero, un fel de vârcolac Nici cât un ou de muscă, nici cât un vârf de ac, — Ceva așa, cilindric... Regret că nu găsesc O ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

... Vremea, mă rog, se-mparte, după cum au proboluit Țelzius, în două părți, cari se despart una de alta la acel fixum, carele se cheamă zero-graduri sau nul... De-acolo, aceea care mere-n sus — Bîrsescule, fii atent! — este partea călduroasă, și aceea care mere-n jos â ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

Ion Luca Caragiale - Două loturi Două loturi de Ion Luca Caragiale Apărut în 1898 Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș- ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

... aud noaptea urlând în marginea satului și ziua îi recunosc în impiegații fiscului. Cât ține timpul aspru, cât termometrul face gimnastică sub linia de la zero ca sub un trapez ideal, îmi umplu zilele cu îndeletniciri intelectuale și cu întreținerea focului din sobe. Am ajuns în arta aceasta la înălțimea vestalelor ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... capul, dar, întâlnind niște ochi pedagogicești, mi s-a-ncleștat fălcile și, din lecția cea mai bine preparată, m-am ales cu un zero la catalog. Mă prind că asemenea timiditate o înțelegeți. Fiecare din d-voastre ați pățit-o în fața pedagogiei și a profesorilor care ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruZERO

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruZERO.

NEGATIV

... 2. Lipsit de însușiri bune , de calități , rău ; care produce rău , care este periculos . 3. ( Despre numere , mărimi scalare etc . ) Care este mai mic decât zero ( sau egal cu zero ) ; care se notează în scris cu semnul minus . 4. ( Despre electricitate , sarcini electrice ) Care apare la anodul unui element generator electrochimic . II. S . n . Imagine ...

 

POZITIV

... p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează în scris cu semnul plus ( + ) . Număr pozitiv . Temperatură pozitivă . 4. ( Despre analize medicale ) Care confirmă prezența în organism a unui ...

 

ANULA

... a desființa , a suprima , a declara nul ; a șterge , a bara . 2. A egala cu zero

 

BACARA

... BACARÁ^2 s . f . Joc de cărți în care nouarii au valoare , iar decarii , numiți bacara , sunt egali cu zero

 

CIFRĂ

... CÍFRĂ , cifre , s . f . 1. Simbol grafic ( care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă ) folosit pentru scrierea numerelor ; ( impr . ) număr . 2. Volum , sumă , cantitate reprezentată prin cifre ( 1 ) . 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a ...

 

CORP

... unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni , obiect care poartă urmele ...

 

CRIOLOGIE

... f . Capitol al fizicii care studiază procedeele de obținere a temperaturilor joase , proprietățile corpurilor și fenomenelor specifice care se manifestă în apropiere de zero

 

DERIVATĂ

... DERIVÁTĂ , derivate , s . f . ( Mat . ) Limita raportului dintre creșterea funcției și creșterea variabilei , când creșterea variabilei tinde către zero

 

DOMINO

... cu glugă . 2. Numele unui joc de societate care se joacă cu 28 de piese plate , dreptunghiulare , însemnate cu un număr de puncte ( de la zero

 

INFINITEZIMAL

... INFINITEZIMÁL , - Ă , infinitezimali , - e , adj . 1. Foarte mic , minuscul , infim . 2. ( Mat . ; despre mărimi variabile ) Care tinde către zero

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...