Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ZIMȚA

  Vezi și:ZIMȚARE, CUSTURĂ, DINȚAT, ULM, ZIMȚA, ZIMȚUI, ZIMȚUIT ... Mai multe din DEX...

ZIMȚAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZIMȚÁT, -Ă, zimțati, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. - V. zimța.

Sursa : DEX '98

 

ZIMȚÁT, -Ă, zimțáti, -te, adj. ~ * (În contexte figurate) într-acolo... se bolovăneau nori negri... ziduind zăvorât zarea cu spăimoase metereze zimțate.

Sursa :

 

ZIMȚÁT adj. crestat, dințat, zimțuit, (rar) zimțos. (Roată \~.)

Sursa : sinonime

 

ZIMȚÁ//T \~tă (\~ți, \~te) Care are zimți; cu zimți. /v. a zimța

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ZIMȚAT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ZIMȚAT.

Ion Grămadă - Serafim Cărășel

Ion Grămadă - Serafim Cărăşel Serafim Cărășel de Ion Grămadă Junimea literară , anul IV, nr. 9, sept. 1907, apud Cartea sângelui , Suceava, ed. Mușatinii, 2002, pp 240-248. De bună seamă că nu l-ați apucat pe Serafim Cărășel, diacul de la biserica Sfântului Nicolai din târgul Sucevei. Un moșneguț prizărit, cu părul cărunt retezat în frunte și cu mustața tușinată scurt deasupra buzei. Se îmbrăca cu antereu lung, ca pe vremuri, purta ciubote de iuft, unse cu dohot, iar pe cap șapcă cu cozoroc, de sub care clipeau doi ochi căprui, neastâmpărați ca două boabe de argint viu. Era neam cu Solomia, prescurăreasa de la „Maica Domnuluiâ€� și cu Isaia Firfirică, dascălul târgului. Cărășel era o moșnegărie plină de draci, ce știa multe porogănii încă de pe vremea când fusese, peste douăzeci de ani, cătană la împăratul de la Beci. Pe atunci, colindase el lumea, chiar și pe acolo unde crește numai urzica și spinul și unde și-a înțărcat dracul copiii. Lumea-l poreclise „Popa Bârâ€� și asta-l scotea din sărite pe Cărășel. În tot locul te împiedicai de dânsul: pe drumuri, în bărbieria lui Iordachi Știrbul din colț, unde se auzeau și ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZIMȚAT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ZIMȚAT.

ZIMȚARE

... ZIMȚÁRE , zimțări , s . f . Acțiunea de a zimța și rezultatul ei ; zimțuire . - V. zimța

 

CUSTURĂ

CUSTÚRĂ , custuri , s . f . 1. ( Pop . ) Lamă , tăiș de cuțit ; cuțit rudimentar ( fără plasele ) ; cuțit . 2. ( Reg . ) Creastă de munte stâncoasă , ascuțită , zimțată , specifică epocii glaciare . - Et .

 

DINȚAT

DINȚÁT , - Ă , dințați , - te , adj . Cu dinți ; crestat sau tăiat în formă de dinți ; zimțat . - Dinte + suf . -

 

ULM

ULM , ulmi , s . m . Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu scoarța în general netedă , cu coroana stufoasă , cu frunze alterne și asimetrice zimțate pe margini , albicioase și cu peri moi pe dos , al căror lemn tare este folosit în rotărie (

 

ZIMȚA

ZIMȚÁ , zimțez , vb . I . Tranz . A

 

ZIMȚUI

... ZIMȚUÍ , zimțuiesc , vb . IV . Tranz . A face zimți la o piesă , la o pânză de ferăstrău , la o seceră etc . ; a zimța

 

ZIMȚUIT

ZIMȚUÍT , - Ă , zimțuiți , - te , adj . Cu zimți ; crestat , zimțat . - V.