Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul VIOARA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VIOARĂ

  Vezi și:VIOARĂ, VIOLONISTIC, SCRIPCĂ, VIOLĂ, BĂRBIE, CETERĂ, DIBLĂ, DRÂNGA, MICSANDRĂ, RE, REBAB ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VIOARA: VIOARĂ.

 

VIOARA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIOÁRĂ^1, vioare, adj. (Pop.; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. * (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [Pr.: -vi-oa-] - Probabil lat. *vivula (< vivus).

Sursa : DEX '98

 

VIOÁRĂ^2, vioare, s.f. (Bot.; reg.) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [Pr.: vi-oa-] - Lat. viola.

Sursa : DEX '98

 

VIOÁRĂ^3, viori, s.f. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, având întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează când sunt atinse cu arcușul sau când sunt ciupite; violină, scripcă. [Pr. vi-oa- - Pl. și: vioare] - Cf. it. %viola.%

Sursa : DEX '98

 

VIOÁRĂ adj. v. clar, cristalin, curat, limpede, pur, transparent.

Sursa : sinonime

 

VIOÁRĂ s. (MUZ.) scripcă, violină, (pop.) diblă, lăută, (reg.) ceteră.

Sursa : sinonime

 

VIOÁRĂ s. v. toporaș, violetă, viorea.

Sursa : sinonime

 

vioară adj. f. (sil. vi-oa-)

Sursa : ortografic

 

vioáră (plantă) s. f. (sil. vi-oa-), g.-d. art. vioárei; pl. vioáre

Sursa : ortografic

 

vioáră (instrument) s. f. (sil. vi-oa-), g.-d. art. viórii; pl. vióri

Sursa : ortografic

 

VIOÁRĂ^1 vióri f. Instrument muzical con-stând dintr-o cutie de rezonanță pe care sunt întinse patru coarde, care produc sunete când se trece peste ele cu arcușul (sau când sunt ciupite); violină. Concert pentru \~. [G.-D. vioarei; Sil. vi-oa-] /<lat. viola

Sursa : NODEX

 

VIOÁR//Ă^2 \~e f. pop. v. VIOREA. /<lat. viola

Sursa : NODEX

 

VIOÁR//Ă^3 \~e adj. (despre ape curgă-toare) Care este foarte curată; albastră ca vioreaua; limpede; cristalină. /<lat. vivula

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVIOARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentruVIOARA.

Ștefan Petică - I (Când vioarele tăcură)

Ştefan Petică - I (Când vioarele tăcură) Când vioarele tăcură de Ștefan Petică   Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răslețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste paseri cu aripile întinse, Păreau c-așteaptă semne, și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră sclipitoare Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate, Și triste și stinghere vioarele părură În noaptea-ntunecată de grea singurătate Fecioare-mpovărate de-a viselor

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

... răgușit Căliman, botezând cu praftorița cărbunii care își ațâțau din ce în ce flacările lor albăstrii. Ș-atunci s-auzi lângă prag o jale de vioară ș-un glas de cerșetor. Parcă ar fi fost un om care cânta în vis. Ai fi zis că e vântul, care-și colinda vuietul ...

 

Dimitrie Anghel - Fantome, 2

... a înserării, deodată o umbră de om ieșit ca din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul uscat al vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un ...

 

George Coșbuc - Carol IX

... plini de spumă rup               Din putreda lui rană. Și-n vreme ce Parisul, plin De fum, murea, nepregătit să moară, Carol în Toullerii cânța-n vioară Încet și plângător, un cald suspin Ca ruga unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar ... „Tu crezi, ce vrei!â€� Și-atunci el supt De furie: „Ce-i câne, azi să moarăâ€� Isbi cu pumnu-n masă spre vioară, Și-n murmur carnea pumnului a rupt; Cald sângele-a țâșnit din lovitură — El, de durerii, urlând a dus ...

 

Alexandru Macedonski - Vioristul

... Macedonski - Vioristul Vioristul de Alexandru Macedonski Nu l-ați cunoscut! Prin lume a trecut ca o nălucă, Înclinat pe-a sa vioară cu un dor nespus de ducă!... Într-o noapte viforoasă sub fereastră-i m-am oprit,     De-armonii cerești răpit, Și zărindu-i chipul palid ... mumă trebuie să fie mare Dacă locul să i-l ție însăși arta nu e-n stare. Într-o zi pe-a sa vioară îl găsiră mort; mereu     Cât l-am plâns știu numai eu, Și pe piatra funerară, după ultima-i voință, S-a înscris: ,,E ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... acesta a cântat la Sigmaringen. Acestuia îi lipsește ciocanul original, și se știe că ciocanul este pentru toba mare ce [e] arcușul pentru vioară. În fine, al patrulea se află la noi, în București: da, toba mare din capitala regatului român este un adevărat Stradivarius. Ceea ce e ciudat ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La marginea satului

... flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp jucînd aici !... Bate cineva-n fereastră : — N ...

 

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Puteri ascunse de Dimitrie Anghel Publicată în Românul , [Arad], I, 1, [14] ian. 1911, p. 1—2. Ce lucru fragil e o femeie ! Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mînele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, cînd viața lor urmează o stea ce le arată calea. De cîte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită. Dar aceste nu-s decît o părere, o cochetărie poale, căci cînd bate furtuna, asemenea valului, ele undoiază ca să se ridice, deopotrivă ramului se înmlădiază ca să nu se frîngă. Liniștitul val ce cîntă cît e cerul senin talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu astfel de talazuri ; înflorita creangă ce presară flori cînd o mîngîie zefirul arc se poate preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ...

 

Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)

... a absentelor cuvinte. Melancolic, aproape perpendicular, ca și cum ar fi fost rătezat de pe grumaz, se rezema capul primului viorist pe străvechea lui vioară ; plin de deznădejde și pasionat de-ai fi spus că strînge în brațe un trup pentru o ultimă îmbrățișare, se pleca cel mai bătrîn peste ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - La marginea satului

... flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp jucînd aici !... Bate cineva-n fereastră : — N ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

Nicolae Filimon - Lăutarii şi compoziţiunile lor Lăutarii și compozițiunile lor de Nicolae Filimon Scriind acest articol asupra lăutarilor din România, nu ne propunem a face o dizertațiune istorică, căci atunci am atinge, fără voia noastră, cestiunea muzicei naționale, și nu a sosit încă timpul spre a ne ocupa de o materie atît de importantă și dificilă de tratat. Scopul dar al acestei scrieri este de a da lectorilor noștri o idee mai lămurită asupra muzicei compusă de lăutari și asupra instrumentelor cu care esecută ei acea muzică; iară dupe aceea, ne vom da opiniunea și asupra îmbunătățirii ce se zice că a să se facă bandelor lăutărești. Muzica, la noi, luată chiar din timpii cei mai depărtați, s-a cultivat numai de cîntăreții bisericești și de lăutari; cei dintîi s-au ocupat cu muzica bisericească bizantină și s-au mărginit în cîntările neapărat trebuincioase la săvîrșirea cultului divin, fără a le modifica cît de puțin, atît în formă, cît și în simț, iar cei d-al doilea s-au ocupat numai cu muzica profană. Acești din urmă însă, fiind obligați de meseria lor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVIOARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruVIOARA.

VIOARĂ

... cu arcușul sau când sunt ciupite ; violină , scripcă . [ Pr . vi - oa - - Pl . și : vioare ] VIOÁRĂ^2 , vioare , s . f . ( Bot . ; reg . ) 1. Toporaș . 2. Compus : vioară

 

VIOLONISTIC

... VIOLONÍSTIC , - Ă , violonistici , - ce , adj . Care se referă la vioară ^3 sau la cântatul din vioară ; pentru vioară

 

SCRIPCĂ

... SCRÍPCĂ , scripci , s . f . ( Reg . ) 1. Vioară ^3 . 2. Sunet , cântec de vioară

 

VIOLĂ

VIÓLĂ^2 , viole , s . f . ( Bot . ) 1. Toporaș . 2. Compus : violă - de - noapte ( sau - de - primăvară ) = nopticoasă . [ Pr . : vi - o - ] VIÓLĂ^1 , viole , s . f . Instrument muzical cu coarde , mai mare decât vioara , acordat cu o cvintă mai jos decât vioara și având sunete mai grave decât aceasta ; alto . [ Pr . : - vi -

 

BĂRBIE

BĂRBÍE , bărbii , s . f . 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior ; barbă . 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale . 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii , pe care se sprijină bărbia ( 1 ) violonistului . - Barbă + suf . -

 

CETERĂ

... CÉTERĂ , ceteri , s . f . ( Reg . ) Vioară

 

DIBLĂ

... DÍBLĂ , dible , s . f . ( Pop . sau peior . ) Vioară

 

DRÂNGA

DRÂNGA interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită sunetul drâmbei sau ( ir . ) al

 

MICSANDRĂ

... erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina simplă sau ramificată , cu frunzele acoperite cu peri cenușii , cu flori albe , roșii , albastre sau violete , plăcut mirositoare ; micșunea , vioară

 

RE

RE ^1 - Element de compunere cu sens iterativ , care servește la formarea unor verbe , a unor adjective și a unor substantive . RE ^2 s . m . invar . ( Muz . ) 1. Una dintre cele șapte sunete muzicale ale gamei ; nota corespunzătoare acestui sunet . 2. A treia coardă a unei

 

REBAB

REBÁB , rebaburi , s . n . Instrument muzical cu două coarde , asemănător viorii , folosit de algerieni , tunisieni și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...