Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNAINTARE, AVANSAT, PATINA, ROSTOGOLI, ÎMPINGE, ÎNAINTAȘ, ÎNAINTAT, ÎNOTA, ADÂNCI, AMBARCADER ... Mai multe din DEX...

ÎNAINTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNAINTÁ, înaintez, vb. I. 1. Intranz. A merge înainte în spațiu, a se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte; a avansa. ** Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge înainte în timp; a se desfășura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva într-o funcție mai importantă; a avansa în grad. ** Intranz. A obține o funcție mai importantă, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o petiție, o lucrare administrativă etc. 5. Tranz. (Înv.) A avansa o sumă de bani. - Din înainte.

Sursa : DEX '98

 

A înaintaa decădea, a se retrage, a regresa, a (se) întoarce

Sursa : antonime

 

ÎNAINTÁ vb. 1. a avansa. (A \~ în spațiu.) 2. v. preda. 3. a adresa, a expedia, a trimite. (\~ o cerere.) 4. v. promova. 5. v. dezvolta. 6. v. progresa.

Sursa : sinonime

 

înaintá vb., ind. prez. 1 sg. înaintéz, 3 sg. și pl. înainteáză

Sursa : ortografic

 

A ÎNAINT//Á \~éz 1. intranz. 1) A se mișca înainte (în spațiu și în timp); a avansa. Vehiculul \~ează. * \~ în vârstă a îmbătrâni. 2) fig. A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a avansa; a propăși; a se dezvolta; a progresa; a evolua. \~ la învățătură. 3) (despre peninsule, proeminențe etc.) A ieși în afară, formând un relief; a fi în relief. 4) fam. (despre boli) A deveni din ce în ce mai grav; a se agrava; a progresa. 5) (despre persoane) A se ridica pe o treaptă superioară (într-un post, într-un grad științific); a promova; a avansa. 2. tranz. 1) (persoane) A ridica într-un post sau în grad mai înalt; a promova; a avansa. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare și aprobare; a propune. \~ o cerere. 3) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunoștința publică; a pune în circulație; a emite; a preconiza. 4) înv. (sume de bani) A plăti cu anticipație. /Din înainte

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNAINTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 202 pentru ÎNAINTA.

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei     â€žEu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul

... că asta este cea mai mare și neapărată trebuință pentru desfășurarea puterilor noastre. Dar noi tot nu ne-am prăpădit nădejdea și mișcarea noastră tot înainta. Și moldovenii tot nu încetau a dovedi că n-au murit. Toate acestea s-au văzut foarte bine la cea dintâi serbare moldovenească ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Procedee electorale de Ion Luca Caragiale Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce președeți. Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată După această întâmplare minunată de Mihai Eminescu ........................................ ...După această întâmplare minunată, Cavalerul meu își grăbi calul spre măgura unui deal depărtat, ca să treacă bălțile și mlaștinele periculoase ale Bugeagului. Dar abia isprăvise jumătatea drumului și drumuri multe veneau în cruce și ori încotro se-ntorcea nu vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea la pământ. Stătu multă vreme astfel, când auzi parecă, încet, dogit, adânc un sunet de clopot... el tresări. Își întoarse ochii de unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Alecu Donici - Măgarul

Alecu Donici - Măgarul Măgarul de Alecu Donici La un țăran era o vită de măgar, Cu care el la toți se lăuda; Căci în părerea lui prea bine se purta. Și pentru că-mprejur era tot codri mari, Apoi ca nu cumva, păscând, să rătăcească Măgarul lăudat, Și totodată vrând ca să-l împodobească, Un zurgălău la gât țăranul i-au legat; Măgarul s-au făcut măreț și îngâmfat. (De decorații el pesemne auzise, Că prea se fudulise.) Dar rangul nou au fost lui spre osândă mare. (Urmează și la noi această întâmplare.) Eu însă mai întâi dator sunt să vă spun, Că în purtări era măgarul nu prea bun; Iar pân' la zurgălău el bine petrecea. Prin țarini, prin grădini, prin curături umbla, Păștea, se-ndestula; Ș-apoi cam pe furiș acasă se-ntorcea. Acum însă mai rău măgarul petrecea. Pentru că rangul nou, Sunând prin zurgălău, Chema când pe vecin cu vro despicătură Să deie pe măgar afar' din curătură, Când pe stăpânul său cu jărdia în mână, Să-l scoată din grădină; Apoi și pe jitar, Să-i rupă coastele cu parul din ogoară, Încât bietul măgar, Stâlcit și osândit, rămase mai să moară. Și oamenii ...

 

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Mihai Cuciureanu de Alecu Russo România literară la deschiderea ei a început cu o notiță tristă despre o pierdere mare ce a făcut neamul românesc cu Neculai Bălcescu, nu numai ca un cercetător de istoria neamului, dar ca o inimă aprinsă de râvna neamului. Astăzi mai trecem încă o pierdere, și România își va face o datorie sfântă a deschide coloanele sale la toate biografiile oamenilor și tinerilor, ce au lucit ca stele luminoase cu fapta sau cu nădejdea pe cerul ist întunecat încă al deșteptării și al falei românești. Fără a schimba nimică, dăm publicului notița lui Mihai Cuciureanu, ce ni s-a împărtășit de familia lui în următorul chip: "Mihail Cuciureanu — născut în 5 noiembrie 1819 în Botoșani. Părinții săi, boieri cinstiți și prețuiți în opinia publică, au sădit cu înlesnire în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu preferință stăpânit. După ce primise pe bazele acestor principii, în casa părintească, pregătirea elementară, asupra căreia răposatul acum padagog Ch. de Du-chet , bărbat pre iubitor ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare, ne vom deștepta. Să nu uităm că nația (norodul) noastră are în sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie să avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNAINTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru ÎNAINTA.

ÎNAINTARE

... ÎNAINTÁRE , înaintări , s . f . Acțiunea de a înainta și rezultatul ei . V. înainta

 

AVANSAT

AVANSÁT , - Ă , avansați , - te , adj . Care a ajuns la o treaptă de dezvoltare înaintată , la un stadiu înaintat . - V.

 

PATINA

PATINÁ^2 , patinez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre oameni ) A se da pe gheață cu patinele ^2 ; a practica patinajul . 2. ( Despre roțile vehiculelor ) A se învârti în loc fără să înainteze ; p . ext . ( despre vehicule ) a nu putea să înainteze sau a aluneca , abătându - se de la direcția de înaintare ; a derapa . 3. ( Tehn . ) A glisa . PATINÁ^1 , patinez , vb . I . 1. Refl . ( Despre obiecte de metal oxidabil ) A căpăta patină ^1 . 2. Tranz . A face ( prin diverse procedee tehnice ) ca un obiect ( metalic , de artă ) să capete patină ^1 , a da patină ^

 

ROSTOGOLI

... ROSTOGOLÍ , rostogolésc , vb . IV . Refl . și tranz . A înainta sau a face să înainteze , să alunece ( pe un plan înclinat ) rotindu - se în jurul lui însuși ; a veni sau a ...

 

ÎMPINGE

ÎMPÍNGE , împíng , vb . III . 1. Tranz . A mișca , a urni , a deplasa din loc pe cineva sau ceva , exercitând o apăsare . 2. Tranz . A face să înainteze ; a duce , a purta ( până departe ) . 3. Tranz . Fig . A îndemna , a îmboldi . 4. Refl . A se înghesui pentru a putea merge înainte . 5. Tranz . ( Înv . ) A izgoni , a alunga . 6. Intranz . ( Reg . ) A

 

ÎNAINTAȘ

ÎNAINTÁȘ , - Ă , înaintași , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre animale de tracțiune , mai ales despre cai ; adesea substantivat ) Înhămat înaintea rotașilor . 2. Adj . ( Rar ) Care merge înainte , care este în față . 3. S . m . Persoană care , prin activitatea sau prin lucrările sale , a pregătit activitatea altora ; precursor . 4. S . m . ( Sport ) Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal , rugbi , hochei etc . [ Var . : ( reg . ) naintáș , - ă adj . ] - Înainte + suf . -

 

ÎNAINTAT

ÎNAINTÁT , - Ă , înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual ; care se conduce după concepția cea mai avansată ; progresist . 3. Avansat în timp ;

 

ÎNOTA

... ÎNOTÁ , înót , vb . I . Intranz . 1. A se mișca ritmic pentru a pluti și a înainta la suprafața apei sau în apă . 2. A fi cufundat într - un lichid ; a fi înconjurat din toate părțile de un ...

 

ADÂNCI

... refl . A ( se ) face mai adânc , a ( se ) săpa în adâncime . 2. Refl . A pătrunde în adâncime , a înainta spre interior ; a se face nevăzut . S - a adâncit în pădure . 3. Tranz . Fig . A cerceta , a studia ...

 

AMBARCADER

AMBARCADÉR , ambarcadere , s . n . Punte care înaintează în mare până la înălțimea unui vapor și de unde se îmbarcă mărfurile și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...