Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCERCUIRE, ÎMPRESURA, ÎNVĂLUI, ÎNVĂLUIT, ÎNVĂLUITOR, ALAMAN, HALO ... Mai multe din DEX...

ÎNCERCUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCERCUÍ, încercuiesc, vb. IV. Tranz. A strânge (ca) într-un cerc; a înconjura din toate părțile. ** A face, a trasa cercuri (în jurul a ceva). - În + cerc + suf. -ui.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCERCUÍ vb. tr. a strânge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; (fig.) a împresura. (după fr. encercler)

Sursa : neoficial

 

ÎNCERCUÍ vb. 1. a împresura, a înconjura, a învălui, (înv. și pop.) a cuprinde, (înv.) a împre-jura. (L-au \~ pe dușman.) 2. v. asedia. 3. v. încon-jura.

Sursa : sinonime

 

încercuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încercuiésc, imperf. 3 sg. încercuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. încercuiáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNCERCU//Í \~iésc tranz. 1) A înconjura cu un cerc; a strânge într-un cerc. \~ un poloboc. 2) A cuprinde din toate părțile (ca într-un cerc); a înconjura; a împrejmui; a împresura. 3) (fortificații, trupe inamice etc.) A înconjura pentru a scoate din luptă; a împresura. /în + cerc + suf. \~ui

Sursa : NODEX

 

ÎNCERCUÍ vb. IV tr. A strânge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; (fig.) a împresura. [Pron. -cu-i, p.i. -iesc. / < în- + cerc, cf. fr. encercler].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCERCUI

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ÎNCERCUI.

George Coșbuc - Ziua-nvierii

George Coşbuc - Ziua-nvierii Ziua-nvierii de George Coșbuc E soare-n cer și cântec de clopote e-n sat Biserica e plină de cei cari au plecat Din zori și de cu noapte, din dealuri și cătune Sunt Paștele! Văzduhul e parc-o rugăciune, Și totu-i sărbătoare pe deal și pe câmpii, Cu flori și cu izvoare, cu glas de ciocârlii: El, El dă zilei farmec și farmec dimineții, El morții dă repaos, dă dragoste vieții! Dar colo într-o casă la margine de sat Nevasta nu-și găsise nici vreme de-mbrăcat, Nici loc măcar de-astâmpăr în ceasul Învierii. Cu fața pustiită de viforul durerii Ea stă-n genunchi de pază bolnavului culcat În leagăn. Capu-i veșted îi geme răzimat De-o dungă răbdătoare, cu mâinile sub dânsul. Ea, veselă de-a pururi, abia știu ce-i plânsul În zilele fetiei, și-un gând o-nsenina De când e măritată: că Domnul îi va da O fată, drăgălașă, cu ochii de cicoare Ca tată-său, și blândă și vecinic zâmbitoare Ca mă-sa! Puișorul! Oh, bine ce va fi! Și va zâmbi copila când mă-sa va zâmbi, Și una o să- ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCERCUI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNCERCUI.

ÎNCERCUIRE

... ÎNCERCUÍRE , încercuiri , s . f . Acțiunea de a încercui ; înconjurare . - V. încercui

 

ÎMPRESURA

... ÎMPRESURÁ , împresór , vb . I . Tranz . 1. A înconjura din toate părțile ; a încadra ( 4 ) . 2. A încercui pentru a prinde , a cuceri etc . 3. ( Înv . ) A deposeda pe cineva în mod abuziv . [ Prez . ind . și : împrésur ...

 

ÎNVĂLUI

... cu un văl , cu o învelitoare ; a ( se ) înveli , a ( se ) înfășura . 2. Tranz . A înconjura , a încercui

 

ÎNVĂLUIT

ÎNVĂLUÍT , - Ă , învăluiți , - te , adj . 1. Înfășurat , învelit ^2 , acoperit ; fig . ( despre voci , sunete etc . ) voalat . 2. Încercuit , înconjurat ,

 

ÎNVĂLUITOR

ÎNVĂLUITÓR , - OÁRE , învăluitori , - oare , adj . 1. Care înfășoară , învelește , acoperă ; care cuprinde , care înconjură din toate părțile . 2. ( Mil . ) Care încercuiește , care împresoară inamicul . [ Pr . : - lu - i - ] - Învălui + suf . -

 

ALAMAN

ALAMÁN , alamane , s . n . Unealtă de pescuit alcătuită dintr - un sac central și mai multe fâșii de plasă cu care se încercuiesc și se adună bancurile de pești marini . - Et .

 

HALO

HALÓ , halouri , s . n . 1. Cerc luminos , colorat , care apare în anumite condiții atmosferice în jurul soarelui sau al lunii și care se datorește reflexiei și refracției luminii în cristalele de gheață aflate în atmosferă la mari înălțimi ; cearcăn ( 2 ) . 2. Zonă luminoasă care încercuiește imaginea fotografică a unui punct