Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘIRETENIE, ȘIREȚEL, ȘIREȚIE, ȘINOR, ȘIRETLIC, ȘMECHER, ȘNUR, AGĂȚĂTOR, BERECHET, BETELIE ... Mai multe din DEX...

ȘIRET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘIRÉT^1, șireturi, s.n. 1. Bentiță îngustă de bumbac, țesută tubular sau în fâșie, care, petrecută prin butoniere speciale, servește pentru a lega sau a strânge încălțămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte. ** Fâșie îngustă și groasă de țesătură sau de împletitură, folosită pentru întărirea unor cusături în croitorie sau pentru ornamentarea îmbrăcămintei. 2. Sfoară de bumbac (îmbrăcată în mătase colorată sau în fir) răsucită în două sau în trei și întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; găitan, ceapraz, brandenburg; șnur. - Din tc. șerit.

Sursa : DEX '98

 

ȘIRÉT^2, -EÁTĂ, șireți, -te, adj. Care știe profite de naivitatea sau de buna-credință a celor din jur pentru a-și atinge scopurile pe căi ocolite; care dovedeşte un caracter viclean, perfid. ** Plin de subtilitate, de finețe; rafinat; descurcăreț, abil. ** Care denotă, trădează viclenie, prefăcătorie, perfidie; care denotă abilitate, subtilitate, umor. Privire șireată. - Din tc. șirret.

Sursa : DEX '98

 

ȘIRÉT s. 1. (prin Ban.) sârmă. (\~ de ghete.) 2. șnur, (reg.) șinor. (\~ la un obiect de îmbrăcăminte.)

Sursa : sinonime

 

ȘIRÉT s. v. alică, glonț.

Sursa : sinonime

 

ȘIRÉT adj., s. 1. adj. v. șmecher. 2. adj. abil, șmecher, viclean, (pop.) mehenghi. (Om \~ în acțiuni.) 3. s. v. ipocrit. 4. adj. duplicitar, fals, fariseic, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefă-cut, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiave-listic, (reg.) proclet, (înv.) fățărit, telpiz, (fig.) iezuit, iezuitic, (pop. fig.) pestriț, (înv. fig.) calp, zugrăvit. (Atitudine \~eată.)

Sursa : sinonime

 

șirét adj. m., pl. șiréți; f. sg. șireátă, pl. șiréte

Sursa : ortografic

 

șirét s. n., pl. șiréturi

Sursa : ortografic

 

ȘirÉt^1 \~uri n. 1) Șnur cu care se încheie încălțămintea sau unele obiecte vestimentare. 2) Fâșie îngustă de țesătură sau de împletitură cu care se întăresc cusăturile hainelor sau care serveşte ca ornament la unele piese vesti-mentare. 3) Sfoară de bumbac, de mătase, de lână sau de metal, folosită ca ornament pentru unele obiecte (uniforme militare, draperii, tapițerii etc.); ceapraz; șnur; găitan; brandenburg. /<turc. șerit

Sursa : NODEX

 

Șir//Ét^2 \~eátă (\~éți, \~éte) și substantival 1) (mai ales despre persoane) Care se orientează cu pricepere în orice situație, trăgând foloase; hâtru; șmecher; viclean. 2) Care manifestă subtilitate în acțiuni; plin de abilitate în acțiuni. 3) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă prefăcătorie; caracterizat prin abilitate; șmecher. Privire \~eată. /<turc. sirret

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘIRET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentru ȘIRET.

Traian Demetrescu - Șireata

Traian Demetrescu - Şireata Șireata de Traian Demetrescu Ea caută în sîn scrisoarea, Pe care-aseară i-am cerut-o; Și de o dată-ngălbinește Șoptindu-mi: „Am pierdut-o!â€�   Dar cînd mă uit adînc în ochi; S-o văd că minte nu e greu; Și liniștit o rog atuncea,       S-o caut

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

Ioan Slavici - Ileana cea şireată Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Ileana cea șireată de Ioan Slavici A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât și Sfântul Soare se oprea în cale, ca s-o vadă și să se desfăteze de frumusețea ei. Într-o zi împăratul primi carte și veste de la vecinul său împărat mare și puternic, cum că iaca, nu e bine, și are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii țării și, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-și apuce armele și să se pregătească de bataia cea grozavă ce-avea să se facă și să fie. Mai înainte de a încăleca și el însuși, împăratul chemă pe fiicele sale la sine, le grăi vorbe ...

 

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... onoare și mărire, Și va fi cel din urmă spre-a se uita la tine De-i fi căzut. ­ Ce plan adânc-șiret! Cum în sămânța dulce a răului s-a pus Puterea de viață! Și mai credeți în bine, în basme de copii ...

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă...

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă... Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor copilăros, La gura ta, care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu ­ când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos ­ Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele- ...

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor copilăros, La gura ta, care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu ­ când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos ­ Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor

Ştefan Octavian Iosif - Domnu' profesor Domnu profesor de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Nimic nu-nvață blestemații ! Și eu mi-am zis de-atîtea ori Că dau la dracu meditații... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută-n cor Și fiecare vrea să știe : „Ce face domnu profesor?â€� În lecții ele-și spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. Își mușcă buzele șirete, Pufnesc de rîs, fără să vrea... „Ti, bată-vă norocul, fete !â€� Și mama face haz și ea... La masă — glume, gălăgie... Și cea dintîi îmi toarnă vin, Drăguț a doua mă îmbie, A treia-mi dă paharul plin... E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin ? Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Și-i întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i lung și nu mai pot... În odăița-ntunecată E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult vifornița ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Epigramatice (Iosif)

... o cu neasț ! Privind spre ea pe gînduri dus, M-apropiai încet... "Hai ! și-ăsta-i prins", își zise ea, Și-mi rîse-n nas, șiret. Decît, rămînă între noi, S-a înșelat amar, Privisem la cățelul ei: Un soi de cîine rar. Curios ! Îmi pare foarte curios â ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nimfele

... A cincea mîinile-i dezmiardă ! A șasea parcă nu se-ndură, Sfios s-apleacă și-l sărută Întîi pe ochi, apoi pe gură... Șiret

 

Alexandru Macedonski - Năluca unei nopți

Alexandru Macedonski - Năluca unei nopţi Năluca unei nopți de Alexandru Macedonski     Nori deși și zi apusă... Alai De cai Tăcuți, Dar iuți, -- Cazaci Dibaci, Pe căi, În văi Adânci Dispar, Și iar Apar Pe stânci.     Cetatea doarme dusă... Șireți Băieți La porți Ca morți Sosesc... S-opresc, Cuprind, Dormind, Pe turci, Supun, Foc pun Răpun Prin furci.     Tot cerul vâlvorează. Crini blânzi, Plăpânzi, Și prăzi -- De lăzi; Apoi Convoi De feți Isteți Dau zor... -- În zări, Strigări, Oftări, Scad, — mor, —     Iar noaptea-

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ...

 

Anton Pann - Toporul și văcșoara

... că te-oi înjura, Mi-a zis : Mă ! tu ești un hoț De n-ai de potrivă-ți soț. Ești un țigan răpitor, Șiret șî înșelător, N-a rămas un om în sat Care să nu-l fi pișcat." -Mă ! mă ! n-auzi tu, mișel, Zapciul strigă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘIRET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru ȘIRET.

ȘIRETENIE

... a unei întâmplări , a unei situații etc . ; tărășenie . [ Var . : șiriténie s . f . ] ȘIRETÉNIE^1 , șiretenii , s . f . Însușirea de a fi șiret ^2 ; faptă sau vorbă șireată ; viclenie , perfidie , șireție . - Șiret

 

ȘIREȚEL

... ȘIREȚÉL , șirețele , s . n . Diminutiv al lui șiret ^1 . - Șiret

 

ȘIREȚIE

... ȘIREȚÍE , șireții , s . f . ( Rar ) Șiretenie ^1 . - Șiret

 

ȘINOR

... ȘINÓR , șinoare , s . n . ( Reg . ) Șnur , șiret

 

ȘIRETLIC

... ȘIRETLÍC , șiretlicuri , s . n . Procedeu , faptă de om șiret

 

ȘMECHER

... ȘMÉCHER , - Ă , șmecheri , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care știe să iasă din încurcături , pe care nu - l poți păcăli ; abil ; isteț , dezghețat ; șiret

 

ȘNUR

... n . 1. Sfoară ( îmbrăcată în mătase colorată , în fir etc . ) , de obicei răsucită în două sau în trei , întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte ; șiret ^1 ( 2 ) . 2. Ansamblu de fire electrice ( foarte ) flexibile , izolate între ele și strânse într - un înveliș protector , folosit pentru racordarea la rețea a ...

 

AGĂȚĂTOR

... AGĂȚĂTÓR , - OÁRE , agățători , - oare , adj . s . f . I. Adj . Care ( se ) agață . Plante agățătoare . II. 1. s . f . Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui ; atârnătoare . 2. ( La pl . ) Grup de păsări având la fiecare ...

 

BERECHET

... Reg . ) 1. S . n . Belșug , abundență . 2. S . n . Noroc , prosperitate ( neașteptată ) . 3. S . m . ( Ir . ) Om care aduce belșug , noroc . 4. S . m . Om șiret

 

BETELIE

... în partea de sus a pantalonilor , a fustei etc . ; tivitură făcută în același loc ( ca să se treacă prin ea un șiret

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...