Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COLONIZA, ARAB, COLONIALE, EXPORTA, INDIGEN, MISIUNE, RUSTIC, TRANZIT, ȚĂRIȘOARĂ, ȚIMIR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȚARĂ: TARĂ, TARA, ȚÂRA, ȚÂRĂ, TÂRA.

 

ȚARĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚÁRĂ, țări, s.f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; p.ext. stat. * Expr. Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără sa dea seamă cuiva. (Fam.) Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) (ir.) a discuta o chestie importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; p. ext. a discuta multe și de toate. (Pop.) A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. Țara e largă = ești liber faci ce vrei, pleci unde vrei. La colț de țară sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. (Fam.) A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân; b) spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. ** (Intră în denumirea unor state sau ținuturi) Țara Românească, Țările de Jos. ** (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. 2. Regiune, ținut, teritoriu. ** Șes. 3. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva; patrie. 4. (În opoziție cu oraș) Mediu rural, sat. * Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei țări (I 1); popor; națiune; p. ext. oameni, lume. * Expr. A afla târgul și țara = a afla toată lumea. A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. 2. (Înv.) Populație de la sate; țărănime. [Var.: (înv.) țeáră s.f.] - Lat. terra.

Sursa : DEX '98

 

ȚÁRĂ s. 1. v. stat. 2. v. putere. 3. v. patrie. 4. (IST.) (Mold.) câmp, ocol. (\~ Făgărașului.) 5. v. popor.

Sursa : sinonime

 

țáră s. f., g.-d. art. țării; pl. țări

Sursa : ortografic

 

ȚÁR//Ă țări f. 1) Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic. \~ industrial-agrară. * A trece peste mări și țări a face un drum foarte departe. \~a lui Cremene loc unde domnește anarhia. A pune \~a la cale a discuta chestiuni majore fără a avea competența necesară. \~a nimănui a) comunitate dezorganizată; b) zonă neutră (între două armate inamice). 2) Totalitate a locuitorilor unui astfel de teritoriu. * A se pune cu \~a a intra în conflict cu toată lumea. A afla târgul și \~a a afla toată lumea. 3) Loc unde s-a născut și trăiește o persoană; patrie; baștină. 4) fig. Teritoriu de mare întindere având anumite caracteristici specifice (de climă, de relief, resurse economice); meleag; ținut; regiune. * La \~ la sat. De \~ rural. [G.-D. țării] /<lat. terra

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȚARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1140 pentru ȚARĂ.

Alexei Mateevici - Țara

... Ţara Țara de Alexei Mateevici În versul cântecelor poporane Se închină țărănimii basarabene Frunză verde grâu de vară, Ce-i frumoasă a mea țară! Țara mea nemărginită Cu verdeață-mpodobită. Cât cu ochii-n zări cuprinzi, Țăruleano, te întinzi, Strălucind în ape-oglinzi; Cât cu ochii dai și vezi ... Și se duce pân'în zări Și răzbate-n depărtări. Păsări cântă-n ceruri sus, Tot zburând înspre apus. Pelin verde, iarb-amară, Măiculiță, scumpă țară, Mândră ești tu și frumoasă; Mândră ești tu la vedere, Of! Dar nu ești norocoasă, Zaci în vecinică durere; 'N lacrimi tu te ... tale, -- Lacrimile fiilor, Necazul copiilor. Cât ești, maică, tu de mare, Gemi tot în nevoi amare, Cât ești de nemărginită, Tot atât și necăjită. Veneticii, țară dragă, Te mănâncă toți la clacă, Îți iau bogățiile Și-și lățesc moșiile. S-au făcut ei boieri mari, Chinuiesc pe-ai tăi plugari, Pe ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La țară

... Dimitrie Bolintineanu - La ţară La țară de Dimitrie Bolintineanu Pilotul are ochii prin nopți de vijelie Pe al busolei ac, Și regii ce plecară să afle pe mesie, O stea strălucitoare ... locuiesc. Și călătorii care nu îți cunosc durerea, Răpiți de-atătea daruri, stau și te fericesc. Dar astă soartă dulce ce oare-ți folosește, O, țară de amor! A spiritului pâine, lumina îți lipsește, Și toate-aceste bunuri pierd farmecele lor! Dă toate-aceste daruri p-o zi de ... tare, Și astăzi ignorința înclină fruntea ta, Străinul ce te știe, plângând l-a ta durere, La numele tău bun, Își zice: această țară în întuneric piere! Cu-oțetul te adapă, cu spini te încunun! Acele certe surde ce-n sânul tău răsună, O, țară, te slăbesc! Și cauza lor fie în fundu-i cât de bună, Tot pe străini servesc. Fii, țara mea, unită, de vei să fii tu ...

 

Vasile Alecsandri - Întoarcerea în țară

... Vasile Alecsandri - Întoarcerea în ţară Întoarcerea în țară de Vasile Alecsandri Pe muchi de prăpăstii lunecînd ușor, Cu corbii de iarnă mă-ntreceam în zbor. Sania-mi cea mică, murgul meu cel dalb ... perduți, Căci mergeam în grabă... el cătră o stea, Eu, înstrăinatul, cătră țara mea ! În țara mea dulce sînt drumuri de flori; În dulcea mea țară zbori, murgule, zbori, În blîndul luceafăr am un înger blînd; Înalță-te-n sînu-i, o ! tristul meu gînd ! Țara nu-i departe; o simt ...

 

Vasile Alecsandri - Țara (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri Din umbra deasă-a norului Întins pe țări străine Cu aripele dorului Voios revin la tine, O! cuib al fericirilor, O! țară luminoasă, Comoara-a nălucirilor, Gradina mea frumoasă! Ș-avântul tinerețelor Ce-n sânu-mi se trezește, Prin lumile poeților Zburând mă râtâceste. Și ...

 

Ioan Nenițescu - Țara mea

... moartea-n față o privesc; Acolo, unde-s stânci și munți, Și ca și munții nu clintesc Voinicii cei cu peri cărunți În dor de țară strămoșesc; Și unde dorul de moșie Întotdeauna drept a stat Și bărbăteasca vitejie A-mpodobit orice bărbat; Acolo este țara mea ...

 

Alexandru Vlahuță - Țara de pripas

... pripas de Alexandru Vlahuță Un vechi tolbaș de vorbe late, Om norocos din cale-afară, S-a pomenit pe neașteptate Stăpân peste întreaga țară. Din ea-și făcu o prăvălie, Și ca un negustor de treabă, Pentru ca-n lume să se știe, Prinse-a striga de ... ajunseră milionari! Veniți și voi, străini calici, Și strângeți tot ce-a mai rămas!... . . . . . . . . . . . . . . . Ce să mai faci? Ce să mai zici? Sărmană țară

 

Vasile Alecsandri - Steua țării

Vasile Alecsandri - Steua ţării Steua țării de Vasile Alecsandri Cunoșteam odată Un om rătăcit, Cu mintea furată De-un gînd strălucit. El se-namorase de-o stea zîmbitoare Și-i închina astfel vorbe rugătoare: "Dalbă stelișoară A lui Dumnezeu ! Dulce sorioară Sufletul meu ! Crezi că vecinicia fără de simțire Plătește-un ferbinte minut de iubire? Crezi tu că departe De acest pămînt Ai avea tu parte De-un amor mai sfînt, Mai mare, mai gingaș, mai vrednic de tine Decît adorarea ce-ai născut în mine? O ! floare cerească ! Dacă s-ar putea Ochii-ți să privească În inima mea, Ar afla atîte simțiri iubitoare Ce cresc l-al tău nume ca florile-n soare, Cît vreo lume altă Nici ai mai dori, Ci din bolta naltă Mi te-ai coborî, Ca s-auzi concertul de armonii line Ce-mi răsună-n suflet și șoptesc de tine !" Apoi sta-n uimire La ceruri privind; Plîngea cu măhnire, Suspina zîmbind, Și cînd, despre ziuă, fugea blînda noapte, Îi părea c-aude în cer aste șoapte: "Eu a țării mele Sînt lucinda stea ! De poți, între ele, Vină de mă ia. Fă-te geniu falnic, fă-te ...

 

George Coșbuc - Stema țării

George Coşbuc - Stema ţării Stema țării de George Coșbuc Ca un zimbru-ntărâtat Când a prins pământu-n coarne, Tot ce-n drumul lui a stat Gata să răstoarne Ca un zimbru-ntărâtat Moldovenii s-au luptat Cu potop de litve. Ca un leu sfâșietor Când cuprins de-arcași se vede, Prin mulțimea de popor Trăsnet se repede Ca un leu sfâșietor Sar-oltenii-n munții lor Într-un iad de latini. Iar muntenii ce-au avut Cuib pe apa Dâmboviții, Ca vulturu-n munți crescut Apărând răpiții Pui ai săi făcut-au scut Țării lor și-au abătut Negrul nor de hoarde. Zimbru și vultur și leu Fui când mi-a călcat păgânul Patria și dreptul meu. Și va fi românul Și de-acum român mereu, Zimbru și vultur și leu Și viteazul

 

Vasile Alecsandri - Plângerea țării

... Vasile Alecsandri - Plângerea ţării Frunză verde de negară, Vai! sărmană biata țară, Cum te-ajunge focul iară! Rușii vin, te calicesc, Nemții te batjocoresc Și ciocoii te hulesc! Nu mi-e ciudă de străini, Cât de pământeni ...

 

Dimitrie Anghel - Nuntă la țară

... Dimitrie Anghel - Nuntă la ţară Nuntă la țară de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel În vreji de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo ...

 

Vasile Alecsandri - Dorul de țară

Vasile Alecsandri - Dorul de ţară Plânge-mă, mamă, cu dor Că ți-am fost voinic fecior Și de grijă ți-am purtat, Ogorul ți l-am lucrat, Iar de când m-am cătănit, Viața mi s-a otrăvit Că tânjesc în țări străine Și tot plâng gândind la tine. Mult mi-e dor, mămucă, dor De cel codru frățior Și de stâna cea cu oi Și de cântec de cimpoi! Mult mi-e dor, mămuca mea, De cea mândră viorea Care mă iubeam cu ea! Mult mi-e dorul ne-mpăcat, Și mă-ndeamnă la păcat, Să mă las de cătănie Și să fug la ciobănie, Orice-a fi cu mine,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 587 pentru ȚARĂ.

COLONIZA

... COLONIZÁ , colonizez , vb . I . Tranz . 1. A transforma în colonie ^1 un teritoriu sau o țară . 2. A popula o țară sau o regiune cucerită cu oameni aduși de pe alte teritorii sau din alte țări . 3. A popula regiuni ( slab populate sau depopulate ...

 

ARAB

ARÁB , - Ă , arabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a unor țări din Orientul Apropiat și din nordul Africii . 2. Adj . Care aparține arabilor ( 1 ) sau țărilor arabe , privitor la arabi sau la țările arabe ; arabic ,

 

COLONIALE

COLONIÁLE s . f . pl . Articole alimentare de băcănie ( ceai , cafea etc . ) provenite din țări exotice ( în trecut , adesea , din țări coloniale ) sau p . ext . produse în interiorul țării . [ Pr . : - ni -

 

EXPORTA

... EXPORTÁ , expórt , vb . I . Tranz . A vinde în afara țării mărfuri care au fost produse , preparate , completate sau reparate în țară

 

INDIGEN

... INDIGÉN , - Ă , indigeni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este originară dintr - o anumită țară , născută într - o anumită țară , de baștină ; băștinaș , autohton , pământean . 2. Adj . ( Despre animale , plante , mărfuri etc . ) Care crește sau se produce în propria țară

 

MISIUNE

... misiuni , s . f . 1. Însărcinare , împuternicire dată cuiva , sarcină de a face un anumit lucru . 2. Grup de persoane ( oficiale ) trimis într - o țară străină cu un anumit scop ( de obicei diplomatic ) ; delegație . 3. Acțiune de propagare a creștinismului în țări cu altă religie dominantă ; instituție religioasă ...

 

RUSTIC

... RÚSTIC , - Ă , rustici , - ce , adj . De la țară , ca la țară , imitând anumite aspecte ale vieții de țară

 

TRANZIT

... TRÁNZIT , tranzituri , s . n . 1. Trecere a unor mărfuri sau a unor persoane dintr - o țară în alta prin teritoriul unei a treia țări ; regim vamal special , prevăzând scutirea de taxe pentru mărfurile aflate în această situație . 2. Trecere ...

 

ȚĂRIȘOARĂ

... ȚĂRIȘOÁRĂ , țărișoare , s . f . Diminutiv al lui țară . - Țară

 

ȚIMIR

ȚIMÍR , țimire , s . n . 1. ( Înv . și reg . ) Emblemă care servește drept semn distinctiv al unei familii nobile , al unui oraș , al unei corporații sau membrilor ei , unei țări etc . 2. Denumire dată în evul mediu , în țările române , călăuzei și însoțitorului oficial al unui străin , mai cu seamă de la hotare până la curtea domnească . [ Var . : țimáră s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...