Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNȚEPA, ȚEPOS, ȚĂPOI, ȚEPUȘĂ, ARICI, BARBĂ, CIUMĂFAIE, DRAC, ERINACEID, GHIMPE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȚEAPĂ: TEAPĂ, TEAPA.

 

ȚEAPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚEÁPĂ, țepi, s.f. 1. Par lung și ascuțit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu); p. restr. vârful unui astfel de par. 2. Prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase în pământ după ce plantele au fost cosite. 3. Ghimpe, așchiuță, spin. 4. (La pl.) Păr aspru, ghimpos care acoperă corpul unor animale. - Cf. sl. %?epati%.

Sursa : DEX '98

 

ȚEÁPĂ s. 1. țepușă, (Transilv. și Ban.) țăpăruie. (\~ este un par ascuțit.) 2. v. barbă. 3. (BOT.) ghimpe, mărăcine, spin, țepușă, (reg.) șteap. (Măceșul e plin de țepi.) 4. v. așchie. 5. (ANAT.) ghimpe. (\~ la arici.)

Sursa : sinonime

 

țeápă (par, parte a unor păioase, așchie) s. f., g.-d. art. țépei/țépii; pl. țépe/țepi

Sursa : ortografic

 

ȚEÁPĂ țepi f. 1) înv. Par lung și ascuțit la un capăt, folosit ca instrument de tortură. A trage în \~. 2) Parte ascuțită a unui astfel de par. 3) reg. Vergea ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea ce trebuie friptă (la grătar); frigare. 4) Fir lung, subțire și ascuțit, constituind o prelungire a spicelor unor cereale. 5) la pl. Parte ascuțită a tulpinii de cereale rămasă după recoltare. 6) la pl. Păr aspru și țepos care acoperă corpul unor animale. \~ la arici. 7) Formație tare și ascuțită ce crește pe tulpina sau frunzele unor plante; ghimpe; spin. [G.-D. țepii; Pl. și țepe] /Cuv. autoht.

Sursa : NODEX

 

ȚEÁPĂ, țepe, s.f. [+] (Arg., în expr.) A da (sau a trage) țeapă = a păcăli, a înșela, a escroca, a frauda; a ţepui. * A lua țeapă = a fi păcălit, înșelat, escrocat; a se ţepui.

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȚEAPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ȚEAPĂ.

Alecu Russo - Alte cugetări

Alecu Russo - Alte cugetări Alte cugetări de Alecu Russo Nu e nimic mai dulce pe lume decât o dușcă de aer liber. * Prefer de o mie de ori cărarea de la munte decât carieră deschisă dinaintea mea. * Câinele este cea mai sublimă expresie a desăvârșirii omenești. * O! Vlad Țepeș, unde ești ca să-mpodobești cum trebuie toate aceste țepi înfipte în pământ românesc de dușmanii românilor. * Chiar dacă scapi din nodul alunecos al spânzurătorii, în prima zi ești pe jumătate strâns de gât. Să fie un efect al gâtului? Ah! dacă n-am avea gât, cum am râde de spânzurătoare! Rămâne țeapa, e

 

Dimitrie Bolintineanu - Banchetul lui Țepeș

... el a tresărit ! Arborii sunt țepe — douăzeci de mii, Turcii tot atîția-n țepe, morți și vii; Peste-aceste țepe este-o țeapă mare, Unde-un mare pașă la vedere-apare; Pe pădurea morții soarele lucea, P-ale lor benișe vîntul adia. Paseri prădătoare pe deasupra zboară Cîrduri ... poate a mai fi învins." Zice, și se duce în pădurea morții. Țepeș sta la masă, rîde-n fața sorții. Gemetele celor ce în țeapă

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... mă trimiteți într-o lume mai bună. Unii membri mai miloși din consiliul d-v. înclină pentru spânzurătoare; alții, mai artiști în gusturi, opinează pentru țeapă. Pricep că spectacolul unui român spânzurat ori chiar tras în țeapă trebuie să fie dulce și plăcut în ochii unui magiar, dar nu protestez cu mai mică hotărâre în numele dreptului ginților și mai ales în ...

 

George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul

George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul Otilia Cazimir: Ariciul de George Topîrceanu Aseară, prin grădina amorțită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici, — O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui, Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, — Ca o perniță sferică în care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de ace. Băteau copiii din vătrai și clește, Dar el tăcea, săracul, ca un pește, Și doar fiori de groază, când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând... Am alungat copiii să se culce Și-n înserarea limpede și dulce Ce se lăsa din cer încetinel, Am stat acolo, singură cu el. Și mă-ntrebam pe gânduri: Oare, cum A fost făptura-i la-nceput de lume? Din care veacuri înecate-n fum Porni el oare, ca un scai, la drum, Să se oprească-n dreptul meu anume? Ce vânt vrăjmaș și mohorât Ca pe-un măcieș pitic l-a scuturat, De- ...

 

Grigore Vieru - Marin Sorescu

... lilieci, volumul IV (1988) Poezii alese de cenzură (1991) Teatru Iona (1968) Există nervi(1968) Paracliserul (1970) Matca (1974) Răceala (1976) A treia țeapă (1978) Pluta meduzei (1980) Luptătorul pe două fronturi (1981) Vărul Shakespeare (1988) Desfacerea gunoaielor (1995), publicată postum Casa evantai Romane Trei dinți din față (1977 ...

 

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

... și îmi spuse acestea: Cârjaliul adus la Iași, s-a înfățoșat la pașa care l-a judecat să-l puie în țeapă; iar execuția s-a lăsat până la o sărbătoare. Până atunci l-au pus la opreală. Pe închisul îl străjuia șapte turci, oameni ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... sifon mare. - Mă băiete! a strigat coana moașa... la fleiți să le pui țimbru, m-ai înțeles? și să le frețe bine cu țeapă, m-ai prițeput? Și trage-i pe urmă fălci! - Ce cioar'le, țațo! zice madam Georgescu; iar manânci? - Țe mănânc? țe-am mai mâncat? Și ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... MateiÅ­ Basarab. Eară Vlad-Vodă Țepeș, pe care unora le place să-l iea drept un fel de monstru, n’a tras în țeapă pe ceÄ­ ce nu voiaÅ­ să i se supună, ci pe ceÄ­ ce nu munceaÅ­, pe ceÄ­ ce nu-și făceaÅ­ datoria, pe ceÄ­ ce ...

 

Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul

Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul I Sus, pe câmpul Nistrului, Sub poalele cerului, La coada Ialpăului [1] Unde fat' zmeoaicele [2] Și s-adun' zărnoaicele, Și s-adap' leoaicele, Multe-s, frate, și mai multe Corturi mari, corturi mărunte! Iar în chiar mijlocul lor Nalță-se-un cort de covor, Un cort mare și rotat, Poleit și narămzat, Cu țăruși de-argint legat, Parcă-i cort de împărat! [3] Dar înuntru cine șede? Dar în el cine se vede? Ghirai hanul cel bătrân [4] Cu hamger bogat la sân. Mulți tătari stau împrejur Cu ochi mici, ca ochi de ciur, Și stau toți îngenuncheți Pe covor cu perii creți. Iar la ușa cortului Sub stejarul mortului, [5] Este-un biet român legat, Legat strâns și ferecat Ca un mare vinovat. Român Grue Grozovanul, Român Grue moldovanul Care-a sărăcit pe hanul. Doi tătari țeapa-i gătesc, Doi amar mi-l chinuiesc, Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! ...

 

Vasile Alecsandri - Vulcan

... ce moarte i-ar afla? Unii ziceau să-l omoare Cu laț de spânzurătoare, Alții să-l cufunde-n apă, Alții să-l înfigă-n țeapă, Alții să-l taie pe loc, Alții să-l arunce-n foc. Iar Pandele-i asculta Și la rându-i cuvânta: ,,La cea moară părăsită ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚEAPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru ȚEAPĂ.

ÎNȚEPA

... ÎNȚEPÁ , înțép , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) împunge ușor cu un ac , cu un ghimpe , cu o țeapă , cu orice obiect cu vârf ascuțit . 2. Tranz . Fig . A face aluzii răutăcioase la adresa cuiva ; a ironiza . 3. Tranz . ( Înv ...

 

ȚEPOS

... ȚEPÓS , - OÁSĂ , țepoși , - oase , adj . Care are țepi ; ghimpos . - Țeapă

 

ȚĂPOI

... drepți de fier , cu care se ridică snopii de grâu , maldărele de fân sau de coceni etc . 2. Căpriorul de la mijloc la casele tărănești . - Țeapă

 

ȚEPUȘĂ

... ȚEPÚȘĂ , țepușe , s . f . 1. Par ascuțit , țeapă

 

ARICI

ARICÍ^2 , pers . 3 aricește , vb . IV. Refl . A se îmbolnăvi de ariceală . ARÍCI^1 , arici , s . m . 1. Animal mamifer insectivor , cu botul ascuțit și corpul gros , acoperit cu țepi ( Erinaceus europaeus ) . 2. Instrument cu care se îndepărtează crusta depusă pe pereții unor canale . 3 ( Mil . ) Element de baraj împotriva tancurilor sau infanteriei , alcătuit din pari sau grinzi metalice dispuse

 

BARBĂ

BÁRBĂ , bărbi , s . f . 1. Păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji . 2. Bărbie . 3. Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot . 4. Țepii de la spicele

 

CIUMĂFAIE

CIUMĂFÁIE , ciumăfaie , s . f . Plantă erbacee medicinală foarte toxică , cu flori albe și cu semințe negre închise într - o capsulă cu țepi moi ; laur ( Datura stramonium ) . [ Var . : ciumăfái s .

 

DRAC

DRAC , draci , s . m . 1. Ființă imaginară , de sex masculin , întruchipare a spiritului rău ; diavol , demon , satana , necuratul , aghiuță . 2. Fig . Om plin de păcate , rău , crud ; om poznaș , isteț , vioi . 3. Compus : drac - de - mare = pește marin de culoare cenușie - roșiatică , cu corpul și capul comprimate lateral , a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși ( Trachinus

 

ERINACEID

ERINACEÍD , erinaceide , s . n . ( La pl . ) Familie de mamifere insectivore , cu corpul acoperit cu țepi ( Erinaceidae ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din această

 

GHIMPE

GHÍMPE , ghimpi , s . m . I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina , pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante ; spin ^1 . 2. Fiecare dintre țepii care acoperă corpul unor animale ( în special corpul ariciului ) . II. 1. ( Bot . ; pop . ) Scaiete . 2. Compus : ghimpe - pădureț = arbust totdeauna verde , cu ramurile lățite și terminate printr - un spin , cu flori mici , verzi și cu fructe în formă de boabe roșii ( Ruscus aculeatus ) . III. ( Art . ) Numele a două dansuri populare românești ; melodie după care se execută fiecare dintre aceste

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...