Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNZESTRAT
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 63 pentru ÎNZESTRAT.
ERÓU , eroi , s . m . 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie , prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă . 2. Personaj principal al unei opere literare . 3. ( În mitologia greco - romană ) Semizeu , persoană născută dintr - o zeitate și o ființă pământeană , înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale
FETÍȘ , fetișuri , s . n . Obiect considerat ca fiind înzestrat cu o forță magică , supranaturală , capabil să dea ajutor celui care îl posedă , îl poartă etc . - V. amuletă ,
FÓRȚĂ , forțe , s . f . I. 1. Capacitate pe care o au ființele vii de a depune un efort , de a executa acțiuni fizice prin încordarea mușchilor ; putere fizică , vigoare , tărie . 2. Tărie , putere . 3. Persoană înzestrată cu putere și cu energie , care acționează intens într - un anumit domeniu de activitate . 4. ( De obicei la pl . și urmat de determinarea " armată " ) Totalitatea unităților militare ale unui stat ; armată . 5. ( Ec . ; în sintagma ) Forță de muncă = capacitatea de muncă a omului , totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale care există în organismul omului și pe care el le pune în funcțiune atunci când îndeplinește o activitate socială utilă ; p . ext . totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă . II. 1. Energie existentă în natură . 2. ( Fiz . ; înv . ) Energie . III. 1. Putere de constrângere , violență . 2. ( În sintagma ) Caz de forță majoră = situație în care cineva nu poate acționa sau proceda așa cum ar dori , din cauza unor împrejurări
GENIÁL , - Ă , geniali , - e , adj . înzestrat cu geniu ; de geniu , care dovedește genialitate . [ Pr . : - ni -
HIDROAVIÓN , hidroavioane , s . n . Avion înzestrat cu dispozitive de amerizare , care înlocuiesc trenul de aterizare și care îi permit să plutească pe apă . [ Pr . : - dro - a - vi -
INTELIGÉNT , - Ă , inteligenți , - te , adj . Înzestrat cu inteligență ; deștept , ager la minte ,
MINUNÁT , - Ă , minunați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care iese din comun ( prin aspect , însușiri etc . ) ; p . ext . care uimește prin frumusețe ; încântător , splendid . 2. ( În basme ) Care face minuni , care este înzestrat cu însușiri supranaturale . 3. Mirat ,
MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :
MISTAGÓG , mistagogi , s . m . Preot din antichitate care iniția pe cineva în misterele religioase ; p . ext . epitet dat unui om înzestrat cu puterea de a pătrunde în adâncul lucrurilor , de a cunoaște aspectele ascunse ale
... MOBILÁ , mobilez , vb . I . Tranz . A aranja , a înzestra
... MOTORIZÁ , motorizez , vb . I . Tranz . A înzestra