Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOLDĂ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 102 pentru SOLDĂ.
BAȘBUZÚC , bașbuzuci , s . m . Ostaș voluntar , fără soldă , din trupele otomane neregulate , care trăia din
BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei . Bandă de imagini = peliculă cinematografică . Bandă de circulație = fâșie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum , pe care pot circula în același sens numai un șir de vehicule . Bandă de rulment = partea de cauciuc din anvelopa unei roți de autovehicul care vine în contact cu pământul . 3. Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă ...
BARÉTĂ^2 , barete , s . f . ( Rar ) Bonetă de postav sau de catifea , în trei sau patru colțuri , purtată de preoții catolici și , în trecut , de unii soldați din Occident . BARÉTĂ^1 , barete s . f . 1. Bentiță îngustă de piele cu care se încheie un pantof . 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal ( tabacheră , decorație etc . ) . 3. Panglică de decorație ; semn distinctiv al unei decorații care reproduce desenul panglicii și se poartă în locul
BEȘLÍU , beșlii , s . m . Soldat ( turc ) de cavalerie , care făcea serviciul de curier domnesc sau de
BERSALIÉR , bersalieri , s . m . Soldat italian de infanterie
BÍMBAȘĂ , bimbași , s . m . ( Înv . ) Comandant peste 1 000 de soldați în armata
BOSTANGÍU , bostangii , s . m . Soldat din garda sultanului care avea grijă și de grădinile
BREÁSLĂ , bresle , s . f . 1. ( În societatea medievală ) Asociație de meșteșugari de aceeași branșă , creată pentru apărarea intereselor comune ; organizație închisă a meșterilor . 2. Nume dat organizațiilor profesionale formate din muncitori și patroni ; corporație . 3. Meserie ; p . ext . profesiune . 4. ( Înv . ) Trupă de soldați recrutată din breslași ( 1 ) și din diferite categorii ale
BRESLÁȘ , breslași , s . m . 1. Membru al unei bresle ( 1 ) . 2. ( Înv . și reg . ) Meseriaș ; p . ext . slujbaș . 3. ( Înv . ) Soldat care făcea parte dintr - o breaslă ( 4 ) . - Breaslă + suf . -
CĂPRĂRÍE , căprării , s . f . 1. ( Înv . ) Mic detașament de soldați sub comanda unui căprar ^2 . 2. ( Fam . ) Categorie , grup . - Căprar ^2 + suf . -
CARABINIÉR , carabinieri , s . m . 1. ( Înv . ) Soldat înarmat cu o carabină ( 1 ) . 2. ( În Italia ) Membru al jandarmeriei . [ Pr . : - ni -