Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUTOI

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 40 pentru BUTOI.

POLOBOC

... POLOBÓC , poloboace , s . n . 1. ( Pop . ) Butoi

 

PRITOCI

... PRITOCÍ , pritocesc , vb . IV . Tranz . A turna vinul dintr - un butoi în altul , după fermentație , pentru a - l limpezi ( prin separarea de drojdia care s - a așezat la fund ) ; p . gener . a ...

 

SACA

... SACÁ , sacale , s . f . Butoi

 

SMÂRC

... ochi de apă pe un teren mlăștinos . 2. ( Reg . ) Unealtă primitivă făcută dintr - o tigvă , care servește pentru a scoate lichidul dintr - un butoi

 

TÂLV

... TÂLV , tâlvi , s . m . 1. ( Bot . ) Tigvă ( 2 ) . 2. Fructul tigvei ( 2 ) , întrebuințat de obicei la scoaterea , prin aspirare , a vinului dintr - un butoi

 

TIRIGHIE

TIRIGHÍE s . f . Substață sedimentară cu aspect sticlos , cu gust acru , rămasă pe pereții butoaielor după ce s - a scos vinul și folosită în vopsitorie sau pentru acrit mâncărurile ; tartru . [ Var . : ( pop . ) tireghíe , tirigíe s .

 

TUNICIER

... TUNICIÉR , tunicieri , s . m . ( La pl . ) Încrengătură de animale marine cu corpul în formă de sac sau de butoi

 

VÂRTEJ

VÂRTÉJ , vârtejuri , s . n . I. 1. Porțiune din masa unui fluid în care acesta , datorită unui obstacol ivit în cale , are o mișcare de rotație ; turbion , bulboană . vâltoare , vârticuș . 2. Vânt puternic , vijelios , care se învârtește cu viteză pe loc , ridicând în aer obiecte ușoare ( praf , hârtii , frunze uscate etc . ) 3. Mișcare ( amețitoare ) în cerc . 4. Loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile . II. Nume dat unor unelte care , atunci când funcționează , descriu o mișcare circulară : a ) fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată , și care se învârtește cu ajutorul unei manivele , folosit pentru a scoate apă din puț , pământ din gropi etc . ; b ) ( reg . ) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata ; c ) încuietoare la ușă sau la poartă , compusă dintr - o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui ; d ) unealtă din lemn folosită pentru presat ( la teascul de stors struguri ) sau pentru strâns ( la masa dulgherului ) ; e ) unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie , ciubere

 

VRANĂ

VRÁNĂ , vrane , s . f . 1. Gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate , pentru a putea introduce sau scoate vinul , murăturile etc . 2. Parte a morii prin care curge

 

ZĂCĂTOR

ZĂCĂTÓR , - OÁRE , zăcători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( Înv . ) Care zace , care stă culcat , întins ( la pământ ) . II. s . f . 1. Vas mare în care se păstrează vinul sau rachiul și care se umple mereu din alte butoaie ; cadă . 2. Vas mare de lemn căptușit cu tablă subțire , în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit . 3. Piatra de jos a morii care stă pe loc și deasupra căreia se rotește alergătoarea . 4. Loc unde stau vitele ziua la odihnă ; staniște , zăcătură ( 1 ) . - Zăcea + suf . -

 

<<< Anterioarele